Autor: Natalia Șeremet

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă satisfacția în privința faptului că în Republica Moldova incertitudinea cu privire la legitimitatea Guvernului și a majorității parlamentare a luat sfârșit, iar transferul de putere a avut loc fără violență. Declarațiile noului Guvern privind fortificarea democrației, reformarea justiției și combaterea corupției sunt deosebit de încurajatoare și sperăm mult că acestea se vor materializa în reforme reale.

În ultimii ani, democrația din Republica Moldova a fost în declin. Acest fapt a fost resimțit pe deplin de către societatea civilă. Fosta guvernare a redus considerabil implicarea societății civile veritabile în procesul decizional, a încercat crearea unei societăți civile paralele, a sabotat eforturile noastre, a lansat atacuri împotriva ONG-urilor incomode și chiar a încercat să limiteze finanțarea externă a ONG-urilor. Scopul acestor acțiuni a fost discreditarea și scindarea organizațiilor societății civile. Noi sperăm că aceste practici sunt în trecut și că la astfel de acțiuni nu se va mai recurge niciodată.

Ne exprimăm speranța că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor intensifica colaborarea cu organizațiile societății civile. Considerăm că deținem un nivel de expertiză care trebuie să fie valorificat în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Pe această cale, ne exprimăm deschiderea de a coopera cu autoritățile noi, în domeniile noastre de expertiză. De asemenea, vom monitoriza cu atenție politicile promovate de guvernare și vom reacționa, inclusiv public, la orice deviere de la angajamentele asumate și standardele democratice și de bună guvernare.

Organizațiile semnatare de asemenea speră că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor crea condițiile necesare pentru dezvoltarea societății civile din țară și vor facilita realizarea rolului ei în societate. În acest sens, îndemnăm noile autorități să întreprindă în principal următoarele:

1. asigurarea implementării eficiente a Strategiei de dezvoltare a societății civile 2018-2020;
2. sporirea transparenței procesului decizional, în special la nivelul Guvernului și Parlamentului, implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea principalelor documentele de politici. Excluderea practicii defectuoase de adoptare a proiectelor de legi și altor acte normative, inclusiv modificarea acestora, fără asigurarea consultărilor publice cu toate părțile interesate;  
3. adoptarea în lectură finală a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale, în versiunea curentă (după prima lectură);
4. îmbunătățirea mecanismului 2% și a celui cu privire la filantropie și sponsorizare, în sensul înlăturării barierelor tehnice nerezonabile și încurajării contribuabililor să susțină sectorul neguvernamental;
5. asigurarea finanțării de stat existente a ONG-urilor în bază de transparență și condiții egale;
6. detalierea cadrului legal cu privire la antreprenoriatul social și cumpărarea serviciilor sociale;
7. clarificarea procedurii privind contractarea de către autoritățile publice a serviciilor prestate de ONG-uri;
8. investigarea obiectivă a atacurilor nefondate îndreptate împotriva organizațiilor societății civile, în vederea sancționării făptuitorilor și prevenirii unor fapte similare;
9. Încurajarea și susținerea ONG-urilor în vederea promovării și apărării valorilor democratice în regiunea transnistreană, precum și elaborarea unor mecanisme de protecție al apărătorilor drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului.

Apelul integral este disponibil aici. 

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova
2. Asociația de reabilitare a invalizilor din RM (ARIM)
3. O. Eco-Răzeni
4. Asociația Internațională a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”
5. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova (BPW Moldova)
6. Asociația Obștească BIOS
7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
8. Asociația Presei Independente (API)
9. Asociația Promo-LEX
10. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
11. Centrul de Drept al Femeilor
12. Centrul de Informații GENDERDOC-M
13. Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO)
14. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
15. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
16. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
17. Centrul International La Strada Moldova
18. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
19. Comunitatea Watchdog.md
20. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
21. CPR Moldova
22. Expert-Grup
23. Fundația pentru Dezvoltare
24. Institutul de Politici Publice (IPP)
25. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
26. Piligrim-Demo
27. REC Moldova
28. RCTV Memoria
29. Terra-1530
30. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova UOI RM
31. Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat apelul organizațiilor semnatare și susține că va intensifica colaborarea cu societatea civilă. Răspunsul Comisiei disponibil aici. 

Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile recente din Moldova, care paralizează în mod efectiv guvernarea statului.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a dispus dizolvarea Parlamentului, a suspendat funcționarea acestuia și a declarat neconstituționale actele sale ulterioare, inclusiv formarea unui guvern, alegerea Președintelui Parlamentului și a suspendat din funcție Președintele Republicii Moldova.

CIJ este deosebit de îngrijorată de procedura excesiv de rapidă prin care Curtea Constituțională a hotărât dizolvarea Parlamentului, suspendarea Președintelui țării și instituirea interimatului funcției. CIJ atrage atenția asupra perioadei inoportune în care Curtea Constituțională a emis hotărârea chiar în ziua stabilită de Curte ca fiind termenul limită de expirare a mandatului parlamentar. Astfel, Curtea Constituțională a privat Parlamentul de o claritate necesară pentru exercitarea mandatului său.

Aceste evoluții au loc pe fondul deficiențelor existente în independența instituțională a sistemului judiciar din Republica Moldova, documentate într-un raport recent al CIJ.

În raportul publicat în martie 2019, CIJ a subliniat numirea problematică în 2018 a trei judecători ai Curții Constituționale în circumstanțe care nu asigură un nivel suficient de transparență, în timpul unei campanii electorale și fără un concurs transparent și competitiv. Raportul a menționat că cei trei judecători numiți au activat anterior în calitate de Procuror General, director al Serviciului de Informații și Securitate și al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, membru al majorității politice de guvernare din acea perioadă.

CIJ salută mesajul Secretarului General al Consiliului Europei prin care acesta a anunțat despre solicitarea avizului Comisiei de la Veneția cu privire la criza constituțională, în regim de urgență.

„Statul de drept este un motiv comun pentru care trebuie soluționate conflictele constituționale”, a menționat Massimo FRIGO, consilier juridic superior în cadrul Programului CIJ pentru Europa. „Solicităm tuturor instituțiilor și partidelor din Moldova să caute o soluție pentru a respecta pe deplin statul de drept, cadrul internațional și standardele la care Moldova a aderat. În acest sens, îndemnăm toate părțile interesate să aștepte avizul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei pe acest subiect și să reconsidere deciziile sale”.

Context

În hotărârile emise la 7, 8 și 9 iunie 2019, Curtea Constituțională a statuat că Parlamentul trebuie dizolvat pe motivul imposibilității de formare a unui guvern în termen de trei luni din momentul expirării mandatului guvernului precedent.

Deciziile au declanșat suspendarea Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, pentru refuzul de a dizolva Parlamentul și a dus la dispunerea exercitării interimatului funcției de Președinte de către Pavel FILIP.

De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional orice act adoptat de Parlament după 7 iunie.

Nici Parlamentul, nici Președintele Dodon nu au acceptat deciziile Curții Constituționale privind suspendarea lor sau validitatea actelor adoptate și nici nu consideră legitimă numirea lui Pavel FILIP în funcția de Președinte în exercițiu.

Fracțiunile parlamentare care constituie majoritatea actuală în Parlament au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern de coaliție și au numit Președintele Parlamentului și Prim-ministrul.

Conform interpretării Curții Constituționale a articolului 85 din Constituție, aceste negocieri nu au respectat termenul de trei luni.

Alții au promovat diferite interpretări cu privire la momentul expirării termenului de trei luni pentru numirea unui guvern și a obligației Președintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul.

Articolul 85 din Constituție prevede:

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

Versiunea engleză a comunicatului de presă este disponibilă aici. 

La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Ozdil și alții c. Moldovei (cererea nr. 42305/18). CtEDO a constatat că reținerea și „îndepărtarea” a 5 profesori turci de pe teritoriul Moldovei în Turcia a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamanţii sunt profesori turci din rețeaua de școli „Orizont”. Autoritățile turce au acuzat școlile date de legătură cu mişcarea „Fetullah Gülen”, iar pe angajații acestora de terorism.

La 6 septembrie 2018, reclamanții au fost reținuți în casele lor sau pe drum spre muncă, urmare a unei operațiuni comune desfășurate de serviciile secrete moldovenești și turcești. În aceeași zi, reclamanții au fost îndepărtați din Moldova, cu un avion charter care i-a dus în Turcia. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea acestei operațiuni în vederea prevenirii amenințărilor la adresa securității naționale. Familiile reclamanților nu au cunoscut nimic despre soarta acestora timp de câteva săptămâni.

La 7 septembrie 2018, Biroul Migrație și Azil (BMA) a comunicat că reclamanții au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova. Cu toate acestea, cererile lor au fost respinse pe baza unei note primite de la SIS, potrivit căreia ei reprezentau amenințare la adresa securității naționale. Actele în cauză și hotărârile judecătorești au fost contestate la nivel național, dar fără succes, pe motiv că avocații nu au prezentat procurile semnate de persoanele îndepărtate din țară, ci de soțiile lor.

CtEDO a notat că reclamanţii anterior, în cererile de azil, şi-au exprimat frica de proceduri penale în Turcia. Totuși, autorităţile naționale, când i-au înlăturat din țară, nu doar că au omis să ofere reclamanţilor posibilitatea de a alege țara unde urmează a fi expulzaţi, dar în mod deliberat i-au transferat către autorităţile turceşti. Operațiunea a fost planificată din timp. Faptul că un avion charter îi aștepta pe reclamanți pe Aeroportul Chișinău confirmă aceasta. Faptele speţei au arătat că transferul a fost organizat în comun cu autoritățile turcești și în aşa o manieră încât să îi ia prin surprindere pe reclamanți și să nu le acorde timp și posibilitate de a se apăra.

La fel, CtEDO a notat că BMA a expediat deciziile sale familiilor reclamanților după scoaterea ultimilor din țară, deși era obligat să le înmâneze reclamanților. CtEDO a tratat cu precauție aceste decizii, având în vedere că, anterior, Directorul BMA declarase că BNA nu a fost implicată în înlăturarea reclamanților din țară. Reclamanţii au fost înlăturaţi printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale. CtEDO a constatat că înlăturarea din țară nu a fost legală și nici lipsită de arbitrariu, contrar art. 5 CEDO.

CtEDO a mai notat că unii reclamanți locuiau în Moldova de peste 20 de ani, având soți sau copii cetățeni ai Republicii Moldova. Ei aveau dreptul de ședere, permis de muncă în Moldova și erau integrați în societatea moldovenească. Aceste elemente confirmă existența unei ingerințe în dreptul la viața privată, garantat de art. 8 CEDO. Având în vedere ilegalitatea îndepărtării din țară și lipsa unor remedii eficiente împotriva acesteia, această normă a fost violată.  

CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să plătească reclamanților în total 125,000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către avocatul moldovean Vitalie NAGACEVSCHI. 

Anterior mai multe organizații ale societății civile au emis un apel prin care au cerut autorităților naționale întoarcerea tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țară și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de aceste acțiuni.

CONTEXTUL POLITIC

Standardele democratice s-au deteriorat semnificativ în Republica Moldova în ultimii trei ani. Alegerile locale din Chișinău desfășurate în iunie 2018, în urma cărora a învins un candidat al opoziției din Blocul ACUM, au fost arbitrar anulate. În noiembrie 2018, Parlamentul European și-a exprimat marea îngrijorare cu privire la declinul standardelor democratice care „a dus la faptul că Republica Moldova a devenit un stat capturat de interesele oligarhice, a cărui putere economică și politică este concentrată în mâinile unui grup mic, care exercită influența sa asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și mass media, rezultând în implementarea nesatisfăcătoare a legislației puțin benefice pentru cetățeni”.

Alegerile parlamentare au avut loc pe 24 februarie 2019. Ele s-au desfășurat în baza unui sistem electoral mixt, care a fost modificat în 2017 de către Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, atât în pofida existenței unui consens la nivel național, cât și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția, astfel favorizând ambele partide menționate, care au utilizat mijloacele administrative fără precedent, ce a favorizat îndeosebi Partidului Democrat de la guvernare. Alegerile au fost recunoscute de către actorii locali și considerate corecte și competitive de către OSCE/ODIHR.

La 9 martie 2019, Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare. Conform art. 85 alin (1) al Constituției, Parlamentul avea la dispoziție 3 luni pentru a investi în funcție Guvernul. Președintele țării, după consultarea fracțiunilor parlamentare, este împuternicit să dizolve Parlamentul la expirarea termenului de 3 luni. Conform legislației, dar și practicilor anterioare, termenul de 3 luni expiră la sfârșitul a 3 luni calendaristice din momentul evenimentului, în acest caz la 9 iunie 2019. De asemenea, Curtea Constituțională a subliniat că scopul acestei norme constituționale este de a evita o criză instituțională sau un conflict dintre puterile în stat (Hotărârea 30/2013, par.73).

În urma alegerilor din februarie 2019, patru partide politice majore au acces în noul Parlament, dintre care nici unul nu a acumulat numărul suficient de mandate pentru a forma o coaliție de guvernare și pentru a investi în funcție Guvernul: Partidul Socialiștilor (35 de mandate din numărul total de 101), Partidul Democrat (condus de oligarhul Plahotniuc, a acumulat 30 de mandate), blocul ACUM (condus de Maia SANDU și Andrei NĂSTASE – 26 de mandate) și Partidul condamnatului oligarh Șor (7 mandate). Poziția celor trei actori principali pare a fi incompatibilă: Socialiștii, reprezentați de Președintele Dodon, au optat pentru relații mai apropiate cu Rusia și Uniunea Euro-asiatică; ACUM au optat împotriva statului capturat de Plahotniuc și pentru relații mai strânse cu UE; pe când Democrații de la putere erau gata și dornici să formeze un Guvern unic pentru a-și menține puterea cu orice preț. Au urmat trei luni de incertitudine și tentative fără succes de a consolida o alianță funcțională. Finalmente, soluția de a evita alegerile anticipate a fost negociată și agreată după vizitele și medierea reprezentanților din UE (Johannes HAHN), Statele Unite (Brad FREDEN) și Federația Rusă (Dmitri KOZAK).

DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE DIN 7 IUNIE 2019, CARE REDUCE ARBITRAR TERMENUL DE INVESTIRE ÎN FUCNȚIE A GUVERNULUI

În după amiaza zilei de vineri, 7 iunie, când un acord între Socialiști și ACUM a început să se contureze, Curtea Constituțională, în mare parte compusă din persoane afiliate Partidului Democrat, a declarat că termenul limită pentru formarea noului Guvern este 7 iunie, ora 24:00. Deși articolul 85 alin. (1) al Constituției acordă un termen de 3 luni din data validării rezultatelor alegerilor (9 martie) pentru formarea guvernului, judecătorii au interpretat că termenul limită expiră după 90 zile (7 iunie, ora 24:00), și nu duminică, 9 iunie. Nici o explicație clară nu a fost prezentată pentru a argumenta această interpretare. În același timp, Curtea Constituțională i-a solicitat Președintelui Dodon să dizolve imediat Parlamentul.

SCHIMBAREA GUVERNULUI. LOVITURĂ DE STAT VS. DEZMEMBRAREA STATULUI CAPTURAT

Socialiștii și ACUM au ignorant decizia Curții Constituționale și au depus ultimul efort pentru a ieși din impasul post-electoral, convocând Parlamentul sâmbătă, 8 iunie 2019. Partidele au finalizat și semnat „un acord politic temporar de deoligarhizare a Moldovei”. În aceeași zi, majoritatea parlamentară nou creată formată din 61 de deputați au votat-o pe Zinaida GRECEANII, lider al Partidului Socialiștilor, în calitate de Președinte al Parlamentului. Imediat după, Președintele Moldovei a nominalizat-o pe Maia Sandu în calitate de Prim-ministru. Ulterior, în aceeași zi, Parlamentul a votat noul Guvern condus de Maia SANDU. Parlamentul a mai votat și o declarație privind recunoașterea caracterului captiv al statului și a fost votată demisia conducerii instituțiilor cheie ale statului.

Deciziile Parlamentului și decretul Președintelui de nominalizare a Prim-ministrului au fost imediat contestate la Curtea Constituțională de către Partidul Democrat de la guvernare. În mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale atât hotărârea Parlamentului privind alegerea Președintelui Parlamentului, cât și hotărârea de investire a noului Guvern și decretul Președintelui de nominalizare a Prim-ministrului, astfel aruncând țara într-o situație instabilă cu putere dublă în stat, marcată de nesiguranță și de riscul de ciocniri între forțele politice de opoziție.

Partidul Democrat l-a acuzat pe Președintele Dodon și noul Guvern de lovitură de stat. În dimineața duminicii de 9 iunie, Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție pe Președintele Dodon, din motiv că acesta a refuzat să dizolve Parlamentul. Prin urmare, Curtea îl numește pe Pavel FILIP - Vice-președinte al Partidului Democrat care exercita funcția de Prim-ministru, în calitate de Președinte interimar al RM, care a dizolvat Parlamentul și a anunțat alegeri anticipate pentru 6 septembrie 2019.

DUALITATEA PUTERII

Moldova se află acum din nou în impas. Pe de o parte, Parlamentul continuă să se convoace în ședințe și a votat un set de reforme în domeniul anti-corupției. Pe de altă parte, Guvernul lui Plahotniuc refuză să cedeze puterea, poziția căruia este susținută de către Curtea Constituțională. Democrații au organizat duminică proteste la Chișinău și susținătorii lor au blocat principalele instituții de conducere în stat și Guvernul. Partidul Democrat a cerut demisia Președintelui Dodon și alegeri anticipate în curând. Canalele media deținute de Plahotniuc au difuzat înregistrări video în care Președintele Dodon recunoaște că a primit fonduri financiare din partea Rusiei.

Protestatarii Partidului Democrat împiedică oficialii noului Guvern să intre în Guvern. La 10 iunie 2019, Guvernul condus de Maia SANDU a desfășurat ședința Guvernului în incinta Parlamentului. Șeful poliției a declarat supunere Partidului Democrat de guvernământ. Câteva autorități locale au declarat dorința lor de colaborare cu noul Guvern.

Ambasadorii din UE, SUA și Rusia au fost prezenți la ședințele Parlamentului de sâmbătă și au susținut instituirea noului Guvern. Cu toate acestea, nici un lider străin nu a felicitat-o oficial pe Maia SANDU, în schimb declarațiile lor fie moderate cheamă la un dialog de nivel național.

Conflictul dintre partidele de opoziție probabil va escalada în următoarele zile. Sunt posibile eventuale ciocniri printre mulțimile de protestatari, dar și dificultăți atât pentru oficialii instituiți în funcții, cât și în procesul de implementare a legilor. Oficiali de la diferite nivele își vor declara fidelitatea pentru o parte sau alta, ceea ce va genera ciocniri în continuare.

Scopul primar al noului Guvern este de a prelua controlul instituțiilor care actualmente sunt controlate în întregime de Plahotniuc, de a adopta reforme electorale și în domeniul anti-corupției, și să relanseze relațiile cu UE, FMI și Banca Mondială. Noile alegeri parlamentare urmează să se desfășoare în baza unui sistem electoral reformat.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, care include 86 de ONG-uri active, a emis o declarație în data de 9 iunie, chemând actorii naționali și internaționali să recunoască legitimitatea activității Parlamentului și Guvernul condus de Maia SANDU, care și-a depus jurământul la 8 iunie 2019.

AVÂND ÎN VEDERE evenimentele politice din Republica Moldova din ultima perioadă;

LUÂND ACT de Hotărârile și Deciziile Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019,

LUÂND ACT de Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova din 8 și 9 iunie 2019;

CONSTATÂND divergențe majore între fracțiunile parlamentare ale Partidului Democrat din Moldova (PDM) pe de o parte și Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ultimele două constituind Blocul ACUM, pe de altă parte;

APRECIIND drept necesare și pozitive declarațiile din 8 iunie 2019 ale forțelor de poliție ale Republicii Moldova privind garantarea menținerii ordinii publice;

SUBLINIIND necesitatea respectării de către toate forțele politice, precum și Curtea Constituțională și sistemul judecătoresc a legislației, a principiilor democratice și ale statului de drept;

ACCENTUÂND rolul Curții Constituționale de garant al respectării Constituției și rolul acesteia de contribuire la buna funcționare a autorităților publice, separarea puterilor în stat, echilibrul și controlul dintre aceste, de aplanare a disputelor politice, nu de acutizare a acestora;

AMINTIND despre calitatea de membru al Parteneriatului Estic și documentele semnate de Republica Moldova cu partenerii de dezvoltare;

PORNIND de la rolul important pe care îl are societatea civilă din Moldova în procesele de consolidare a statului de drept, dezvoltare socială și economică durabilă a țării, precum și rolul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic;

CONDAMNÂND abaterile evidente din ultimele zile de la textul și spiritul Constituției și procedura Curții Constituționale;

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic declară:

Suntem consternați de modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019. Curtea Constituțională a interpretat termenul de 3 luni de la care Președintele țării poate dizolva Parlamentul ca echivalând cu 90 de zile, deși orice termen exprimat în luni, potrivit regulii juridice generale, echivalează cu luna calendaristică. De facto, prin această interpretare, termenul în care Parlamentul poate vota legi și numi Guvernul a fost redus de la 9 iunie la 7 iunie 2019. Decizia Curții Constituționale a fost emisă spre sfârșitul zilei de lucru de 7 iunie 2019, adică chiar în ziua în care, potrivit Curții, a expirat acest termen. Curtea Constituțională fusese sesizată cu privire la această chestiune încă la 22 mai 2019 cu solicitarea ca sesizarea să fie examinată cu prioritate.

De asemenea, Curtea a interpretat dreptul Președintelui țării de dizolvare a Parlamentului drept obligație, fără să analizeze dacă au fost întrunite celelalte condiții impuse de Constituție (consultarea fracțiunilor parlamentare) pentru dizolvarea Parlamentului. Pe parcursul zilei de 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a emis două hotărâri, declarând neconstituționale hotărârile Parlamentului de alegere a Președintelui Parlamentului și de nominalizare a Primului Ministru. Hotărârile au fost emise în mai puțin de o oră de la adoptarea actelor în cauză, care încă nu fusese semnate și publicate. Niciun judecător independent nu poate anula un act pe care nu îl are în fața sa. Mai mult, hotărârile Curții Constituționale din 8 iunie 2018 au fost adoptate fără audieri și fără consultarea autorităților, cerințe impuse chiar de Codul Jurisdicției Constituționale.

La 9 iunie 2019, la solicitarea PDM din 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării din funcție, acordând dreptul ex-Primului Ministru, vice-președintelui PDM, Pavel Filip, să dizolve Parlamentul. Această Hotărâre a fost adoptată până la ora 10.30 dimineața, în lipsa autorităților și a autorilor sesizării, într-o ședință care a durat mai puțin de 5 minute. Ședința nu a fost anunțată din timp, precum nu se cunoștea nici despre depunerea acestei sesizări. Curtea Constituțională a suspendat Președintele țării, chiar dacă o solicitare oficială de dizolvare a Parlamentului nu a fost depusă la Președinție și nu există un refuz oficial în acest sens. Anterior, Președintele Igor Dodon a anunțat convocarea fracțiunilor parlamentare pentru 10 iunie 2019, pentru a discuta dizolvarea Parlamentului.

Comportamentul Curții Constituționale din 7, 8 și 9 iunie 2019 confirmă că aceasta și-a compromis rolul constituțional, acționând exclusiv în interesul unui partid politic. 17 ONG-uri și-au exprimat îngrijorarea privind independența Curții Constituționale încă în decembrie 2018, când trei persoane afiliate PDM au fost numiți judecători ai Curții Constituționale în mod netransparent.

În acest context, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:

1. Îndeamnă Curtea Constituțională să-și revizuiască urgent hotărârile adoptate în 7, 8 și 9 iunie 2019 și să revină în albia legalității. În scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituțională și stabilizarea situației din țară, îndemnăm toți judecătorii constituționali să demisioneze;
2. Cheamă formațiunile politice din Moldova să respecte prevederile constituționale și să acționeze făcând uz doar de instrumentele juridice și legale, fără a destabiliza situația social-politică;
3. Cere instituțiilor Statului și tuturor funcționarilor publici să se ghideze și să acționeze numai în conformitate cu prevederile legale și să respecte atribuțiile lor, să nu admită ingerințe sau orice amestec ilegal în activitatea lor;
4. Face apel către cetățenii Republicii Moldova să dea dovadă de comportament calm, să renunțe la discursul de ură și instigare la violență, iar cei care doresc să protesteze, să o facă doar în mod pașnic;
5. Recunoaște ca fiind legitimă activitatea Parlamentului de legislatura a X-a, inclusiv din 8 iunie 2019, care are un mandat deplin până la validarea rezultatelor următoarelor alegeri parlamentare;
6. Solicită conducătorilor autorităților publice centrale și locale, tuturor funcționarilor și angajaților publici recunoașterea legitimității Parlamentului de legislatura a X-a, a Guvernului investit la 8 iunie 2019 și colaborarea cu autoritățile legal constituite ale Republicii Moldova în vederea bunei guvernări a țării, detensionarea situației și respectarea voinței poporului exprimată la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;
7. Solicită partenerilor internaționali recunoașterea legitimității Parlamentului de legislatura a X-a, a Guvernului investit la 8 iunie 2019 și colaborarea cu autoritățile legal constituite ale Republicii Moldova în vederea restabilirii dialogului politic din Moldova, detensionarea situației și respectarea voinței poporului exprimată la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

* Platforma Naționala a FSC din PaE include 86 de organizații active din Republica Moldova din domenii precum: buna guvernare, drepturile omului, dezvoltare economica, mediu, energetica, tineret, politici sociale, sindicate si patronate, etc.

***

Declarațiile partenerilor internaționali privind situația politică din Moldova: 

•  Uniunea Europeană 

(08/06/2019) „Ca urmare a deciziilor adoptate de Parlament și în lumina evoluțiilor ulterioare, Uniunea Europeană face apel la calm și reținere. Oficialii aleși democrat trebuie să găsească o cale de dialog pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană se așteaptă ca Republica Moldova, țară asociată la UE, să respecte statul de drept și să garanteze democrația, în conformitate cu principiile de bază ale Acordului nostru de Asociere. 

Declarația integrală aici. 

(09/06/2019) „Uniunea Europeană a luat act de deciziile luate ieri în Parlamentul Republicii Moldova, inclusiv de formarea coaliției de guvernare. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu Guvernul creat legitim și democratic, în baza angajamentelor reciproce față implementarea reformelor și respectarea principiilor fundamentale stipulate în Acordul de Asociere.”

Declarația integrală aici. 

• Ambasada Statelor Unite ale Americii

(09/06/2019)  „Statele Unite invită toate partidele din R. Moldova să manifeste reținere și să convină la un acord comun asupra unui viitor parcurs politic. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și au respectat drepturile fundamentale. Voința poporului moldovenesc exprimată în acele alegeri trebuie respectată fără amestec. Asigurarea unui viitor prosper și democratic pentru Moldova și cetățenii săi este un obiectiv comun pe care Statele Unite vor continua să îl sprijine.”

Declarația integrală aici. 

• Consiliul Europei, Secretarul General Thorbjørn Jagland

(09/06/2019)   „Suntem gata să ajutăm Moldova ca stat membru al Consiliului Europei și parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu reformele necesare, inclusiv reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.”

Declarația integrală aici. 

• NATO

(09/06/2019)  „Liderii Republicii Moldova, aleşi în mod democratic, trebuie să lucreze împreună pentru depăşirea situaţiei de criză. NATO își reafirmă sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării reformelor în domeniul apărării şi securizării instituţiilor.”

Declarația integrală aici. 

• OSCE

(09/06/2019)  „OSCE urmărește cu mare îngrijorare criza politică din Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție politică la actuala criză, care să ofere țării stabilitatea în parcursul ei european.”

Declarația integrală aici. 

• Președintele României, Claus Iohannis

(09/06/2019)   „Stabilitatea Republicii Moldova este esențială pentru continuarea parcursului european al acestui stat, care s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și buna guvernare, în conformitate cu angajamentul său față de Uniunea Europeană, în baza Acordului de Asociere."

Declarația integrală aici. 

• Ambasada Rusiei în Republica Moldova

(08/06/2019)  „Chemăm toate forțele politice responsabile din Republica Moldova să nu admită destabilizarea situației din țară. Susținem eforturile fracțiunilor parlamentare de formare a unei coaliții funcționale și de constituire a guvernului care ar fi cvapabil să asigure o pace civică solidă o dezvoltare sigură a Republicii Moldova, în conformitate cu normele democratice unanim acceptate."

Declarația integrală aici. 

(10/06/2019) „Moscova salută formarea coaliției de guvernământ și a guvernului Republicii Moldova. Suntem orientați spre colaborarea cu autoritățile alese în mod democratic ale Republicii Moldova pentru a restabili relațiile reciproc avantajoase în diverse domenii, în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001."

Declarația integrală aici

• Ambasada Canadei în Republica Moldova

(09/06/2019)  „Canada urmărește îndeaproape ultimele evoluții politice din Republica Moldova. Am luat act, cu rezerve și îngrijorare, de hotărârea judecătorească care a dus la invalidarea noului Guvern de coaliție, urmată de suspendarea Președintelui și decretul privind organizarea de noi alegeri parlamentare. Încurajăm toate partidele și instituțiile politice din Republica Moldova să se angajeze în dialog pentru a depăși impasul actual. Orice rezoluție trebuie să respecte standardele democratice internaționale, statul de drept și să reflecte voința democratică a poporului moldovenesc. Canada își reafirmă sprijinul pentru parcursul Moldovei către integrare și reformă europeană. Credem cu fermitate că toate deciziile luate pentru a soluționa situația actuală ar trebui să păstreze și să promoveze aceste obiective importante.”

Declarația integrală aici.

• Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei

(09/06/2019)  „Invităm forțele politice aflate la conducere în R. Moldova să acționeze conform cadrului legal, să soluționeze litigiile prin intermediul dialogului politic, pentru a evita o luptă pentru putere. Important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor ingerințe externe care vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării."

Declarația integrală aici. 

•  Declarație comună a Franței, Germaniei, Regatului Unit al Marii Britanii, Poloniei și Suediei

(10/06/2019) „Franța, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Polonia și Suedia au urmărit cu atenție evoluțiile recente din Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare, majoritatea parlamentară aleasă în mod democratic a luat decizii importante, inclusiv și formarea unui Guvern. În acest moment de criză constituțională, vedem și susținem Parlamentul Republicii Moldova, ca reprezentant al poporului moldovean, și ca cel mai bun loc pentru a discuta toate chestiunile politice, inclusiv și cele controversate.”

Declarația integrală aici

• Elveția 

(10/06/2019) „Parlamentul Republicii Moldova a decis sâmbăta trecută să aleagă un nou vorbitor și să formeze un nou guvern. Elveția așteaptă cu nerăbdare continuarea punerii în aplicare a asistenței sale pentru cooperarea pentru dezvoltare. În urma celei mai recente evoluții politice, Elveția solicită tuturor partidelor și instituțiilor politice să se angajeze într-un dialog pașnic pentru a rezolva această criză politică. Calmul și liniștea vor prevala în beneficiul tuturor moldovenilor.”

Declarația integrală aici  

• Președintele Comisiei Helsinki a Congresului american, Alcee L. Hastings

(12/06/2019)  „Urmăresc evoluțiile din Moldova cu îngrijorare. Schimbarea obiectivului pentru că una dintre părți nu este de acord cu rezultatul unui acord nu reflectă angajamentul față de democrație pe care ne așteptăm să îl vedem într-un stat participant la OSCE. Salut formarea unei coaliții democratice legitime și aștept cu nerăbdare să susțin aspirațiile euro-atlantice ale poporului moldovenesc".

Declarația integrală aici

La 30 mai 2019, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat rezultatele preliminare privind mecanismul de desemnare procentuală (Legea 2%). Rezultatele confirmă în principal faptul că tot mai multe persoane aleg să participe la gestionarea banului public și să direcționeze 2% din impozitul pe venit pentru a susține activitatea unui ONG sau cult religios din țară. Conform rezultatelor preliminare, în 2019, 36,768 de contribuabili au solicitat direcționarea a 2% din suma impozitului pe venit către asociații obștești sau culte religioase. Aceasta reprezintă o creștere cu 44% față de anul trecut când 28,388 persoane au ales să desemneze procentual.

Suma preliminară direcționată în 2019 prin mecanismul de desemnare procentuală este de 8,28 milioane lei, comparativ cu 2018, când suma total desemnată a constituit  6,49 milioane lei până la validare și 5,63 milioane lei, după validare.  13% din desmnări au fost nevalidate pe diverse motive printre care cel mai frecvent rămâne a fi existența datoriilor avute de contribuabil la impozitul pe venit.

Creșterea considerabilă a numărului de persoane, care au ales să direcționeze 2% din impozitul pe venit, se datorează în principal campaniilor eficiente de informare desfășurate de organizațiile non-profit și comunicării mai active cu publicul țintă.

Sumele desemnate procentual urmează a fi verificate și validate de Serviciul Fiscal de Stat. Conform prevederilor legale vor fi validate desemnările procentuale care întrunesc următoarele 3 condiții:  

• declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit a fost depusă în termen (1 ianuarie – 2 mai );
• impozitul pe venit declarat a fost achitat integral și în termen;
• contribuabilul persoana fizică nu are datorii la impozitul pe venit.

Ulterior, Serviciul Fiscal de Stat va stabili și va publica lista organizațiilor beneficiare și a sumelor de desemnare procentuală care le revin, iar organizațiile necomerciale și cultele religioase vor recepționa sumele obținute din desemnarea procentuală până la 30 septembrie 2019, atunci când Ministerul Finanțelor va efectua transferul banilor.

Mai multe detalii despre etapele mecanismului 2% vedeți aici.