Subsemnaţii la acest apel, jurişti și economiști în calitatea lor individuală profesională, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, solicităm Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova, precum și comunităţii donatorilor din domeniul justiţiei, organizaţiilor internaţionale din domeniul drepturilor omului şi tuturor juriştilor din ţară să respingă şi să se opună promovării unor iniţiative legislative care pun în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, independentă, responsabilă şi echitabilă.

Modificarea Codului de procedură civilă (CPC) este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente de examinare a cauzelor. În acest context, sub egida Ministerului Justiţiei, în anul 2011, a fost creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC, care a lucrat asupra modificărilor CPC mai mult de un an. Pentru a soluţiona problemele existente la înmânarea hotărârilor judecătoreşti şi calcularea termenelor de atac, grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii pronunţării doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.

Totuși, după aprobarea de către Guvern a proiectului de lege elaborat de Grupul de lucru și promovarea acestuia în Parlament, a fost lansată ideea introducerii sistemului de motivare a hotărârilor primei instanţe „doar la cererea părţilor sau în caz de contestare”. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei respective este reducerea volumului de muncă al judecătorilor. Potrivit iniţiativei, va fi pronunţată doar soluţia pe caz (dispozitivul hotărârii judecătoreşti), după care hotărârea va fi motivată integral dacă părţile vor contesta soluţia judecătorului sau vor solicita în mod expres adoptarea hotărârii integrale în termen de 30 de zile din momentul pronunțării dispozitivului. Menționăm că această iniţiativă a fost discutată în cadrul Grupului de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC și nu a fost susținută de majoritatea membrilor.

Suntem profund îngrijoraţi de recenta iniţiativă lansată cu scopul de a exclude motivarea obligatorie a hotărîrilor judecătoreşti şi solicităm Parlamentului să nu o susţină din următoarele motive:

1. 1. Sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei. Acest lucru este imposibil de realizat efectiv, deoarece contestarea soluţiei judecătorului impune contestarea argumentelor care au permis judecătorului să ajungă la soluţia pronunţată. Pe de altă parte, acest fapt complică examinarea cauzei în instanţă de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare nejustificate, puse în sarcina justiţiabililor;
   2. Exceptarea judecătorilor primei instanţe de la obligaţia de a motiva hotărârile va constitui un impediment serios în vederea unificării practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc. Acceptarea iniţiativei ar putea fi percepută de unii drept lipsa intenţiei ferme de a unifica practica judecătorească;
   3. Iniţiativa nu dă răspuns la situaţiile în care partea în proces nu a fost citată adecvat şi nu a cunoscut despre existenţa soluţiei judecătorului, sau când partea nu a fost atrasă în proces. Ar putea apare situaţii în care persoana va solicita motivarea hotărârii peste o perioadă lungă de timp, când judecătorul care pronunţat hotărârea nu va mai lucra în acea instanţă. Pe de altă parte, chiar dacă el va fi în funcţie, acestuia îi va fi deosebit de greu să-şi reamintească toate detaliile cauzei, fapt ce-l va impune să studieze repetat materialele dosarului. Mai mult, va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii în baza apariției circumstanţelor noi;
   4. Iniţiativa va afecta negativ accesul la justiţie a persoanelor defavorizate social sau a celor care nu cunosc bine regulile de procedură. Un cetăţean ordinar, care nu cunoaşte sistemul de drept şi modul de exercitare a dreptului de apel va fi dezavantajat de regimul nou propus, în comparaţie cu persoanele reprezentate de avocaţi;
   5. Nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii. La moment, executorii judecătoreşti sunt ghidaţi de motivele invocate de judecători
   6. Iniţiativa va îngreună substanţial procesul de evaluare a judecătorilor, deoarece pe un număr considerabil de cauze nu se va putea aprecia cât de bine judecătorul îşi motivează hotărîrile, iar aceasta este o calitate esenţială a unui judecător calificat
   7. Iniţiativa nu soluţionează problemele existente. Mai mult, ea chiar le acutizează. Un sistem în care hotărârile judecătoreşti civile erau motivate doar la cerere deja a existat în Republica Moldova şi a funcţionat până în anul 1996, când s-a renunţat la el din considerentele descrise mai sus;
   8. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea hotărârile Istrate c. Moldovei, Melnic c. Moldovei, sau Ceachir c. Moldovei);
   9. Motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova. Ea constituie şi una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie. Acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc. Pe de altă parte, iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, care, spre regret, este un fenomen frecvent sistemul de drept moldovenesc;
   10. Anume hotărîrile judecătoreşti nemotivate sau adoptate în ședințe închise au stat la baza acţiunilor calificate anterior la cel mai înalt nivel drept „atacuri raider”, iar iniţiativa propusă ar facilita asemenea acţiuni şi pe viitor;
   11. Iniţiativa dată vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.

Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în orice caz, absolut inacceptabil, pentru că problemele de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul accesului egal la justiţie imparţială şi a standardelor unui proces echitabil. Astfel, în anii 2010 şi 2011, numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceeaşi Strategie.

Pe de altă parte, conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Astfel, modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe hotărârea doar dacă această conţine partea motivată.

Noi considerăm că potenţialele beneficii aduse prin această iniţiativă sunt efemere, speculative şi, de fapt, inexistente, în timp ce valorile statului de drept şi procesul echitabil vor fi supuse unui atac cu consecinţe iremediabile pentru justiţiabili, pentru imaginea justiţiei, dar şi a Republicii Moldova ca ţară semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Parlamentul Republicii Moldova riscă să adopte o normă absolut contrară obligaţiilor internaţionale asumate, dar şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, subsemnaţii, solicităm Parlamentului Republicii Moldova şi fiecărui parlamentar în parte:

1. 1. Să nu susţină iniţiativa prin care se propune motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă doar în caz de solicitare sau contestare;
   2. Adoptarea, în această parte, a versiunii modificărilor la Codul de procedură civilă aprobate de Guvern
   3. Organizarea dezbaterilor publice cu privire la acest subiect.

Semnatari:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav GRIBINCEA
2. Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, Valeriu PROHNIŢCHI
3. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BOŢAN
4. Asociaţia Promo-LEX, Ion MANOLE
5. Victor MUNTEANU, Director al Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova
6. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu JEREGHI
7. Institutul pentru Politici Publice, Arcadie BARBĂROSIE
8. Amnesty International Moldova, Cristina PERETEATCU
9. Institutul pentru Apărarea Drepturilor și Libertăţilor Fundamentale ale Omului, Ana UNGUREAN