Comisia Națională de Integritate (CNI) a fost instituită în 2012, având rolul de a verifica integritatea persoanelor care dețin funcții publice sau de demnitate publică și prevenirea corupției prin verificarea averii pe care o dețin aceste persoane. În 2016 instituția a fost reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Din 2013 până în 2017, CNI a inițiat 1,185 de dosare de control și a emis 398 de acte de constatare a diverselor încălcări. Cele mai multe abateri țin de declararea veniturilor și a proprietăților (42%) și existența conflictelor de interese (41%). 49 de dosare în care se solicita anularea actelor de constatare au fost examinate de instanța supremă (Curtea Supremă de Justiție). Din cele 49 de dosare pentru perioada 2013 – 2017, CSJ a menținut actele CNI în 32 cazuri, iar în alte 17 cazuri CSJ a anulat actele CNI.
Principalele constatări care rezultă din hotărârile CSJ sunt:
- Privitor la actele de constatare întocmite de CNI pentru perioada anilor 2013-2016, din 12 acte anulate de CSJ, 2 se refereau la deputați în Parlament, 3 – la conducători autorităților publice centrale, 1 viza un judecător etc., iar din cele 21 de acte de constatare menținute de CSJ, 7 se refereau la primari/viceprimari/președinți de raion, 9 – la funcționari publici, 4 – la conducători ai autorităților publice centrale etc.
- CSJ a adoptat hotărâri contradictorii în cazuri similare și cu o valoare estimativă asemănătoare a bunurilor nedeclarate;
- Cazurile de incompatibilitate au fost interpretate diferit , atunci când funcția exercitată a fost remunerată.
- Cea mai înaltă rată de conflicte de interese a fost atestată în rândul conducătorilor administrațiilor publice locale – 4 cauze, iar cea mai înaltă rată a incompatibilităților a fost atestată în rândul funcționari publici cu funcții de conducere din APC și APL – 5 cauze.
Mai multe detalii despre deciziile CSJ sunt disponibile în infograficul de mai jos.
Infograficul poate fi descărcat aici.
Infograficul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat de Centrul de Resurse Juridice Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.