Aproape doi ani în urmă, la 1 ianuarie 2015, a intrat în vigoare Legea nr. 178 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Această lege a introdus un șir de îmbunătățiri legislației ce ține de răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar a creat și unele dificultăți în practica organelor disciplinare. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a monitorizat cum organele disciplinare au aplicat Legea nr. 178 în ultimii doi ani. La 28 noiembrie 2016 CRJM a lansat studiul „Analiza legislației și practicii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor”. Acest studiu analizează practica organelor disciplinare pentru anii 2015-2016 și identifică un șir de carențe în legislația ce ține de acest domeniu.
Autorii studiului constată că în Republica Moldova încrederea în justiție este foarte joasă. În noiembrie 2011 nu aveau încredere în justiție 74,5% din populație, iar în octombrie 2016 deja 89,6% din populație. În ultimii ani autoritățile au adoptat un șir de măsuri de reformare a sectorului justiției, iar procentul încrederii populației în justiție continuă să scadă. Acest lucru ar trebui să alarmeze autoritățile naționale și sistemul judiciar și să-i determine să întreprindă măsuri efective pentru îmbunătățirea activității sistemului de justiție. Răspunderea disciplinară este unul din domeniile cruciale care ar putea contribui la sporirea încrederii în justiție, dar acesta necesită îmbunătățiri atât la nivel legislativ, cât și la nivel de aplicare a legislației.
În ceea ce privește practica organelor disciplinare, autorii studiului recomandă Inspecției Judiciare să efectueze verificări obiective și imparțiale în cauzele tuturor judecătorilor. Această recomandare vine în urma constatării abordărilor selective în câteva cauze de rezonanță, în special cu privire la președinți de instanțe și Curtea Supremă.
Colegiului Disciplinar i-a fost recomandat să-și îmbunătățească practica de motivare a hotărârilor, în special în ceea ce privește individualizarea sancțiunilor disciplinare și motivarea separată pe fiecare abatere invocată. Autorii studiului au recomandat Colegiului Disciplinar să elaboreze ghiduri de unificare a practicii în acest sens.
Pentru Curtea Supremă de Justiție (CSJ), autorii studiului au recomandat ca aceasta să renunțe la practica de a analiza contestațiile disciplinare doar în partea procedurii, având în vedere faptul că Legea nr. 178 nu prevede această excepție și CSJ poate examina cauzele disciplinare și pe fond. De asemenea, CSJ este chemată să publice motivarea tuturor hotărârilor emise pe marginea contestațiilor disciplinare. În anul 2016, spre exemplu, CSJ nu a publicat hotărârile motivate decât în una din cele 9 cauze în care a publicat dispozitivele.
În ceea ce privește propunerile de modificare a legii, autorii studiului recomandă acordarea Inspecției Judiciare a competenței de a intenta procedurile disciplinare și prevederea unui rol clar de prezentare a învinuirii în fața Colegiului Disciplinar și altor organe disciplinare. Odată cu aceste modificări, autorii studiului atrag atenția asupra necesității de a spori autonomia Inspecției Judiciare față de CSM și prevederea unor proceduri clare și transparente de numire a inspectorilor-judecători, precum și de responsabilizare când aceștia nu-și îndeplinesc atribuțiile. Autorii studiului recomandă eliminarea etapei de admisibilitate și crearea unor completele de contestare care să examineze doar contestațiile depuse împotriva actelor Inspecției Judiciare.
De asemenea, având în vedere necesitatea simplificării mecanismului răspunderii disciplinare a judecătorilor, și faptul că modul de formare și componența Colegiul Disciplinar și a CSM sunt similare, autorii studiului propun excluderea procedurii de contestare a hotărârilor Colegiului Disciplinar la CSM și recomandă contestarea acestora direct la CSJ, pe fond și procedură.