„Reducerea numărului instanţelor judecătoreşti şi formarea unor judecătorii mai mari, care ar deservi două-trei raioane, va duce la îmbunătățirea calității actului justiției și la o mai bună utilizare a fondurilor publice în domeniul justițiar”, a spus Nadejda Hriptievschi, autoarea studiului.

Potrivit ei, instanţele mai mari ar putea crea un mediu mai bun de lucru, iar unicul argument împotriva desfiinţării instanţelor mici este proximitatea acestora de comunităţile locale, care oferă cetăţenilor acces convenabil la justiţie.

Autorii studiului au venit cu propunerea ca în loc de 44 de instanțe, care există în prezent, să fie doar o treime. „Este adevărat, va fi nevoie de investiții de la zero pentru a crea aceste 15 instanțe mari, dar banii vor fi răscumpărați în timp. În schimb, vom avea o justiție corectă. Pentru o optimizare eficientă, am propus mai multe scenarii de comasare a instanțelor”, a notat Veaceslav Gribincea, unul dintre autorii studiului.

Prezent la discuții, viceministrul Justiției, Nicolae Eşanu, a declarat că Ministerul va analiza recomandările studiului, dar nu va grăbi lucrurile pentru a nu da în bară cu implementarea unor noi reforme.

În cadrul aceleiași mese rotunde a fost prezentat și „Studiul cu privire la oportunitatea specializării judecătorilor pe anumite cauze specifice, inclusiv oportunitatea creării sistemului de instanțe administrative”. Studiul conține și un sondaj, care arată că 76% dintre magistrații respondenţi consideră că un judecător specializat ar adopta hotărâri mai bune decât unul nespecializat. Autorii au precizat că specializarea judecătorilor poate fi implementată doar în instanţe judecătoreşti de o mărime suficientă.

Ambele studii reprezintă acțiuni din Strategia de Reformare a Sectorului Justiției (2011-2016) și au fost elaborate de Centrul de Resurse Juridice, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.