Distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată este o normă care nu se respectă. Mai mult decât atât, unii judecători ar manipula sistemul electronic, ceea ce ar duce la fraudarea sistemului judecătoresc. Iar modalitatea de comitere a fraudelor nu mai este un mister.
Săptămâna aceasta, mai multe ONG-uri au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să investigheze modalitatea şi corectitudinea distribuirii aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată, unde există abateri destul de grave.
Trei ani mai târziu, în 2009, a fost introdus deja Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, cu suportul Guvernului american. „Acest program avea un modul separat pe distribuirea aleatorie a dosarelor, numai că acel modul avea două alternative: automat şi manual. Preşedintele instanţei decidea dacă aceasta să fie automată sau manuală. Majoritatea continuau să folosească distribuirea manuală. De fapt, repartizau dosarele cum vroiau ei”, a adăugat Gribincea.
În anul 2012 a fost modificată legea, prin care distribuirea aleatorie nu se face de preşedinţii de instanţe, ci de o persoană special desemnată. Regula spune că există o persoană care înregistrează dosarele în cancelarie şi îi acordă un număr. Abia după acordarea acestui număr sistemul electronic distribuie dosarul la un judecător. „Acest sistem are câteva alternative, prin care face posibilă blocarea anumitor judecători în sistem. Aceasta se aplică atunci când judecătorul a examinat deja cauza respectivă, fiind bifat ca blocat, deoarece în momentul în care el a participat la judecarea anterioară a cazului, nu mai are dreptul să o facă. A doua situaţie în care se aplică blocarea este atunci când judecătorul se află în concediu sau pe fişă de boală”, precizează Vlad Gribincea.
Preşedintele CRJM crede că deseori, la distribuţia dosarelor sunt blocaţi toţi judecătorii, cu excepţia unuia, la care trebuie să ajungă dosarul. Repartizarea se imprimă şi se anexează la dosar. Dar pe foaia respectivă nu este scris câţi judecători sunt blocaţi. „Şi atunci ce făceau persoanele desemnate să se ocupe de această repartizare? Distribuiau dosarul, imprimau, apoi scoteau blocajele. Această blocare este vizibilă la Centrul de Telecomunicaţii Speciale, organizaţia care gestionează baza de date”, spune juristul. El adaugă că CTS generează rapoarte lunare, care ajung la Consiliul Superior al Magistraturii, care poate vedea cine şi cum acţionează în fiecare instanţă. Vlad Gribincea ne-a oferit o situaţie de abuz. „Persoana care se ocupă de distribuirea dosarelor poate să introducă fişierul prima dată. Dacă nu-i place, aceasta anulează fişierul şi introduce cauza din nou spre redistribuie şi se ajunge la alt judecător deja. Este o şmecherie care se întâmplă mai rar, dar se întâmplă”.
Preşedintele CRJM consideră că, pentru soluţionarea problemei, ar trebui ca blocarea judecătorilor în sistem să se realizeze în baza unor documente justificative. O altă soluţie poate fi aplicată tehnic. „Până la acordarea numărului dosarului, în calculator să fie deja indicate persoanele incompatibile. Atunci, în mod automat, sistemul va alege pe cine să blocheze.
Adresarea către CSM a fost semnată şi de Amnesty International Moldova, Promo-LEX, Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi, Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Est-Europeană, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Programul Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Drept al Fundaţiei Soros-Moldova, Transparency International Moldova.