La 5 februarie 2018, pe pagina web a Procuraturii Generale a fost publicat un comunicat de presă, în care se menționează că, pe parcursul anului 2017, judecătorii au autorizat 3,142 de demersuri ale procurorilor cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor. În comunicatul de presă se mai menționează că, pe parcursul anului trecut, o organizație neguvernamentală a furnizat informații precum că „interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse și cifre de ordinul zecilor de mii” și că „fiind analizate aceste informații … și comparate cu starea reală a lucrurilor, obținută din surse legale și publice, s-a dovedit existența unor mari divergențe”. În octombrie 2017, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat un infografic despre datele statistice privința interceptării convorbirilor telefonice în Republica Moldova în perioada 2006 – prima jumătate a anului 2017. CRJM a întocmit acest tabel în baza datelor statistice publicate de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ).
Datele cu care operează Procuratura Generală diferă considerabil de datele publicate de AAIJ, care are sarcina să colecteze și să publice statistica judiciară. Raportul de statistică judiciară pentru anul 2017 al AAIJ încă nu este disponibil. Totuși, este disponibil raportul statistic pentru primele nouă luni ale anului 2017. Potrivit acestuia, între 1 ianuarie și 30 septembrie 2017, instanțele de judecată au acceptat 9,471 de demersuri ale procurorilor de autorizare a interceptării convorbirilor telefonice. Cu siguranță că și alte interceptări au fost autorizate în ultimele 3 luni ale anului 2017.
Numărul de interceptări pentru anul 2017 cu care a operat Procuratura Generală (3,142) este de cel puțin 3 ori mai mic decât cifrele pentru primele 9 luni ale anului 2017 publicate de AAIJ (9,471). Diferența dintre rapoartele statistice oficiale ale AAIJ și datele cu care operează Procuratura Generală ridică serioase semne de întrebare, care urmează să fie explicate de aceste instituții.
Completare (7 februarie 2018): Urmare a mai multor solicitări de a clarifica diferența dintre datele prezentate de Procuratura Generală și AAIJ cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice, reiterăm că acest lucru urmează a fi făcut de instituțiile vizate. Precizăm, însă, că între datele prezentate de Procuratura Generală în rapoartele sale anuale de activitate și cele prezentate de AAIJ de mai mulți ani există o diferență cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice (a se vedea, drept exemplu, rapoartele anuale ale Procuraturii Generale pentru anii 2016, 2015, 2013, 2012, 2011). Probabil, diferența s-ar putea explica fie prin datele diferite colectate, fie prin faptul că datele colectate de Procuratura Generală sunt incomplete. În statistica judiciară colectată de AAIJ se reflectă toate demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor depuse la toate instanțele de judecată. Procuratura Generală s-ar putea să colecteze datele despre demersurile inițiale autorizate, însă nu și despre demersurile de prelungire a interceptării. Potrivit Codului de procedură penală, interceptarea se autorizează pe o durată limitată de timp și, respectiv, într-un singur dosar penal pot exista mai multe demersuri de prelungire a interceptării, în privința fiecăruia fiind emisă o autorizare judecătorească separată.
În orice caz, chiar și 3,142 de autorizări, cu care operează Procuratura Generală, este un număr prea mare pentru Republica Moldova, fapt menționat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Iordachi ș.a. c. Moldovei, încă în anul 2009. Mai mult, acest număr este mai mare decât numărul de interceptări autorizate în anul 2014 în Marea Britanie (2,700), o țară cu o populație de 21 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova și cu un risc sporit de incidente teroriste. Numărul interceptărilor convorbirilor telefonice în Republica Moldova este în creștere de la an la an, fapt confirmat atât de datele statistice cu care operează Procuratura Generală, cât și ale AAIJ.