Author: admin2706 admin2706

The Independent Analytic Centre ”Expert-Grup”, the Association for Participatory Democracy ”ADEPT”, and the Legal Resource Centre in Moldova, with the support of the USAID, have initiated the monitoring process of the Priority Reform Action Roadmap implementation. The aim of this exercise is to offer the public an independent opinion about the process of the reforms’ implementation by the Government and the Parliament and also increase the level of governance accountability. The mid-term evaluation is performed for the period between the date of signature of the document on July 5, 2017 until November 22, 2017. As stated by the authors of the document, it was designed to synchronize the efforts of both institutions to implement a series of urgent commitments under the EU-Moldova Association Agreement, as well as to expedite some reforms to strengthen relations with the International Monetary Fund and other development partners.

As a matter of fact, the Roadmap aims to strengthen the confidence of development partners and the citizens in government by promoting a number of priority policies in two core areas: (i) development of good governance and rule of law, with a focus on the public administration reform, justice and anti-corruption; and fundamental rights and freedoms; and (ii) economic development and ensuring a functioning market economy, with a focus on the governance of the financial and banking sector; investment and business climate; agriculture and food safety; education, culture, science; and social programmes.

Although the authorities have been fully engaged in implementing the Priority Reform Action Roadmap, there are multiple delays in the process and numerous concerns in terms of content and procedure. Of those 51 actions covered by the Roadmap, 26 were planned for the monitored period (July - November), of which only 11 were implemented, while others are still under implementation. Furthermore, of those 11 implemented actions, 4 were rated as "implemented with concerns", while reasons ranged from non-observance of the decision-making transparency to content issues requiring substantial improvements. The main reasons for breaking deadlines are too ambitious timelines, as well as public administration reform that temporarily affected the pace of reforms in general and the implementation of measures set out in the Roadmap in particular.

The objective with the highest level of implementation of 50%, refers to the improvement of the investment and business climate. Followed by the financial-banking sector on the one hand, and education, culture, science on the other, with the level of implementation at 25% each.

Referring to the specific actions in each category, the following results can be mentioned:

• In the field of Public Administration Reform, of the 6 monitored actions, 2 actions were implemented with concerns, 3 actions are in negative progress and 1 action is in positive progress.
• In the field of Justice and Anti-Corruption, of those 10 monitored actions, 8 are in positive progress, and 2 are in negative progress.
• In the field of Fundamental Rights and Freedoms, of the 9 monitored actions, 5 are in positive progress, 3 are in negative progress and 1 implemented without concerns.
• In the field of Governance in the Financial and Banking Sector, of the 8 actions monitored, 2 were implemented without concerns, 5 are in positive progress and 1 is in negative progress.
• In the field of Improving Investment and Business Climate, of the 10 actions under monitoring, 4 actions were implemented without concerns, 1 action was implemented with concerns, 1 action is in negative progress, 3 actions are in positive progress and 1 action was not initiated.
• In the field of Agriculture and Food Safety both monitored actions are in positive progress.
• In the field of Education, Culture, Science of the 4 monitored actions, 1 was implemented with concerns and 3 are in positive progress.
• In the field of Social Programmes, of the 2 actions under monitoring, 1 action is in positive progress, and 1 action is in negative progress.

Monitoring report on the implementation of the Priority Reform Action Roadmap (5th July – 22nd November 2017) in English is available here. 

Monitoring report on the implementation of the Priority Reform Action Roadmap (5th July – 22nd November 2017) in Romanian is available here. 

Monitoring report on the implementation of the Priority Reform Action Roadmap (5th July – 22nd November 2017) in Russian is available here. 

Modul de organizare și desfășurare a concursurilor pentru numirea și promovarea judecătorilor în Republica Moldova lasă loc de interpretare și sporesc neîncrederea în justiție. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017.

Printre problemele constatate de autorii analizei este faptul că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numește și promovează în funcții judecătorii ignorând punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, iar în hotărârile sale nu motivează deciziile luate. Totodată, concursurile de numire și promovare a judecătorilor sunt organizate continuu, fără vreo previzibilitate și metodologie, iar un număr mare de concursuri sunt declarate de CSM eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neacordarea voturilor. Ulterior, în cadrul altor concursuri, candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi și sunt numiți în funcții.

Analiza efectuată arată că, în perioada 2013 - mai 2017, dintre cei 115 judecători selectați în urma concursurilor cu participarea a cel puțin 2 candidați, peste 72% din candidații la funcția de judecător în judecătorii, 42% dintre cei propuși pentru promovare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% dintre cei propuși pentru promovare la curțile de apel au punctaje mai mici decât contracandidații lor.

Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu este un concurs veritabil și nu permite selectarea celui mai bun candidat. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 83% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în cadrul CSJ sunt candidați care au fost numiți în urma concursurilor cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, din motiv că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel (63%) și CSJ (38%) au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc deoarece nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Declararea de către CSM a unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate, de rând cu nemotivarea hotărârilor sale, ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.

Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru existența unui sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător, cât și a societății.

Autorii analizei recomandă:

• îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării Colegiului de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților la funcția de judecător care au cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța în care să activeze;
• organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistemul judecătoresc o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și va oferi suficient timp pentru motivarea hotărârilor;
• motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor, în cazul în care CSM ignoră punctajul oferit de Colegiul de Selecție sau concursul este declarat eșuat.

De asemenea, se recomandă reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate anterior atât de CRJM, cât și de alte organizații. Prezenta analiză arată lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor față de situația constatată de CRJM în anul 2015.

Documentul este disponibil în limbile engleză și rusă.

Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

La 7 noiembrie 2017, Guvernul a adoptat un proiect elaborat de Ministerul Justiției cu scopul consolidării sistemului judecătoresc. Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii voi fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcție a judecătorilor de către Președintele țării după primii 5 ani de activitate. De asemenea, judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi numiți de către Președintele țării și nu de către Parlament, cum este în prezent. Proiectul mai notează că numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie făcută transparent și în bază de merit. Aceste modificări pot avea efecte benefice asupra independenței judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credință de autorități. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcției (imunitatea funcțională), instituție care acum nu există în Constituție (judecătorii totuși beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului).

Proiectul mai prevede că din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor face parte doar judecători și reprezentanți ai societății civile, iar ministrul Justiției, Procurorul General și Președintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de 6 ani (față de 4 ani, cum este în prezent) și nimeni nu va putea deține două mandate consecutive (în prezent o astfel de interdicție nu există). Aceste prevederi sunt de natură să sporească independența CSM. Proiectul totuși nu prevede expres câți membri va avea CSM, câți din ei vor fi judecători și câți vor fi reprezentanți ai societății civile, precum și cine va numi reprezentanții societății civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislația care reglementează componența CSM. Proiectul mai prevede că CSM este garantul independenței autorității judecătorești și că acesta își exercită atribuțiile în mod direct, sau prin intermediul organelor sale specializate (colegiile de selecție, evaluare a performanțelor și cel disciplinar al judecătorilor).

Proiectul include și unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiți de către Parlament, este exclusă și cerința pentru candidații la această funcție de a avea o vechime în funcție de judecător de cel puțin 10 ani. Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiți juriștii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocați), inițiativă lansată în 2015 de Președintele Curții Supreme de Justiție și criticată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și judecători. CRJM a recomandat menținerea în Constituție a condiției de 10 ani de experiență pentru a fi numit judecător la CSJ.

Chiar dacă proiectul exclude reconfirmarea în funcție a judecătorilor de către președintele țării, proiectul nu clarifică ce se întâmplă cu judecătorii care au fost deja numiți în funcție pentru un mandat de 5 ani și care, până la modificarea Constituției, nu au fost reconfirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. CRJM a recomandat Ministerului Justiției să menționeze expres în proiect că acești judecători se consideră numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără a fi nevoie de încă un decret prezidențial (recomandarea nu a fost acceptată).

Proiectul de lege în cauză este foarte similar cu un proiect care a fost avizat pozitiv de către Curtea Constituțională în anul 2016. Această modificare a Constituției a fost promisă de autorități partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, proiectul din 2016 nu a fost adoptat de Parlament în termenul prevăzut de Constituție (conform art. 143 din Constituție, modificarea Constituției poate avea loc în termen de un an de la prezentarea inițiativei în Parlament).

Pentru ca proiectul să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obțină avizul Curții Constituționale. Deputații pot modifica Constituția cu votul a 2/3 (67) din deputați.