7 aprilie – ”justiția” care “re-naște”…. monștri???

La 7 ani de la cele mai ample acțiuni de tortură în masă în Republica Moldova, Amnesty International Moldova, împreună cu alte ONG-uri, Promo-LEX, CRJM, RCTV ”Memoria”, CIDO, Centrul Național al Romilor, Hyde Park au organizat o acțiune publică prin care au condamnat  impotența deliberată a tuturor guvernelor, începând cu 2009, de a gestiona juridic corect un dosar de tortură.

Membri ai mai multor organizații neguvernamentale au participat la un maraton, purtând  o Torță Antitortură, la instituțiile responsabile de condamnarea torționarilor, care au torturat sute de participanți la protestele antiguvernamentale din 7 aprilie 2009.

Maratonul a început la Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care monitorizează activitatea judecătorilor și aplică sancțiuni și nu a fost suficient de perseverentă în aplicarea pedepselor pentru judecătorii, care, în aprilie 2009, au judecat dosarele protestatarilor în comisariate, ceea ce este o încălcare flagrantă a art.6 CEDO, principiul unui proces echitabil și imparțialitatea magistraților.

Torța Antitortură a fost purtată la Secția de Combatere a Torturii a Procuraturii Generale, care a tergiversat examinarea dosarelor de maltratare, în cadrul evenimentelor din aprilie 2009.

Maratonul a continuat la Ministerul Afacerilor Interne, IGP, care urma să efectueze investigații interne privind abuzurile din 2009 și care, în loc să respecte buchea legii, a preferat să-și ”ierte” și să-și ”accepte” colaboratorii implicați în acte de tortură, tratamente inumane și degradante.

Următoarea instituție vizată de participanții la maraton a fost Guvernul RM, condus în  2009 de Zinaida Greceanâi  care a fost acuzat în 2010 de Parlamentul RM, condus de Mihai Ghimpu, că nu a gestionat eficient situația din aprilie 2009, iar Vladimir Voronin, președintele de atunci, și-a depășit atribuțiile constituționale /atr.2, f,g,i. Hotărârea de parlament nr. 159, din 08.07.2010/. De asemenea, prin hotărârea nominalizată, Parlamentul a cerut Procuraturii să verifice acțiunile persoanelor implicate DIRECT și INDIRECT în evenimentele din aprilie 2009.

Punctul Final al Torței Antitortură a fost Parlamentul RMAcesta, deși a semnat o hotărâre prin care a condamnat actele de tortură și persoanele care le-au comis și a cerut pedepsirea torționarilor, a fost, timp de 7 ani, o dovadă clară  a unei instituții de stat hotărârile căreia nu valorează nimic.

Participanții au criticat guvernele din 2009 și până în prezent pentru incapacitatea și nedorința de a gestiona cel mai grav dosar de tortură din istoria statului independent Republica Moldova, în pofida tuturor promisiunilor.

Faptul că există persoane implicate direct sau indirect în acțiunile de tortură din 2009, care au scăpat fără nici o acuzație, că există persoane care au fost acuzate, investigate și probate de procurori în dosarul 7 aprilie și sunt la libertate, în funcțiile anterior deținute, ba chiar mai mult, unele au fost avansate în cele mai înalte funcții de stat sau au scăpat cu amenzi nesemnificative sau condamnări cu suspendare -- pune mari semne de întrebare atât față de calitatea anchetei penale și probatoriului pus pe masa judecătorilor, cât și față de calitatea lucrului judecătoresc.

Cristina Pereteatcu, director executiv Amnesty International Moldova: ”Demonstrațiile din aprilie 2009 au fost ultimul respiro al activismului civic în care oamenii au sperat că schimbarea depinde de ei  și de noi toți iar revendicarea drepturilor este protejată și asigurată de stat. 5 ani, cei responsabili de investigarea cazurilor de tortură au mimat acțiunile de investigare și au așteptat umil expirarea termenului de prescripție. Reacția organelor de drept la cazurile de tortură a generat frică și dezamăgire în existența unui stat de drept și a dat motiv de menținere în funcții a celor care au dat ordine pentru actele de tortură în masă. Ignoranța și amnezia promovată cu atâta interes în justiție au generat un fenomen tare periculos – IMPUNITATEA! Cine ne poate spune cu adevărat câți din cei care au fost implicați în evenimentele din aprilie 2009 stau azi în Parlament sau la cârma unor Ministere? Statul ne datorează reabilitarea dosarului 7 aprilie 2009, cu nume și cu pedepse cu executare!”

Vadim Vieru, Promo-LEX. „Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanțiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare și a propune soluții. Unor persoane care au fost condamnate în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, li s-a permis să plece, iar altele au fost achitate.”

Ludmila Popovici, Director Executiv al RCTV Memoria: ”După 7 ani de la 7 aprilie 2009, constatăm cu regret că odată cu recunoașterea largă a fenomenului torturii, ne confruntăm cu impunitatea și cu discriminarea victimelor. Autoritățile nu au întreprins pași concreți în respectarea dreptului la reabilitare, așa cum prevede art.14 al Convenției ONU împotriva torturii, precum și Comentariile Generale Nr 3, ale Comitetului ONU împotriva torturii (13/12/2012). Dintre persoanele civile maltratate în aprilie 2009, doar 114 au fost identificate de către Comisia Guvernamentală și au primit o compensație minimă, care nu le acoperă nici pe departe daunele aduse. Toată speranța victimelor este la CEDO”.

Nicolae Rădiță, director, Centrul național al Romilor: ” După evenimentele din 7 Aprilie Moldova si-a pierdut din imaginea si credibilitatea sa pe plan internațional ce tine de respectarea Drepturilor Omului. Moldova trebuie sa se conformeze standardelor internaționale de prevenire a torturii, tratamentul inuman și respectării Drepturilor Omului, să susțină activitatea instituțiilor in domeniu in special a Mecanismului National de Prevenire a Torturii, să asigure transparenta la investigarea acelor cazuri si atragerea la răspundere persoanele vinovate!”

Ion Guzun, jurist, Centrul de Resurse Juridice: ”7 ani de impunitate înseamnă că instituțiile de drept și justiția au falimentat. Eu mi-am pierdut încrederea că judecătorii, procurorii, sau persoane din poliție, SIS și alte instituții responsabile vor răspunde pentru ilegalitățile comise. Adevărul îl vom afla prea târziu. Exact ca în țările totalitariste unde adevărul este ascuns iar persoanele nu sunt deferite justiției. De aceea, cred că Republica Moldova nu poate pretinde că ar împărtăși valorile țărilor europene.

Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului: Atrocitățile din 7 aprilie 2009, actele de tortură și tratamente inumaneși degradante care au avut loc în aprilie 2009 sînt în continuare vii în memoria noastră. Modul în care au fost investigate actele de tortură și faptul ca majoriatea torționarilor nu au fost pedepsiți, ba din contra unii fiind promovați în funcții înalte în sistemul de drept face ca 7 aprilie 2009 să ramînă o pată rușinoasă în istoria Republicii Moldova. Cerem ca  persoanele implicate în actele de tortură sau care au admis torturarea manifestanților pașnici și care nu au investigat/ judecat efectiv cazurile de tortura si tratamente inumane sa fie trași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare iar cei care au avut de suferit de pe urma acțiunilor ilegale sa beneficieze de remedii efective.”

Asociația Hyde Park:În aprilie 2009 a fost șansa noastră de a schimba ceva în Republica Moldova. Dacă dosarul violențelor din acele zile a fost gestionat atât de ineficient, putem crede că drama se poate repeta oricând”.

SFÂRŞIT/ Document Public

În atenția experților din domeniul legislativ

Consiliile Americane pentru Învăţămînt Internaţional din Moldova anunță o nouă rundă de selecție a finaliștilor în cadrul Programului Professional Fellows (Programul de Stagiu Legislativ în SUA).

Termenul limită de depunere a dosarelor: 15 aprilie 2016

Grupul țintă: angajații din domeniul public de drept (instituții de stat și ONG-uri) cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, care vorbesc limba engleză la nivel intermediar și sunt experți în legislația Republicii Moldova.

Programul oferă finaliștilor un stagiu de 5-6 săptămîni într-o instituție de drept din SUA și acoperă toate cheltuielile majore legate de participare, inclusiv asigurarea medicală, viza J1, transport avia, masa și cazarea.

Pentru a participa în program, candidații sunt rugați să:

Mai multe detalii despre program: http://americancouncils.md/ro/lfp/news/438

Societatea civilă solicită adoptarea unei decizii cu privire la candidatura selectată pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională

 

Organizațiile civile își exprimă îngrijorarea, într-un apel public, față de lipsa de răspuns a Guvernului la decizia Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, prin care s-a propus candidatura dlui Veaceslav ZAPOROJAN, pentru numire în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Semnatarii consideră o asemenea tergiversare ca fiind nejustificată și susceptibilă de a crede că amânarea este făcută intenționat.

În octombrie 2015, Guvernul Republicii Moldova a adoptat un Regulament privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională și a numit o Comisie pentru selectarea candidaților la funcția de judecător.

Astfel, la concursul lansat pentru funcția vacantă de judecător la Curtea Constituțională s-au înregistrat 7 persoane, care au fost admise la proba scrisă. În urma probei scrise, dl Veaceslav ZAPOROJAN a fost singurul candidat care a cumulat numărul de puncte necesar (54 puncte din minim 45) pentru a fi promovat la următoarea probă. În urma interviului public, Comisia a constatat că dl ZAPOROJAN a promovat cu succes concursul și l-a propus Guvernului pentru a fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Organizațiile semnatare accentuează faptul că o astfel de procedură de selectare a unui judecător la Curtea Constituțională a avut loc pentru prima dată în istoria Republicii Moldova. Selectarea a avut loc potrivit unor reguli și criterii transparente și publice. Atât proba scrisă, cât și interviul public au fost transmise în direct de mass-media.

Însă, după finalizarea concursului, informația privind regulile concursului și etapele desfășurării acestuia au fost plasate și menținute pe pagina web a Cancelariei de Stat o perioadă scurtă de timp. După renovarea paginii web a Cancelariei de Stat, aceste informații au fost șterse de pe pagina web și nu mai sunt disponibile publicului.

În această ordine de idee, organizațiile semnatare solicită:

  1. Prim-ministrului și Cabinetului de Miniștri – adoptarea unei decizii privind candidatura dlui Veaceslav ZAPOROJAN -  fie numirea acestuia în funcția de judecător la Curtea Constituțională fie respingerea candidaturii selectate cu o motivare adecvată;
  2. Prim-ministrului și Cancelariei de Stat – asigurarea transparenței procesului de selectare a candidatului la funcția de judecător la Curtea Constituțională prin plasarea pe pagina web a Cancelariei de Stat a tuturor documentelor produse de Comisia pentru selectarea candidaților la funcția de judecător.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizații semnatare:

  • Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);
  • Institutul de Politici Publice (IPP);
  • Transparency-International Moldova;
  • Amnesty International Moldova;
  • Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT);
  • Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER);
  • Asociația Presei Independente (API);
  • Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC);
  • Asociația „Promo-LEX”;
  • Ambasada Drepturilor Omului.

Un grup de avocați și avocați-stagiari și-au perfecționat cunoștințele în domeniul CEDO

 

În perioada 24-26 martie, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop instruirea unui grup de avocați și avocați-stagiari în domeniul noilor reguli de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și a unor aspecte ale dreptului la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptului la viața privată și de familie (art. 8 CEDO). Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.

În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost dedicate simulării procedurii în fața CtEDO în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului”, „observațiile Reclamantului”, și-au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat „hotărâri CtEDO” în baza fiecărei spețe. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în fiecare speță.

Seminarul a găzduit 12 avocați și 3 avocați-stagiari și s-a desfășurat în Agro Pensiunea „Butuceni”, la Orheiul Vechi.

Evenimentul a fost organizat cu suportul financiar al Foundation Open Society Institute, în cooperare cu Human Rights Initiative al Open Society Foundations, în cadrul proiectului Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova.

CRJM anunță concurs pentru selectarea unei companii de logistică și organizare a evenimentelor

Centrul de Resurse Juridice  solicită oferte de la companii de logistică și organizare a evenimentelor pentru promovarea și organizarea a 7 proiecții de film în perioada 1 – 31 mai 2016, precum și elaborarea/distribuția materialelor de vizibilitate, conform cerinţelor specificate în termenii de referință anexați.

Ofertele urmează a fi expediate prin e-mail la olga.burucenco@old2.old.crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 15 aprilie 2016, ora 16:00. 

Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@old2.old.crjm.org.

Costurile concertului cu vedete internaționale organizat de Unite în ziua unui protest de amploare al Platformei “DA” sunt secrete

Moldtelecom și Unite refuză să ofere detalii despre costurile concertului cu vedete internaționale organizat la 6 septembrie 2015, zi în care Platforma Civică "Demnitate și Adevăr" și-a propus să organizeze un protest de amploare în centrul Capitalei. Demersuri privind resursele folosite pentru eveniment, catalogat de membrii platformei drept o diversiune a omului de afaceri Vlad Plahotniuc, au fost făcute de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Organizația și-a propus să afle sursa exactă de finanțare, ce a stat la baza acestei decizii și cine nemijlocit a luat-o, dar și de ce au fost invitați interpreți de peste hotare.

Reprezentanții Moldtelecom, instituție al cărei fondator și acționar unic este statul, a invocat secretul comercial și datele cu caracter personal. Ulterior, CRJM a solicitat Curții de Conturi, singura autoritate publică din Moldova care poate efectua controale în cazul agenților economici cu capital social de stat mai mare de 50%, să verifice ce cheltuieli a suportat compania Unite pentru organizarea concertului. Potrivit răspunsului oferit de Curtea de Conturi, programul activităților de audit a fost deja aprobat pentru anul 2016, iar demersul CRJM nu poate servi drept temei pentru modificarea acestuia. "Nicio altă autoritate publică nu poate solicita sau obliga Curtea de Conturi să modifice programul activității de audit, să efectueze sau să sisteze acțiunile de audit, cu excepția solicitărilor parvenite de la Parlament sau fracțiunile parlamentare", se arată în răspuns.

Curtea de Conturi a transmis însă reclamația CRJM pentru examinare la Inspecția Financiară, instituție subordonată Ministerului Finanțelor. La 17 martie 2016, Inspecția Financiară a oferit un răspuns prin care a invocat imposibilitatea de a da curs petiției CRJM întrucât a fost stabilit “moratoriu asupra controlului de stat la persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, inclusiv antreprenori speciali, în al căror capital social statul deține acțiuni, prin analogia legii, ca societățile pe acțiuni în al căror capital social statul deține cotă-parte”.

Și deputatul socialist Bogdan Țîrdea a făcut anterior un demers similar la Moldtelecom, încercând să afle cât a costat organizarea evenimentului. "Costurile exacte de realizare a evenimentului și, respectiv, documentația aferentă reprezintă secretul comercial al companiei, dar și conține date confidențiale, care constituie obiectul protejării în baza normelor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal", se arată în răspuns.

Reprezentanții Moldtelecom au precizat însă că organizarea concertului a costat de câteva ori mai puțin decât s-a vehiculat în presă. Totodată, șefii companiei au subliniat că evenimentul a fost parte a unui plan bine determinat și nu a fost pus la punct spontan.

Anunțul despre concertul organizat la Centrul de expoziții "Moldexpo" a fost făcut cu doar două zile înainte, iar membrii Platformei Civice "Demnitate și Adevăr" au calificat evenimentul drept o diversiune a controversatului om de afaceri Vladimir Plahotniuc. Unite își propunea să sărbătorească lansarea unor abonamente noi și a promis că în scenă vor apărea Dan Balan, Ştefan Banică Junior, Alexandra Stan, Vera Brejneva, Dima Bilan, Filip Kirkorov. Ulterior, în urma mai multor mesaje lansate de internauți, majoritatea vedetelor au anunțat că refuză să cânte. În scurt timp, organizatorii au întocmit o altă listă, iar în scenă a urcat Natalia Gordienko, Naguale, Alex Velea, Antonia, Narcotic Sound, Marcel Pavel, Kaira, Delia, Nicolai Baskov, Morandi, Alexandra Stan, Filip Kirkorov etc.