Autor: admin2706 admin2706

Pe parcursul ultimilor doi ani sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova a trecut printr-o serie de transformări importante, care sunt însă puse în pericol de tergiversarea recrutării consilierilor și conducerii Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

La 1 mai 2016 a intrat în vigoare noua Lege a achizițiilor publice, Nr. 131, care, fiind elaborată cu suportul experților europeni, a adus o serie de îmbunătățiri de ordin legal pentru procesul achizițiilor publice, astfel, fiind aliniat la acquis-ul comunitar. Această lege prevede și crearea unei entități separate responsabile de soluționarea contestațiilor, care, erau anterior soluționate în cadrul Agenției Achiziții Publice, fapt care crea premise pentru conflicte de insteres în cadrul Agenției, care aproba procedurile de achiziții prin controlul ex-ante, și totodată lua decizii în cazul contestațiillor. În varianta inițială a legii, autoritatea respectivă urma să fie creată în subordinea Ministerului Finanțelor. Mai tirziu însă, inclusiv la insistența comunității internaționale, legea a fost modificată (la 23.09.2016), astfel încît Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor să fie o autoritate independentă de executiv, în subordinea directă a Parlamentului.

Concursul pentru alegerea candidaților la funcția de consilieri (alături de director general și director general adjunct) ai Agenției noi a fost lansat la 23.12.2016, iar la 1 februarie 2017, Comisia Parlamentară Economie, Buget, Finanțe a publicat o decizie privind admiterea unor candidați la concurs. Prima audiere a candidaților admiși a avut loc la 28 februarie. A doua, la 13 martie, iar a treia, este planificată pentru 14 iunie curent. Nu este clar din ce motiv s-a tărăgănat atît lansarea concursului (din septembrie pina în decembrie), iar apoi desfășurarea de trei ori a audierilor în Comisie într-un interval de 4 luni. Pe pagina Parlamentului nu a fost publicat nici un proces verbal al ședințelor Comisiei de specialiate în cadrul cărora au avut loc audierile. Iar participarea publicului la aceste audieri nu este permisă, dat fiind faptul conform punctului 17 din Regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului deschis pentru selectarea candidaţilor la funcţiile de Consilier pentru soluţionarea contestaţiilor al Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor, aprobat prin Decizia Comisiei Economie, Buget și Finanțe, nr.646 din 21.12.2016, audierea candidaţilor admişi se va efectua în cadrul unei şedinţe închise a Comisiei.

Și mai grav este că această tergiversare se întîmplă în condițiile unui vid de competență în ceea ce privește soluționarea contestațiilor. Deja mai mult de un an (începînd cu 1 mai 2016), agenții economici nesatisfăcuți de modul în care a fost desfășurată procedura de achiziție nu au decît calea judiciară pentru a-și apăra interesele, însă aceasta consumă foarte mult timp și resurse.

Se crează astfel impresia că acest vid de competență a fost creat oarecum intenționat, sau, odată observat, a fost lăsat ca atare. Altfel, Agenția ar fi început să funcționeze încă la începutul anului, sau, dacă, din motive justificate acest lucru nu ar fi fost posibil, vidul de competență putea fi soluționat prin adoptarea unor măsuri tranzitorii temporare, de altfel, specifice majorității legilor nou adoptate.

În contextul celor expuse mai sus, semnatarii prezentului Apel solicită Parlamentului Republicii Moldova să:

- Asigure un concurs transparent și corect pentru suplinirea funcțiilor de consilier, director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, cu publicarea informației despre etapele desfășurării concursului și rezultatele fiecărei etape pe pagina web a Parlamentului;

- Urgenteze procesul de creare a noii structuri și să asigure funcționarea efectivă a acesteia, în viitorul cel mai apropiat posibil, evitînd tărăgănări nejustificate.

Apelul integral este disponibil aici.

Semnatari:

1. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
3. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale «Viitorul» (IDIS Viitorul)
4. Serghei Merjan, expert achiziții publice
5. Transparency International Moldova
6. Centrul pentru Politici și Reforme din Moldova (CPR Moldova)
7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
8. Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)
9. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
10. „Torent Plus" S.R.L.
11. Expert-Grup

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) extinde termenul de înscriere la școala de vară „Democrația aplicată” până la 19 iunie 2017.

 ***

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Expert Forum (EFOR) anunță organizarea școlii de vară „Democrația aplicată”.

Școala de vară este un eveniment de 6 zile care se va desfășura în Republica Moldova (în afara municipiului Chișinău) în perioada 31 iulie – 5 august 2017 și este destinată studenților și proaspeților absolvenți ai facultăților de drept, științe politice și jurnalism, interesați în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de vară ne propunem să transmitem participanților informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumente de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului.

Formatori în cadrul școlii de vară vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din partea EFOR și CRJM. Participarea la școala de vară este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare ale participanților vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi comunicat participanților selectați.

Candidații urmează să corespundă următoarelor cerințe:

1. Să fie student al anului III-IV al facultății de drept, facultății de științe politice sau facultății de jurnalism, masterand la una din facultățile menționate sau proaspăt absolvent al acestora;
2. Să cunoască limba română;
3. Să fie disponibil(ă) să participe la școala de vară în afara municipiului Chișinău pe întreaga durată (6 zile);
4. Să completeze formularul de participare anexat mai jos.

Experiența anterioară de implicare în inițiative civice constituie un avantaj.

Dacă sunteți interesat să participați la această școala de vară, vă rugăm să completați acest formular (click aici pentru a completa formularul) până la 19 iunie 2017, ora 24:00. Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: natalia.seremet@old2.old.crjm.org.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova

După mai mult de 6 ani de la introducerea instituţiei „judecătorului unic”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a decis că va informa reclamanții despre motivele deciziilor emise de „judecătorii unici” prin care cererile lor sunt declarate inadmisibile. Până acum, CtEDO informa reclamantul doar despre faptul declarării inadmisibile a cererii, fără o motivare explicită. Lipsa unei motivări explicite a alimentat nedumeririle în rândul avocaților și apărătorilor drepturilor omului, care nu înțelegeau de ce au fost declarate inadmisibile unele cereri. Această schimbare va pune capăt acestor incertitudini și va ajuta reclamanții, avocații și apărătorii drepturilor omului să înțeleagă mai bine soluţiile CtEDO.

Potrivit unui comunicat al CtEDO, începând cu iunie 2017, în locul deciziilor-scrisori, reclamanții vor primi de la „judecătorul unic” decizii în una din limbile oficiale ale CtEDO, semnată de judecătorul respectiv, la care va fi atașată și o scrisoare în limba națională relevantă. Această decizie va cuprinde, în cele mai multe cazuri, referințe la temeiuri concrete care au stat la baza inadmisibilității. Totuși, în unele cauze, CtEDO va declara inadmisibile cererile prin motivări generale, atunci când acestea conțin mai multe pretenții neîntemeiate, eronate sau abuzive.

Practica precedentă de neinformare a reclamanţilor despre motivele respingerii cauzei lor de judecătorul unic a fost instituită deoarece CtEDO primea un număr mai mare de cereri decât putea examina, mai mult de 90% dintre care erau vădit inadmisibile, iar informare reclamanţilor despre motivele judecătorului unic ar fi îngreunat şi mai mult activitatea CtEDO. Începând cu anul 2011, mai mult de 350,000 de cereri au fost declarate inadmisibile de judecătorul unic fără o motivare clară, dintre care mai mult de 8,500 erau cauze îndreptate înpotriva Moldovei. La ziua de astăzi, CtEDO practic a epuizat stocul cauzelor vădit inadmisibile, fapt ce a facut posibilă schimbarea practicii CtEDO. În opinia experților de la CRJM, neinformarea reclamanților despre motivele de respingere a cererilor de către judecătorii unici a avut un efect descurajator asupra avocaților, fapt ce a dus la scăderea numărului adresărilor la CtEDO.

La 22 mai 2017 a avut loc cea a doua reuniune a Platformei societății civile UE-Moldova desfășurată în paralel cu ședința Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova. Platforma societății civile UE-Moldova este una din instituțiile create în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova (în continuare Acordul de Asociere). Aceasta permite organizațiilor societății civile, atât din Moldova cât şi UE, să monitorizeze procesul de implementare și să ofere recomandări relevante autorităților.

Membrii Platformei au discutat situația cu privire la implementarea Acordului de Asociere, au pus în dezbatere și au adoptat o declarație comună.

Acestea se referă, în principal, la o serie de reforme care au fost implementate fie cu întârziere, fie parțial, astfel înregistrându-se progrese limitate în principalele domenii de reformare cum ar fi: crearea unui sistem judiciar independent și responsabil; combaterea corupției sistemice transpartinice la toate nivelurile; eliminarea politizării instituțiilor de stat; asigurarea transparenței, responsabilității, rezilienței și a bunei guvernării inclusiv în gestionarea finanțelor publice; creșterea competitivității produselor moldovenești, promovarea politicilor active pe piața forței de muncă pentru a asigura locuri de muncă productive și decente pentru toți, precum şi în aspectele legate de schimbarea sistemului electoral.

Nu în cele din urmă, membrii Platformei societății civile au luat notă de rapoartele Guvernului Republicii Moldova, Comisiei Europene, evaluările alternative independente privind implementarea Acordului de Asociere și Declarația comună ca urmare a celei de a treia reuniuni a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova.

Totodată, a fost înalt salutată susținerea continuă oferită de UE în implementarea Acordului de Asociere a prevederilor aferente acestora, precum şi realizarea reformelor asumate. Din această perspectivă, este esențial ca UE să continue aplicarea condiționalității specifice în funcție de progresul reformelor în domeniul statului de drept și a respectării principiilor de bază ale democrației atunci când oferă asistență financiară Republicii Moldova.

Textul integral al declarației comune este disponibil aici ( în versiunea română).

Textul integral al declarației comune este disponibil aici ( în versiunea engleză).

Materialele și rapoartele prezentate la reuniune sunt disponibile aici sau pe pagina web a Comitetului Economic și Social European (EESC)  - www.eesc.europa.eu.

Implicarea organizațiilor societății civile (OSC) în procesul de luare a deciziilor este crucială pentru o democrație funcțională, într-un stat de drept. OSC-urile trebuie să-și cunoască bine rolul lor și să înțeleagă cum pot influența procesul de consolidare a democrației și de construire a unei societăți civile active.

În acest scop, la 24 mai 2017 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta, Ungaria, au organizat o discuție pe tema rolul OSC-urilor și implicarea lor în afacerile  publice: activitățile politice și politici publice.

Scopul evenimentului a fost de a clarifica rolul pe care îl au OSC-urile într-o democrație funcțională, de a explica ce înseamnă sintagma „activitate politică a OSC-urilor” și de a afla bunele practici ale altor țări în domeniul dat. Totodată evenimentul și-a propus să sporească nivelul de cunoștințe privind aspectele legate de participarea OSC-urilor în elaborarea politicilor publice și să prezinte situația actuală a implicării OSC-urilor din Moldova în afacerile publice ale țării.

Subiectul evenimentului a fost cu atât mai interesant pentru participanți, cu cât diferențele de abordare a ceea ce putem numi angajare în „activități politice" sau „activități de politici publice" au fost recent subiecte de dezbateri aprinse în perioada discutării Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020 și a noului proiect de Lege privind organizațiile necomerciale.

Totodată experții au făcut referire la  documentul ”Reglementarea activităților politice ale organizațiilor neguvernamentale” elaborat de Conferința Organizațiilor neguvernamentale Internaționale a Consiliului Europei și la ”Recomandarea  Comitetului de Miniștri  al Consiliului Europei ( CM / Rec (2007) 14) pentru statele membre cu privire la statutul juridic al organizațiilor neguvernamentale din Europa”, acte care  definesc standardele minime care ar trebui respectate cu privire la crearea, gestionarea și activitatea generală a ONG-urilor care fac parte din statele membre ale UE.

Participanții la eveniment au fost încurajați să se expună asupra practicilor actuale de implicare a OSC-urilor în afacerile publice, să împărtășească între ei provocările cu care se confruntă și să vină cu recomandări pe care le consideră oportune pentru îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor în acest sens.

Subiectele atinse în cadrul mesei rotunde au fost de interes sporit atât pentru reprezentanții organizațiilor societății civile, cât și pentru autoritățile publice. La eveniment au participat reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și numeroși reprezentanți ai organizațiilor societății civile ce activează în diverse domenii în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM, și în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360 în parteneriat cu ECNL, cu suportul financiar al USAID. Evenimentul este susținut și de proiectul „Progresul de monitorizare, împuternicirea acțiunilor", implementat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Evenimentul poate fi urmărit aici:

Ambasadorul Pirkka Tapiola despre cât de mult trebuie să se implice ONG-urile în afacerile publice.

Organizațiile societății civile invită reprezentanții autorităților publice, partidelor politice și instituțiilor mass-media să se abțină de la atacurile asupra organizațiilor societății civile care sunt active, independente și au opinii critice cu privire la inițiativele autorităților și solicită revenirea la un dialog deschis cu toate organizațiile societății civile în vederea promovării statului de drept și a reformelor cu adevărat necesare în societate.

La 5 mai 2017, mai multe organizații ale societății civile au condamnat (declarația disponibilă în română, rusă și engleză) modul de adoptare în primă lectură a proiectului de lege nr. 60 (care propunea introducerea sistemului uninominal la alegerile parlamentare) și a proiectului de lege nr. 123 (care prevedea introducerea sistemului mixt) (50% pe liste de partid şi 50% potrivit sistemului uninominal). Ambele proiecte de lege au fost votate cu grave încălcări de procedură și fără opinia Comisiei de la Veneția, deși aceasta a fost solicitată, iar schimbarea promovată este crucială pentru funcţionarea instituţiilor democratice din ţară. Între 5 și 14 mai 2017, în Chişinău au avut loc zilnic acțiuni de protest, la care au participat mai mulți reprezentanți ai societății civile. Protestele au fost organizate cu scopul de a sensibiliza opinia publică și Parlamentul despre consecințele grave asupra democrației pe care le va avea adoptarea acestor proiecte de legi.

La 15 mai 2017, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova, Președintele Parlamentului, Andrian CANDU, a menționat că sistemul electoral se va schimba din sistem proporțional în cel mixt, indiferent de opiniile împotriva acestei schimbări și că acum se discută doar îmbunătățirea proiectelor. De asemenea, dl Adrian CANDU a etichetat organizațiile care s-au expus public împotriva inițiativei de modificare a sistemului electoral drept „organizații afiliate politic”. Potrivit declarațiilor Președintelui Parlamentului, calificarea unui sistem electoral ca fiind unul rău pentru țară ar fi o decizie sau un discurs de natură politică cu privire la care ONG-urile nu ar trebui să se expună. Catalogări similare au fost prezentate și de unele surse media afiliate partidelor politice. Mai mult, cu o zi înainte, pe 14 mai 2017, autoritățile au întreprins o serie de măsuri pentru a descuraja participarea cetățenilor la protest. Au fost anulate numeroase rute locale de autobuz spre Chişinău și a fost sistată circulația trenurilor locale în toată țara. Nu în ultimul rând, au fost raportate cazuri simptomatice de amendare a mai multor conducători de mijloace de transport care transportau cetățenii spre Chişinău.

În același timp, este îngrijorătoare afirmația Președintelui Parlamentului precum că decizia privind schimbarea sistemului electoral în sistemul mixt deja a fost luată înaintea emiterii opiniei Comisiei de la Veneția, care ar putea fi una negativă. Democrația nu înseamnă dreptul guvernării să ia decizii în detrimentul democrației, prin măsuri unilaterale şi manipularea opiniei publice. Proiectul legii privind introducerea sistemului electoral mixt în genere nu a fost supus audierilor și dezbaterilor publice. Acesta a fost introdus subit pe ordinea de zi a Parlamentului la 5 mai 2017, în lipsa avizului Guvernului și a comisiilor parlamentare și a fost votat în aceeași zi.
Organizațiile semnatare subliniază importanța implicării plenare a societății în dezbaterile privind reformele propuse, îndeosebi atunci când este vorba de schimbarea sistemului electoral, mai ales când, în ţările vecine, sistemul propus s-a dovedit a fi păgubos pentru democraţie și a încurajat corupția. Schimbarea sistemului electoral are consecințe directe asupra funcționării statului. De sistemul electoral depinde în ce măsură alegerile vor reflecta cu adevărat voinţa poporului. Schimbarea sistemului electoral nu este o decizie ce aparține doar partidelor la guvernare, ci este o decizie de interes public sporit, care determină modul în care va funcţiona statul în continuare, aspect care trebuie dezbătut larg în societate.
Organizațiile societății civile nu au doar dreptul, dar și responsabilitatea să se implice atunci când sunt promovate reforme care pun în pericol statul de drept și democrația. De aceea, expunerea opiniilor față de schimbarea sistemului electoral nu reprezintă afiliere politică, ci realizarea responsabilității civice a fiecărui cetățean și a fiecărei organizații a societății civile din Republica Moldova. Organizațiile care au criticat inițiativele de schimbare a sistemului electoral au operat cu argumente valabile şi au adus drept exemple experiențele relevante ale țărilor învecinate. La argumentele lor nu au urmat răspunsuri plauzibile. În schimb, ele sunt atacate constat în mod manipulator. Atacurile contra organizațiilor societății civile active duc la divizarea societății civile, folosindu-se diferite metode, inclusiv trolli și organizații afiliate puterii. Tolerarea unei retorici agresive din partea liderilor politici cu poziții înalte în legislativ poate stimula reacția unor structuri politic afiliate să lanseze 'vânători de vrăjitoare' pentru a-și demonstra utilitatea politică, revenind la instrumentele de intimidare și hărțuire din timpul guvernării PCRM.
Din considerentele menționate mai sus, etichetările de afiliere politică a organizațiilor care nu împărtășesc punctul de vedere al partidelor de la guvernare reprezintă o încercare de a reduce la tăcere aceste organizații și de a limita implicarea acestora în procesul decizional. Un astfel de comportament este inadmisibil în procesul de dezbatere a unei inițiative atât de importante precum este schimbarea sistemului electoral. Astfel de discursuri nu fac față oficialilor de stat şi erodează încrederea publică în autoritățile statului.
Prin urmare, solicităm reprezentanților autorităților publice și decidenților politici:

• să înceteze imediat atacurile împotriva organizațiilor societății civile care au viziuni distincte sau critice în raport cu acțiunile sau inițiativele guvernării;
• să se angajeze într-un dialog deschis și incluziv cu toate organizațiile societății civile pe marginea reformelor cu adevărat prioritare pentru țară (ex: reducerea sărăciei, reforma administrației publice centrale și locale, combaterea corupției, finanțarea partidelor politice, reforma justiției, educației, etc.).

De asemenea, facem apel către toate instituțiile mass-media şi formatorii de opinie să respecte normele deontologice şi de bun simț, precum și de reflectare echidistantă a dezbaterilor în societate cu privire la inițiativele de schimbare a sistemului electoral și ale altor chestiuni de interes public.

Declarația integrală disponibilă în limba română aici.

Declarația integrală disponibilă în limba engleză aici. 

Declarația integrală disponibilă în limba rusă aici. 

Semnatari (în ordinea alfabetică):

1. Amnesty International Moldova
2. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
3. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
4. Asociația pentru Politică Externă (APE)
5. Asociația Presei Independente (API)
6. Asociația Telejurnaliștilor Independenți
7. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
8. Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)
9. Centrul de Drept al Femeilor
10. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)
11. Centrul de Informații „GENDERDOC-M”
12. Centrul de investigații jurnalistice (CIJ)
13. Centrul de Politici și Reforme (CPR-Moldova)
14. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
15. Centrul International pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La strada”
16. Centrul Pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
17. Comunitatea „WatchDog.MD”
18. Institutul de Politici Publice (IPP)
19. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
20. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "Viitorul"
21. Promo-LEX
22. Transparency International - Moldova