Autor: Jomir Dumitru

În perioada 14-16 septembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a verificat măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Levința - hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) prin care au fost constatate aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, neinvestigarea eficientă a acestora, condamnarea în baza probelor obținute în urma maltratării, neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților etc.

Urmare a verificărilor, în raport cu Republica Moldova Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis următoarele:

• A îndemnat autoritățile naționale să promoveze politica de „toleranță zero” față de aplicarea relelor tratamente.
• A salutat hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 29 noiembrie 2018 privind necesitatea acordării accesului părții vătămate și al reprezentantului acesteia la materialele urmăririi penale, dar a solicitat informații despre faptul când ajustările la cadrul legal vor fi adoptate.
• În același timp, numărul redus de cauze trimise în instanță și de condamnare a persoanelor care au aplicat maltratarea, indică o problemă continuă privind eficacitatea și calitatea investigațiilor. Astfel au fost solicitate informații privind motivele reducerii numărului de investigații inițiate și transmise în instanță și dacă autoritățile continuă practica desfășurării unei anchete preliminare înainte de a iniția o investigație adecvată;
• Având în vedere că persoanele suspectate de aplicarea maltratării foarte rar sunt suspendate din funcție, au fost solicitate informații clare privind situația practică existentă la acest capitol.
• În vederea prevenirii de noi condamnări la CtEDO, au fost solicitate informații dacă au fost luate măsuri pentru combaterea practicilor de neînregistrare oficială a reținerii și detenției persoanei.
• Lipsa confidențialității în timpul examinărilor medicale a persoanelor aflate în custodia poliției este o problemă serioasă și a invitat în mod repetat autoritățile să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura în practică o astfel de confidențialitate.

Anterior, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația Promo-LEX au transmis Comitetului de Miniștri o comunicare prin care au informat Comitetul de Miniștri despre existența acestor probleme, dar și au menționat despre lipsa unui impact tangibil al reformelor și măsurilor de combatere a maltratării întreprinse până acum de autorități.

Următoarea sesiune a Comitetului de Miniștri de verificare a executării grupului de cauze Levința este preconizată în 2023.

Peste 120 de procurori au fost numiți în funcții de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021. În acest interval de timp, au fost organizate 19 concursuri pentru 174 de funcții la care au participat 146 de candidați. Circa 85% din funcțiile de conducere au fost ocupate în baza unor concursuri la care au participat un singur candidat.

Cifrele ne vorbesc despre faptul că actuala stare de lucruri din sistemul Procuraturii nu încurajează pe deplin competiția între procurori, iar, de cele mai multe ori, concursurile pentru funcțiile de conducere sunt simple formalități.

Concluziile se incluse în Raportul „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Cercetarea a mai constatat că, din cele 26 de funcții de conducere, 17 (65%) au fost ocupate de candidații care au fost numiți discreționar de Procurorul General (PG) pentru exercitarea interimatului funcției.

Candidații care obțin cel mai mare punctaj în concursuri sunt numiți în funcțiile pentru care au candidat. La prima vedere, influența CSP și a Procurorului General asupra rezultatelor finale ale concursurilor nu există. Totuși, autorii raportului atrag atenția că această constatare poate fi viciată în contextul numărului redus de concursuri la care au participat mai mult de un candidat și prin prisma aparenței că persoanele nedorite de conducerea Procuraturii nu participă la concursuri.

Începând cu 24 iulie 2020, Procurorul General a efectuat 24 de transferuri fără concurs. Aproape jumătate dintre aceste transferuri, 11 la număr, au fost efectuate din procuraturile teritoriale spre procuraturile din mun. Chișinău, ceea ce reprezintă, de facto, o promovare.

„Exercitarea transferului în mod netransparent și discreționar devine un mijloc de a asigura loialitatea procurorilor în raport cu Procurorul General”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii raportului.

Autorii au analizat și perspectiva de gen în procesul de promovare a procurorilor și au constatat că mai puțin de 25% din câștigătorii concursurilor au fost femei. Discrepanța de gen este și mai mare în cazul funcțiilor de conducere, unde doar două femei s-au înscris în concurs. Chiar dacă ambele au fost desemnate câștigătoare, acest lucru s-a produs în contextul în care concursurile s-au desfășurat având o singură candidatură și, în ambele cazuri, acestea dețineau deja interimatul funcției, fiind numite la discreția Procurorului General.

Numărul redus al femeilor-procuror care au participat la aceste concursuri este greu de explicat, întrucât în sistem sunt suficiente femei cu experiență îndelungată în procuratură.

La evenimentul de prezentare a raportului a fost prezentă și Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, care a dat asigurări că documentul elaborat de CRJM va fi luat în considerare la elaborarea politicilor publice, dar și în procesul de elaborare a legilor.

Constantin Șușu, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că CSP are atribuții limitate în procesul de înregistrare și evaluare a candidaților în cadrul concursurilor de ocupare a funcțiilor în sistemul Procuraturii.

Un alt membru al CSP, Andrei Roșca, a admis influența Procurorului General în procesul de promovare a procurorilor, menționând că procesele ce vizează resursele umane sunt gestionate în cadrul Procuraturii Generale și sugerează ca unele chestiuni ce țin de numirea în funcții de conducere să treacă în subordinea CSP.

Autorii raportului „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”,, recomandă Consiliului Superior al Procurorilor să organizeze concursuri veritabile, cu mai mulți candidați, în special pentru funcțiile de conducere în procuratură, iar criteriile de evaluare să fie revizuite. De asemenea, a fost constatată necesitatea de a reveni la transferul procurorlor în bază de concurs

Raportul  a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, susținut financiar de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA (INL) în Republica Moldova.

24 de tineri și tinere au participat la Școala de Vară 2021 „Democrația aplicată”, organizată în perioada 16 – 21 august de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în parteneriat cu Expert-Forum România (EFOR). Aceștia și-au aprofundat cunoștințele despre democrație, au învățat cum să gândească critic și cum pot fi activi civic pentru a aduce schimbări pozitive în societate. 

„Școala de vară s-a desfășurat la un nivel înalt, formatori bine pregătiți, programele bine organizate, cât și şansa de a învăța de la personalități cu o experiență vastă în domeniu – a fost un succes. Cu multă caldură în suflet îmi exprim gratitudinea pentru faptul că ați contribuit la formarea şi dezvoltarea mea personală ”, a mărturisit Victor Danilă, unul dintre participanții Școlii de Vară 2021.

Toată această energie n-ar fi fost posibilă fără dedicația și implicarea formatorilor, care au au avut grijă ca conținutul sesiunilor din cadrul Școlii de Vară să fie interesant și util, dar și modul de expunere a acestuia captivant și interactiv.

În prima zi, Nadejda HRIPTIEVSCHI, Directoare de Programe, CRJM și Sorin IONIȚĂ, președintele Expert-Forum România (EFOR) au subliniat importanța democrației, supremației legii și respectării drepturilor omului în dezvoltarea unui stat și au salutat interesul studenților de a deveni promotori ai democrației. Organizatorii au oferit spațiu participanților și participantelor de a se cunoaște mai bine între ei prin intermediul unor exerciții creative și interactive moderate de Mariana ȚURCAN, Directoare a Asociației pentru Dezvoltare Creativă. Școala de Vară a continuat cu o sesiune introductivă dedicată conceptelor de bază cu privire la democrație, statul de drept și drepturile omului, condusă de Nadejda HRIPTIEVSCHI și președintele CRJM, Vladislav GRIBINCEA. Prima zi s-a terminat cu o sesiune practică despre cum se construiește o campanie de advocacy, condusă de Septimius PÂRVU de la Expert-Forum, care a captivat și a trezit interesul participanților pentru organizarea campaniilor de advocacy.

[gallery ids="23653,23654,23655"]

A doua zi, Sorin IONIȚĂ și Septimius PÂRVU au vorbit despre importanța alegerilor, clientelism, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și starea de lucruri în Republica Moldova și România. Sorina MACRINICI, Directoare de Program la CRJM, a moderat o sesiune despre rolul societății civile și activism civic, unde Diana GROSU de la Asociația LEX XXI, Veaceslav TOFAN de la Amnesty International Moldova, Cristina SÎRBU de la Primăria MEA și Rodion GAVRILOI, activist civic, au împărtășit experiența lor despre implicare și aportul lor pentru a schimba lucrurile din Republica Moldova.

A treia zi a început cu o sesiune dedicată independenței justiției în Republica Moldova, moderată de Nadejda HRIPTIEVSCHI și având în calitate de invitate pe doamna Raisa BOTEZATU, judecătoare în demisie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), doamna Viorica PUICĂ și doamna Livia RĂILEAN, judecătoare la Judecătoria Centru. Participanții au avut șansa să interacționeze direct cu invitatele care și-au împărtășit viziunea și experiența cu privire la modul de asigurare a independenței justiției și rolul individual al judecătorului. O altă sesiune a fost dedicată activității Curții Europene a Drepturilor Omului condusă de consilierul juridic al CRJM, Daniel GOINIC și președintele CRJM, Vladislav GRIBINCEA. Quiz-ul organizat la sfârșit de sesiune a oferit participanților oportunitatea de a-și testa cunoștințele, dar și de a câștiga premii. Ziua s-a încheiat cu o sesiune despre jurnalismul de investigație și rolul acestuia în combaterea și prevenirea corupției, condusă de jurnalista și fondatoarea TV8, Mariana RAȚĂ. Prin situații reale, prin exemplul propriu și atitudinea sa deschisă, Mariana RAȚĂ a reușit să motiveze și să inspire participanților interesul pentru jurnalismul de investigație.

În a patra zi, participanții au făcut cunoștință cu mecanismele dezinformării în cadrul unei sesiuni captivante moderată de Sorin IONIȚĂ, președintele Expert Forum. Acesta a adus exemple de fake news, a explicat ce înseamnă propaganda și trolli. Au urmat discuții despre instrumentele de prevenire și combatere a corupției în cadrul unei sesiuni moderate de Laura ȘTEFAN, expertă anticorupție și Vladislav GRIBINCEA, care au explicat ce înseamnă corupția, dar au venit și cu exemple practice privind situația din Republica Moldova. Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic CRJM, a captat atenția participanților prin prezentările informative și exercițiile practice dedicate transparenței în procesul decizional și accesului la informațiile de interes public.

[gallery ids="23658,23656,23657"]

A cincea zi a fost dedicată provocărilor curente în asigurarea drepturilor omului. Romanița IORDACHE, cercetătoare în domeniul drepturilor omului specializată în tematica egalității și nediscriminării, și Nadejda HRIPTIEVCHI au condus o sesiune dedicată egalității, urii și limitelor libertății de exprimare, provocând participanții și participantele să analizeze impactul stereotipurilor și prejudecăților cu care suntem obișnuiți, ce înseamnă discurs de ură și cum acesta poate fi combătut. Ilie CHIRTOACĂ a continuat cu o sesiune privind internetul și drepturile omului. Elena TACU de la Ecovisio a încheiat ziua cu o sesiune dedicată priorităților de mediu, reușind să ofere o imagine clară a modului în care fiecare poate contribui la protejarea mediului înconjurător și să-i motiveze să prioritizeze mediul în activitatea lor zilnică.

Ultima zi, a inclus o sesiune condusă de Mariana ȚURCAN, despre cum devenim mai convingători atunci când scriem CV-ul sau o scrisoare de motivare. Expertul IT, Maxim CATANOI, a continuat cu o sesiune foarte utilă despre cum securizăm datele într-o eră atât de digitalizată. În final, organizatorii Școlii de Vară au oferit participanților și participantelor certificate de participare și i-au încurajat să promoveze valorile democrației și drepturile omului în activitatea lor.

„Scopul principal al Școlilor de Vară pe care le organizăm deja de cinci ani este să explicăm conceptele de bază și provocările curente ce țin de democrație, stat de drept și drepturile omului, și, principalul, să inspirăm participanții și participantele să adere și să promoveze valorile democratice în activitatea lor profesională și personală. Ne bucură când vedem tineri și tinere entuziasmate de subiectele abordate și gata să se implice în diverse activități pentru a produce schimbări spre bine”, a declarat Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program în cadrul CRJM.

Experiența și impresiile participanților Școlii de Vară 2021 „Democrația Aplicată” au fost compilate într-un material video trimis de beneficiarii acestui program.

[embed]https://www.youtube.com/watch?v=Dcxf_z-4mkw&feature=emb_title[/embed]

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.