Invităm reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, instanțelor de judecată, societății civile, partenerilor de dezvoltare și mass-media la evenimentul de prezentare a documentului de politici publice „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”.

Documentul de politici reflectă constatările privind practica desfășurării concursurilor de selecție și promovare al judecătorilor din Republica Moldova din perioada 2013 – 2018. Cercetarea actuală constatările împreună cu constatările din documentele anterioare întocmite de echipa CRJM, acoperă o perioadă de 6 ani (ianuarie 2013 – 31 decembrie 2018), înainte de modificările substanțiale ale sistemului de selecție și promovare intrat în vigoare în ianuarie 2019.  Documentul prezintă inclusiv analiza rezultatelor primului concurs desfășurat de CSM după noile reguli, care a avut loc la 6 august 2019.

Documentul a fost elaborat pentru a relansa discuții cu factorii de decizie, care pot contribui la consolidarea unui sistem de selecție și promovare al judecătorilor bazat pe merit.  În cadrul evenimentului, CRJM  va propune câteva direcții de acțiune și recomandări adresate CSM, care să îmbunătățească practica de organizare și desfășurare a concursurilor de selecție și promovare a judecătorilor potrivit noilor proceduri.

Evenimentul va avea loc la 22 iunie 2020, între orele 14:00 – 15:30, pe platforma online ZOOM. Link-ul prin care vă veți putea conecta vă va fi expediat după confirmarea participării la eveniment. Transmisiunea LIVE a evenimentului va fi disponibilă pe Privesc.eu și pagina de Facebook a CRJM.

Limba de lucru a evenimentului este româna cu traducere sincronă în limba engleză asigurată de către organizatori. De traducere vor beneficia doar participanții conectați la platforma ZOOM.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Pentru a avea acces la linkul de conectare ZOOM Vă rugăm respectuos să ne confirmați participarea Dvs. până la 18 iunie 2020, ora 17:00 la adresa de e-mail Nicoleta.Cojuhari@old2.old.crjm.org. 

În ultimii doi ani, societatea civilă a atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.

Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova s-au înregistrat în medie 2 cazuri/zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri/zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.

În același timp, experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a Asociației Promo-LEX a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

Organizațiile societății civile amintesc că în luna martie 2020, în urma audierii Guvernului Republicii Moldova, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor a recomandat ”Adoptarea Legii cu privire la discursul de ură și sporirea protecției femeilor împotriva acestui tip de discurs, inclusiv prin campanii de sensibilizare în rândul politicienilor și monitorizarea utilizării stereotipurilor discriminatorii și a limbajului sexist în discursul politic și asigurarea remediilor eficiente pentru victime”.

De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova, atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.

În anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să își revadă legislația în vederea sancționării acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și a prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei etc., dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.

Amintim că la  5 martie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități (Comisia) a organizat consultări publice pe marginea proiectului de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată).

În urma acestor consultări, în termen de 10 zile, Comisia urma să definitiveze varianta finală a proiectului de lege, ținând cont de amendamentele propuse de organizațiile societății civile și cele ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În acest sens, organizațiile societății civile reiterează importanța definitivării proiectului de lege nr. 301/2016 și acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile societății civile, precum și a recomandărilor organizațiilor internaționale, care va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în utilizarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură.

Astfel, organizațiile semnatare

SOLICITĂ

Adoptarea, în lectura a II –a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, luând în considerarea următoarele amendamente:

1. Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.
2. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere:

„Articolul 70¹. Incitare la discriminare

Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-media, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre incitare la discriminare, bazate pe motive de prejudecată

se sancționează cu amendă de la 60 la 80 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale persoanei cu funcție de răspundere.”

3. Modificarea articolului 423⁵ Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Cod      Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 70¹) în competența Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Astfel, a se completa articolul 423⁵, după cifra ”65¹” cu cifra ” 70¹”.

Organizații și autorități semnatare:

1. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
2. Asociația Promo-LEX
3. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
4. Coaliția Națională ”Viață fără Violență în Familie”
5. Platforma pentru Egalitate de Gen
6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
7. RCTV Memoria
8. INVENTO
9. AO Vesta
10. AO BIOS
11. Asociația de Reabilitare a Invalizilor din RIM
12. Uniunea Organizațiilor Invalizilor RM
13. Alianța INFONET
14. Fundația pentru Dezvoltare
15. Comunitatea WatchDog.MD
16. Rețeaua Națională LEADER
17. LDA Moldova
18. Transparency International-Moldova
19. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
20. Asociația Presei Independente
21. Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”
22. Institutum Virtutes Civiles
23. Centrul Național de Mediu

Apelul este deschis pentru subsemnare! E-mail: irina.corobcenco@promolex.md

Avocatul Poporului subscrie Apelului mai multor ONG-uri privind necesitatea definitivării în regim de urgență a proiectului de lege nr. 301 cu privire la  reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată. Mai multe detalii pe site-ul ombudsman.md.

Apelul este disponibil aici:

Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.

Organizațiile membre ale PN FSCP salută avizul pozitiv al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități a Parlamentului pentru votarea proiectului nr. 109 în lectură finală și faptul că în acesta nu au fost introduse prevederi care ar îngreuna activitatea OSC-urilor. Astfel, proiectul de lege poate fi votat în lectură finală și pentru că nu impune măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării ei, poate intra în vigoare potrivit regulii generale, peste o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.  

Proiectul de lege nr. 109 cu privire la organizațiile necomerciale (ONC) a fost înregistrat la Parlament la 3 aprilie 2018. Acesta a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare. În varianta actuală, documentul transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul a fost și adoptat în prima lectură la 3 mai 2018, iar la 28 mai 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului a propus adoptarea proiectului în lectură finală.

Proiectul de lege simplifică înregistrarea ONC, inclusiv prevede înregistrarea gratuită a acestora, înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Proiectul limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra ONC și exclude limitările nejustificate pentru fondarea ONC de către anumite categorii de persoane. La fel, documentul instituie interdicția absolută pentru ONC de a susține candidații în alegeri și stabilește limite clare privind relațiile dintre acestea și partidele politice. Proiectul, de asemenea, instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a ONC, un domeniu reglementat insuficient de legislația actuală. În același timp, proiectul remediează lacunele legislative privind constituirea ONC create prin modificarea în 2019 a Codului Civil. Acesta nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale și nu limitează finanțarea externă a acestora.

Anterior, mai multe organizații ale societății civile (OSC) au solicitat Parlamentului adoptarea în lectură finală a proiectului de lege nr. 109 (apelul public din 3 martie 2020 semnat de peste 20 de OSC-uri și apelul public din 30 aprilie 2020 semnat de peste 40 de OSC-uri).

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 84 de membri, 6 din acești membri constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE.

Apelul public în limba română este disponibil AICI.

Apelul public în limba engleză este disponibil AICI.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un document ce explică principalele particularități ale noului proiect de lege cu privire la organizațiile necomerciale. Documentul demontează anumite „mituri” legate de acest proiect și explică prevederile reale ale acestuia.

Proiectul de lege nr. 109 îmbunătățește considerabil cadrul legal cu privire la organizațiile necomerciale și transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul simplifică înregistrarea organizațiilor necomerciale și înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Acesta instituie interdicția absolută pentru organizațiile necomerciale de a susține candidații în alegeri și instituie limite clare privind relațiile dintre organizațiile necomerciale și partidele politice. De asemenea, proiectul de lege instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a organizațiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de către legislația actuală. Conform prevederilor proiectului de lege, vor fi limitate posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și excluse limitările nejustificate pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. Proiectul nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale.

Proiectul de lege nr. 109 a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare, inclusiv avizul CNA și cele ale comisiilor de specialitate vizate. Proiectul a fost susținut de Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului în ședința din 28 mai 2020 pentru votare în lectura a doua.

Documentul în limba română este disponibil AICI.