Autor: Natalia Șeremet

La 15 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Mătăsaru c. Moldovei (nr. 69714/16). CEDO a constatat că sancționarea reclamantului cu închisoarea pentru huliganism (art. 287 Cod penal) este contrară libertății de exprimare garantate de art. 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Reclamant în această cauză a fost Anatol MĂTĂSARU. Mătăsaru a protestat pe 29 ianuarie 2013, de ziua profesională a procurorilor, începând cu ora 10.00, în fața Procuraturii Generale. La protest el a adus două obiecte artizanale asemănătoare unui falos și unui vagin. Pe acestea el a plasat pozele unor politicieni și conducători ai procuraturii. Potrivit lui, prin protest, el a dorit să atragă atenția asupra influenței politicului asupra procurorilor. Protestul a durat circa o oră, fiind întrerupt de poliție.

Dl Mătăsaru a fost acuzat penal de huliganism (art. 287 Cod penal). La 2 martie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe reclamant la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Individualizând sancțiunea, judecătorul a menționat că reclamantul a fost anterior amendat pentru fapte similare, care nu au schimbat comportamentul acestuia. De asemenea, judecătorul a considerat protestul imoral, deoarece obiectele folosite la protest puteau fi văzute de copii, iar asimilarea angajaților statului cu organe genitale depășește limita permisă într-o societate democratică. Hotărârea dată a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție. Toți judecătorii au considerat că, având în vedere caracterul obscen al protestului, acesta nu este protejat de libertatea de exprimare.

CEDO a constatat că libertatea de exprimare este aplicabilă în această situație, chiar dacă protestul era obscen. CEDO s-a întrebat de ce fapta a fost calificata drept huliganism penal (art. 287 Cod penal), daca putea fi calificata drept contravenție (art. 354 Cod contravențional)? Potrivit practicii judiciare, doar huliganismul grav însoțit de acte de violentă poate fi calificat conform Codului penal. Cu toate acestea, CEDO nu a decis în mod definitiv acest aspect, deoarece existau alte motive pentru a constata violarea. CEDO a notat că niciun judecător nu a examinat proporționalitatea sancțiunii aplicate cu libertatea de exprimare. A fost aplicată cea mai severă pedeapsă posibilă – închisoarea, care a fost suspendată pentru trei ani. Această sancțiune are un efect descurajant asupra manifestării libertății de exprimare nu doar în raport cu reclamantul, ci și cu alte persoane. Faptul că sancțiunea a fost suspendată nu afectează această concluzie.

Deși reclamantul a pretins prejudicii morale, acestea nu au fost acordate. CEDO a obligat totuși Guvernul să plătească reclamantului EUR 2,000 pentru onorariile avocaților.

Dl Mătăsaru a fost reprezentat de Pavel GRECU și Vladislav GRIBINCEA de la CRJM și de avocatul-stagiar Dumitru RUSSU.

Agenția Servicii Publice, noua autoritate care recepționează cererile de înregistrare la mecanismul 2%, a făcut publică Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019.

Noua Listă a beneficiarilor numără 732 de organizații, cu 23% mai mult față de 2018 (594 organizații), dintre care 634 (86%) sunt asociații obștești, fundații şi instituții private (organizații necomerciale), iar 98 (14%) sunt culte religioase şi părţile lor componente (entități religioase). În 2019, numărul beneficiarilor a crescut pentru ambele categorii de organizații care pot aplica la Legea 2%. Astfel, cifra organizațiilor necomerciale s-a majorat cu 24%, de la 511 la 634, iar numărul cultelor religioase a crescut cu 18%, de la 83 la 98.

Cei 732 de beneficiari incluși în listă sunt organizații care activează de cel puțin un an, nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare și desfășoară activități de utilitate publică / sociale, morale, culturale sau de caritate.

Lista conține numărul de identificare de stat (IDNO/cod fiscal) al organizației, denumirea completă și adresa organizației (localitate, stradă, oficiu, cod poștal). Organizațiile care se regăsesc în Lista beneficiarilor 2% pot deja să înceapă campania de informare și atragere a susținătorilor, întrucât perioada de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit și, implicit, de efectuare a desenării procentuale, a început la 1 ianuarie 2019 și va dura până la finele lunii aprilie.

Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019 poate fi descărcată aici.

Află când, unde, cum are loc desemnarea

Creșterea numărului de beneficiari ai mecanismului 2%, de la an la an, bucură. Organizațiile necomerciale conștientizează necesitatea diversificării canalelor de finanțare și înțeleg avantajele pe care le aduce cu sine aplicarea la mecanism și activitățile ulterioară care urmează a fi desfășurate:  cunoașterea publicului țintă, acumularea experienței în desfășurarea campaniilor de informare, promovarea culturii de filantropie etc.

Într-o notă de poziție elaborată în noiembrie 2018 și supusă dezbaterilor publice pe 10 ianuarie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova susține că  Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare.

Documentul, elaborat de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Expert Forum România, analizează competențele Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova și propune limitarea acestora la cauzele de mare corupție. Or,  în prezent, Procuratura Anticorupție, dedică eforturi semnificative  pentru cauzele de corupție mică și are un volum mult prea mare de lucru pentru a permite procurorilor anticorupție să se concentreze pe cauzele complexe de corupție mare.

În viziunea autorilor, lupta cu corupția mică nu este în măsură de a înlătura cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen.  Având în vedere nivelul endemic al corupției din Republica Moldova, considerăm că acesta nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate, pe lângă celelalte măsuri non-penale de luptă cu corupția.  

Limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la cauzele de mare corupție o va ajuta să se concentreze pe cauzele de corupție mare, care necesită garanții sporite de independență, precum și metode și mijloace speciale, datorită complexității și intereselor implicate. O asemenea competență justifică menținerea unui organ specializat, cu statut special.

Autorii documentului recomandă excluderea din competența Procuraturii Anticorupție a funcției de conducere a urmării penale în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, investigarea escrocheriei și delapidării averii străine, a finanțării terorismului (dacă se menține în competența CNA) și  completarea listei de infracțiuni date în competența Procuraturii Anticorupție cu infracțiunea îmbogățirea ilicită.

Dacă propunerile de mai sus sunt acceptate, volumul de lucru al procurorilor anti-corupție ar trebui să scadă semnificativ. Spre exemplu, în baza cifrelor pentru anul 2017, cel puțin 2003 cauze aflate în gestiune la conducerea urmării penale și cel puțin 55 de cauze aflate în exercitarea urmăririi penale (delapidări) nu se vor mai afla în sarcina procurorilor anticorupție.

Nota de poziție „Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare” este disponibilă aici. 

Din 2019, Agenția Servicii Publice (ASP) a preluat sarcina de gestionare a Listei beneficiarilor mecanismului 2%, atribuție exercitată anterior de către Ministerul Justiției. Astfel ASP este autoritatea care va recepționa, de acum încolo, cererile de înregistrare la mecanismul 2%, va verifica dacă solicitanții corespund condițiilor de eligibilitate prevăzute în Regulamentul cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, va actualiza anual Lista beneficiarilor 2% și o va publica pe pagina sa oficială: www.asp.gov.md.

Transferul de competențe a fost realizat întrucât ASP este autoritatea publică care recent a preluat și atribuția de înregistrare a organizațiilor necomerciale. În acest fel, etapa de verificare a eligibilității aplicanților la mecanism va fi facilitată de faptul că ASP deține dosarele organizațiilor necomerciale.

Schimbarea competențelor ASP nu va afecta nicidecum eligibilitatea organizațiilor care s-au înregistrat la mecanismul 2% în luna septembrie 2018.

Comunicatul oficial al Ministerului Justiției poate fi accesat aici.

                                            Bilanțul activităților realizate de echipa CRJM în anul 2018:

Textul integral (în format PDF, cu linkuri active) poate fi descărcat aici. 

Mai multe organizații ale societății civile îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul total netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți.

Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. Timp de 3 zile, doi judecători ai Curții Constituționale, Igor DOLEA și Victor POPA, și-au prezentat subit și pe ascuns cererile de demisie, chiar dacă mai aveau timp pentru exercitarea mandatului. În paralel, timp de patru zile, între 11 și 14 decembrie 2018, au fost numiți trei judecători noi la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Guvern și Parlament.

La 11 decembrie 2018, CSM l-a numit pe Corneliu GURIN în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform comunicatului CSM, după ședința din 11 decembrie, Plenul CSM a luat decizia respectivă ca urmare a demersului Președintelui Curții Constituționale referitor la demisia dlui Igor DOLEA din funcția de judecător la Curtea Constituțională, fiind solicitată numirea unui alt judecător în Curtea Constituțională de către CSM. Acest subiect nu a fost inclus nici în agenda ședinței CSM, care trebuie publicată cu 3 zile înainte de ședință, nici în agenda suplimentară. Contrar practicii anterioare când demisiile erau anunțate de către Curte în aceiași zi, despre demisia dlui Igor DOLEA nu a fost publicată vreo informație nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici a CSM-ului. Mandatul judecătorului Igor DOLEA expira la 12 februarie 2019. Acesta și-a prezentat demisia la 10 decembrie 2018, cu 2 luni înainte de expirarea mandatului. În următoarea zi, CSM a examinat atât demersul președintelui Curții Constituționale despre vacanța funcției de judecător, cât și numirea noului judecător. CSM nu a anunțat vreun concurs de numire a noului judecător. Potrivit dlui Corneliu GURIN, acesta a fost invitat să-și prezinte candidatura atât de președintele, cât și de unii membri ai CSM. Candidatura dlui Corneliu GURIN a fost unica examinată de CSM. Ultimii trei judecători constituționali numiți de CSM au fost identificați prin concurs (a se vedea pentru detalii Hotărârile CSM nr. 130/6 din 12 februarie 2013 de numire a judecătorilor Tudor PANȚÎRU și Igor DOLEA și hotărârea nr. 117/7 din 6 martie 2018 de numire a judecătorului Mihai POALELUNGI).

În următoarea zi, la 12 decembrie 2018, Guvernul l-a numit în funcția de judecător al Curții Constituționale pe Artur REȘETNICOV. Chestiunea respectivă, la fel ca și în cazul numirii dlui Corneliu GURIN de către CSM, nu a fost inclusă în agenda ședinței Guvernului. Este de menționat că funcția respectivă era vacantă din martie 2018, când actuala ministră a Justiției, Victoria IFTODI, și-a dat demisia din funcția de judecătoare constituțională în legătură cu numirea în funcție de ministră.

La 14 decembrie 2018, cu 54 de voturi, Parlamentul a numit-o în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională pe dna Raisa APOLSCHII, deputată a Partidului Democrat și președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. La data de 14 decembrie 2018, nu exista vreo informație publică privind vacanța funcției de judecător constituțional numit din partea Parlamentului nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici pe pagina web a Parlamentului.

Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și Raisa APOLSCHII au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de 6 ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape 9 luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită de către Guvern, fără vreun concurs, a dlui Artur REȘETNICOV. Demisia judecătorilor Igor DOLEA și Victor POPA, urmate de numirea imediată, peste noapte, a dlui Corneliu GURIN de către CSM, precum și numirea neașteptată a dnei Raisa APOLSCHII de către Parlament, la fel ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri.

Organizațiile semnatare regretă profund modul subit și netransparent de depunere a cererilor de demisie de către judecătorii constituționali Igor DOLEA și Victor POPA și își exprimă dezacordul privind modul de numire și alegere făcute de CSM, Guvern și Parlament cu privire la numirea judecătorilor constituționali Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și, respectiv, Raisa APOLSCHII. Numirea judecătorilor la o instituție atât de importantă pentru asigurarea funcționării democrației și a statului de drept, cum este Curtea Constituțională, precum și aparențele privind numirea judecătorilor pe criterii politice, nu sunt compatibile cu rigorile unei democrații funcționale. Mai grav, acesta este un regres în raport cu practicile anterioare de numire a judecătorilor constituționali.

Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională care să fie transparente și să asigure numirea judecătorilor constituționali pe bază de merite. 

Declarația integrală în limba română este disponibilă aici. 

Declarația integrală în limba engleză este disponibilă aici. 

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
3. Fundația Est-Europeană (EEF)
4. Institutul de Politici Publice (IPP)
5. CPR-Moldova
6. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
7. Transparency-International Moldova
8. Asociația Promo-LEX
9. Comunitatea WatchDog.md
10. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
11. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
12. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
13. Asociația Presei Independente (API)
14. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
15. Amnesty International Moldova
16. IDIS ”Viitorul”

***

Reacția Comisiei juridice, numiri și imunități  la Declarația societății civile poate fi vizualizată aici.