Subsemnaţii la acest apel atenţionăm Parlamentul Republicii Moldova asupra necesităţii discuţiilor publice, calificate şi complexe privind recentele modificări legislative promovate ad-hoc în privinţa modificării procedurii de motivare a hotărîrilor judecătoreşti în procesele civile în prima instanță; stabilirea noilor reguli cu privire la eliberarea din funcţie a judecătorilor şi stabilirea numărului de asistenţi judiciari pentru judecătorii Curţii Supreme de Justiţie.

În particular, suntem îngrijoraţi de următoarele prevederi ce au fost introduse pentru examinare în lectura a doua a proiectelor de lege pentru modificarea Codului de Procedură Civilă (CPC) (înregistrat în Parlament cu nr. 2829) şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (înregistrat în parlament cu nr. 392):

1. Propunerile de modificare a art.236 din CPC (proiectul nr. 2829, art. 236) exclud motivarea obligatorie a hotărârilor judecătoreşti de prima instanţă, cu excepţia cazurilor în care părţile ar cere în mod expres motivarea hotărârii; dacă hotărârea este contestată sau hotărârea urmează a fi recunoscută şi executată pe teritoriul altui stat. În apelul din 26 iunie 2012 ne-am exprimat dezacordul cu propunerea respectivă, precum şi consecinţele pe care le-ar putea avea acceptarea acesteia asupra justiţiabililor şi sistemului judecătoresc. Spre regret, la 27 iunie 2012, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a examinat proiectul nr. 2829 şi a acceptat propunerile promovate ad-hoc fără consultare publică şi calificată. Societatea civilă şi reprezentanţii grupurilor profesioniste nu au fost consultate cu privire la această modificare, deşi este de ordin conceptual şi schimbă radical regimul propus în proiectul de lege aprobat de Guvern. În varianta iniţială, aprobată de Guvern, era prevăzut un alt regim al motivării hotărîrilor judecătoreşti şi acel regim era suficient argumentat în nota informativă la proiectul de lege.

2. Propunerile la proiectul de lege nr. 392 art. II, prevăd ca din art. 25 alLegii nr 544-ХШ din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, prevede în art. 25 excluderea dreptului judecătorilor de a beneficia de indemnizaţia unică de concediere şi pensia stabilită în condiţii privilegiate în cazul în care aceştia vor fi eliberaţi din funcţia de judecător în baza următoarelor temeiuri: incompetenţei profesionale stabilite în rezultatul evaluării performanţelor; comiterii unei abateri disciplinare specificate la art. 22 alin.(1) al Legii nr. 544; pronunţării hotărîrii definitive de condamnare şi nerespectării prevederilor art. 8 al Legii nr. 544. Nu contestăm oportunitatea modificărilor propuse per se, dar considerăm că aceste aspecte sunt sensibile şi de o importanţă majoră pentru asigurarea independenţei judecătorilor, ceea ce impune discutarea şi argumentarea oricăror propuneri ce afectează statutul lor social. Spre exemplu, nu pare a fi proporţională privarea de dreptul de a beneficia de indemnizaţia unică de concediere şi pensia stabilită în condiţii privilegiate pentru eliberararea din funcţie pentru orice abatere disciplinară prevăzută de art. 22 al Legii. Privarea de dreptul respectiv ar putea fi prevăzută ca sancţiune complimentară, la discreţia organului care aplică sancţiunea disciplinară, decât prevederea obligatorie pentru toate cazurile de eliberare din funcţie.

3. Propunerea de la proiectul de lege nr. 392, art. III, prevede includerea în art. 4 al Legii nr. 789-XII din 26 martie 1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie a textului: „Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari”. Această prevedere de asemenea nu a fost inclusă în proiectul iniţial şi nu este clară argumentarea necesităţii existenţei a câte 3 asistenţi judiciari pentru fiecare judecător în condiţiile în care competenţa Curţii Supreme de Justiţie urmează a fost limitată. În condiţiile actuale, cînd judecătorii de primă instanţă şi ai Curţilor de Apel, care înfăptuiesc cel mai mare şi cel mai complicat volum de lucru, dar nu au nici măcar un singur asistent judiciar, ar fi mai corect şi mai eficient de asigurat mai întâi aceşti judecători cu cel puţin cîte un asistent judiciar şi de efectuat un studiu complex cu privire la necesitatea creşterii numărului asistenţilor judiciari la Curtea Supremă de Justiţie, reieşind din experienţa şi volumul de activitate a acesteia, conform noilor modificări legislative.

Pornind de la cele expuse, subsemnaţii solicită:

Parlamentului Republicii Moldova şi fiecărui parlamentar în parte:

1. 1. Să nu susţină modificarea prin care se exclude obligaţia judecătorilor de primă instanţă de a-şi motiva hotărârile şi de a adopta versiunea modificărilor la Codul de procedură civilă aprobate de Guvern, care a fost supusă consultărilor publice şi este argumentată în nota informativă la proiectul de lege de modificare a CPC (nr. 2829);
   2. Să nu susţină modificările incluse în proiectul de lege nr. 392 cu privire la privarea judecătorilor eliberaţi din funcţie de dreptul la indemnizaţia unică de concediere şi pensia stabilită în condiţii privilegiate

1. 1. Să excludă propunerea de stabilire expresă în lege a obligaţiei de a angaja câte 3 asistenţi judiciar pentru fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie fără consultări publice şi argumentarea modificărilor respective.

Semnatari:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Sorina MACRINICI
2. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BOŢAN
3. Institutul pentru Politici Publice, Arcadie BARBĂROSIE
4. Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, Valeriu PROHNIŢCHI
5. Victor MUNTEANU, Director al Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova
6. Asociaţia Promo-LEX, Ion MANOLE
7. Amnesty International Moldova, Cristina PERETEATCU
8. Institutul pentru Apărarea Drepturilor și Libertăţilor Fundamentale ale Omului, Ana UNGUREAN