Într-o notă de poziție elaborată în noiembrie 2018 și supusă dezbaterilor publice pe 10 ianuarie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova susține că Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare.
Documentul, elaborat de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Expert Forum România, analizează competențele Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova și propune limitarea acestora la cauzele de mare corupție. Or, în prezent, Procuratura Anticorupție, dedică eforturi semnificative pentru cauzele de corupție mică și are un volum mult prea mare de lucru pentru a permite procurorilor anticorupție să se concentreze pe cauzele complexe de corupție mare.
În viziunea autorilor, lupta cu corupția mică nu este în măsură de a înlătura cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen. Având în vedere nivelul endemic al corupției din Republica Moldova, considerăm că acesta nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate, pe lângă celelalte măsuri non-penale de luptă cu corupția.
Limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la cauzele de mare corupție o va ajuta să se concentreze pe cauzele de corupție mare, care necesită garanții sporite de independență, precum și metode și mijloace speciale, datorită complexității și intereselor implicate. O asemenea competență justifică menținerea unui organ specializat, cu statut special.
Autorii documentului recomandă excluderea din competența Procuraturii Anticorupție a funcției de conducere a urmării penale în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, investigarea escrocheriei și delapidării averii străine, a finanțării terorismului (dacă se menține în competența CNA) și completarea listei de infracțiuni date în competența Procuraturii Anticorupție cu infracțiunea îmbogățirea ilicită.
Dacă propunerile de mai sus sunt acceptate, volumul de lucru al procurorilor anti-corupție ar trebui să scadă semnificativ. Spre exemplu, în baza cifrelor pentru anul 2017, cel puțin 2003 cauze aflate în gestiune la conducerea urmării penale și cel puțin 55 de cauze aflate în exercitarea urmăririi penale (delapidări) nu se vor mai afla în sarcina procurorilor anticorupție.
