Autor: Natalia Șeremet

Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a declarat astăzi că Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă cât privește existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, care este un element indispensabil în capacitatea statului de a oferi acces la justiție pentru locuitorii și instituțiile țării.

Raportul ICJ „Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Moldova”, lansat astăzi, include o serie de recomandări specifice pentru reformă, în vederea asigurării unei independențe judiciare depline și a unui sistem judecătoresc eficient.

Raportul a fost elaborat ca urmare a misiunii ICJ în Moldova în noiembrie 2018, bazându-se pe activitatea misiunilor anterioare întreprinse în 2004 și 2012.

„În timp ce multe reforme legislative semnificative au fost întreprinse, independența sistemului judecătoresc este departe de a fi obținută în Moldova”, a spus Massimo Frigo, Consilier juridic principal în cadrul programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală. „Sunt necesare reforme legislative, dar mai mult decât atât, este necesară o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a judecătorilor înșiși, care trebuie să protejeze și să promoveze independența judiciară în munca lor".

ICJ a recunoscut că s-au înregistrat progrese importante în multe domenii, inclusiv în eforturile de a asigura înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui sistem de alocare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a salariilor pentru toți judecătorii.

Cu toate acestea, ICJ a ajuns la concluzia că implementarea acțiunilor prevăzute în cele mai importante reforme din domeniul justiției trenează și deseori este afectată de lipsa voinței politice și a convingerii.

Cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă printre judecători.

ICJ este îngrijorată de constatările conform cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – organ de auto-administrare judecătorească - în loc să-și îndeplinească rolul său crucial de apărare a independenței sistemului judecătoresc ca instituție și a independenței individuale a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența lor.

„În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii și relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-și exprima opinia despre situația din sistemul judecătoresc, și frica urmăririi penale doar pentru pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere”, a spus Massimo Frigo.

Realizarea independenței judiciare necesită o schimbare de atitudine față de sistemul judecătoresc din partea executivului și a altor ramuri ale puterii de stat și din partea mediului privat, dar, cel mai important, din partea judecătorilor înșiși.

Recomandări

Raportul ICJ a propus recomandări specifice, inclusiv:

• Organele de guvernare ale sistemului judecătoresc și orice instituție din Republica Moldova ar trebui, în limitele competenței, să facă tot posibilul pentru a încuraja, în mod activ și public, toți judecătorii să nu se teamă să-și îndeplinească atribuțiile profesionale în mod independent, în limitele statului de drept. Transparența, pluralismul și opinia liberă, respectuoasă și competentă, chiar dacă și critică, ar trebui să stea la baza sistemului judecătoresc din Republica Moldova;
• Componența CSM ar trebui modificată prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului Justiției, a Procurorului General și a președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ). Numărul judecătorilor din judecătorii (instanțe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate;
• Instituția numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de cinci ani trebuie să fie exclusă;
• Judecătorii CSJ trebuie să fie desemnați de către Președinte, similar altor judecători, și nu de către Parlament;
• Deciziile CSM privind numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie motivate și disponibile public, având la bază criterii obiective;
• Pentru a asigura transparența și responsabilitatea în activitatea CSM, ședințele acestuia trebuie să nu fie desfășurate, de regulă, cu ușile închise, iar hotărârile CSM trebuie să fie bine motivate în fiecare caz;
• CSM trebuie să încurajeze, dar nu să împiedice judecătorii să participe la evenimentele externe, să vorbească liber despre provocările cu care se confruntă sistemul judecătoresc, să comenteze și să propună recomandări constructive pentru consolidarea independenței și eficienței acestuia;
• Asociația Judecătorilor trebuie să fie văzută nu ca un instrument corporatist, ci ca o entitate care acționează în mod deschis și consecvent pentru apărarea independenței tuturor judecătorilor. Un pluralism de opinii trebuie să fie asigurat în sistemul judecătoresc, inclusiv prin înființarea asociațiilor sau grupurilor suplimentare care să contribuie la dialogul privind fortificarea independenței și eficienței sistemului judecătoresc;
• Procedura de răspundere disciplinară nu ar trebui să fie legată de evaluare, deoarece ea ar trebui să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de standardele internaționale;
• Componența de infracțiune prevăzută în articolul 307 al Codului Penal (pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii) constituie un instrument periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor procuraturii și ar trebui să fie exclusă;
• Ședințele în dosarele penale trebuie să fie publice, iar hotărârile adoptate să fie pronunțate public în mod clar. Examinarea cauzelor în ședințe închise, inclusiv și mai ales pentru cauzele penale de rezonanță, care prezintă interes public, este contrară standardelor internaționale privind transparența sistemului judecătoresc și echitatea procedurilor;
• Judecătorii de instrucție ar trebui să se bucure de independență deplină în practică;
• Prevederile Codului de procedură civilă care au exclus obligația judecătorilor de fond să motiveze hotărârile sale în cauze civile trebuie să fie excluse și autoritățile moldovenești trebuie să identifice alte soluții pentru reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

Versiunea integrală a raportului și setul complet de recomandări sunt disponibile în limbile engleză și română.

Acest raport a fost elaborat de Comisia Internațională a Juriștilor în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), ceea ce este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID, a Guvernului SUA sau a CRJM.

Raportul integral al misiunii în limba română este disponibil aici.

Raportul integral al misiunii în limba engleză este disponibil aici.

Evenimentul de lansare al raportului poate fi privit mai jos:

Contacte:

Massimo FRIGO, Consilier juridic principal, Programul ICJ pentru Europa și Asia Centrală, Comisia Internațională a Juriștilor, massimo.frigo@icj.org

Ziua „Zero Discriminare” este marcată în fiecare an la data la 1 Martie, de la oficializarea acesteia în 2014 la inițiativa ONU.

Toată lumea poate avea un rol în eliminarea discriminării şi poate încerca să facă diferenţa, într-o măsură mai mare sau mai mică. Campania #ZeroDiscrimination (#ZeroDiscriminare) este oportunitate de a solicita oamenilor de pretutindeni să promoveze şi să sărbătorească diversitatea, toleranţa şi incluziunea şi să acționeze împreună pentru a pune capăt discriminării.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, spre regret problema discriminării există. Acest fapt este confirmat atât de sondajele efectuate, cât și de statistica Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE), care relevă un număr crescând al plângerilor în care a fost constatată discriminarea.

Numeroase organizaţii non-guvernamentale promovează activ această cauză prin diferite activităţi, pentru a evidenţia dreptul fiecărei persoane de a trăi în deplină demnitate, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

CRJM contribuie activ la respectarea principiului egalității și nediscriminării și în scopul sporirii nivelului de informare a societăţii la acest capitol a efectuat anterior mai multe analize, printre care:

• Discriminarea Cum să o recunoaștem și cum să ne protejăm împotriva ei?;
• Ghid în domeniul nediscriminării pentru practicieni;
• Prevenirea discriminării în relațiile de muncă;
• Analiza compatibilităţii legislaţiei din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalităţii și nediscriminării

CRJM continuă șirul de instruiri privind promovarea mecanismului 2% în rândurile organizațiilor non-comerciale (ONG-uri) și cultelor religioase din țară. În luna februarie 2019, circa 80 de reprezentanți din diverse ONG-uri au participat la o nouă serie de ateliere derulate cu scopul de a familiariza beneficiarii mecanismului 2% cu noile modificări aduse Regulamentului de desemnare procentuală și a ajuta organizațiile să-și planifice o campanie de informare eficientă.

Atelierele s-au desfășurat în orașele Căușeni (8 februarie 2019), Cahul (20 februarie 2019) și Bălți (21 februarie 2019) și au reunit membri ai diverselor ONG-uri locale și regionale și reprezentanți ai cultelor religioase din zona de nord și sud a țării.

În cadrul instruirilor, participanții au aflat care sunt principalele evoluții și schimbări ce vizează mecanismul 2% și ce etape trebuie respectate pentru a desfășura o campanie de informare 2%.

Persoanele prezente la atelier au simulat diverse situații care vor permite ulterior organizației să poată identifica corect potențialii susținătorii în campania 2%, iar exercițiile practice au ajutat participanții să distingă diferite categorii de public țintă și să înțeleagă cum trebuie alcătuit un mesaj în campania 2%, ce elemente-cheie trebuie să conțină acesta etc. Mai mult decât atât, participanții au primit ghidare și în utilizarea instrumentelor digitale gratuite cu ajutorul cărora vor putea crea materiale informaționale atractive pentru public.

Atelierele au fost desfășurate în colaborare cu Clinica Juridică Universitară Bălți și Centrul Contact-Cahul și au derulat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).