Viabilitatea financiară a sectorului societății civile din Moldova a cunoscut o îmbunătățire ușoară datorită progresului în crowdfunding, finanțării prin intermediul Legii 2% și dezvoltării antreprenorialului social. Infrastructura sectorială a fost consolidată datorită creșterii sub-granturilor și intensificării parteneriatelor intersectoriale. În același timp, imaginea publică a organizațiilor societății civile (OSC) a avut de suferit, întrucât propaganda guvernamentală a continuat să fie folosită pentru a le ataca. Acestea sunt doar câteva din concluziile Indexului Sustenabilității OSC-urilor pentru anul 2018, un instrument analitic anual care evaluează puterea și viabilitatea sectorului OSC în 71 de țări din Asia, Europa Centrală și de Est și Eurasia, Africa sub-Sahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Rezultatele din 2018 pentru Republica Moldova atestă schimbări modeste. Cadrul juridic general care reglementează activitatea OSC-urilor în Moldova a rămas același, înregistrând atât evoluții pozitive (micșorarea termenului de înregistrare a unui OSC de la 30 la 15 zile) cât și negative (schimbarea competențelor de înregistrare a OSC-urilor de la Ministerul Justiției către Agenția Servicii Publice). În timp ce au fost create condiții propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și furnizarea de servicii sociale autorităților publice centrale și locale, mecanismul de contractare a serviciilor sociale de către autoritățile publice este în continuare ambiguu și necesită îmbunătățiri.
Deși în 2018, capacitatea organizațională a OSC-urilor nu s-a schimbat semnificativ, acestea sunt concentrate tot mai mult pe dezvoltarea instituțională, în parte datorită faptului că donatorii își schimbă treptat sprijinul către nevoile individuale ale OSC-urilor. Persistă încă un decalaj mare între nivelul de dezvoltare organizațională a OSC-urilor din capitală și a celor din regiune, unde majoritatea organizațiilor rămân foarte vulnerabile.
OSC-urile din Moldova devin tot mai mature și active în monitorizarea de politici și responsabilizarea autorităților. Cu toate acestea, există unele semne că spațiul de funcționare a societății civile se restrânge.
În 2018, prestarea serviciilor de către OSC-uri nu s-a modificat semnificativ. Acestea continuă să furnizeze servicii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi asistența juridică, asistența socială pentru persoanele defavorizate, consolidarea capacităților și educația.
În 2018, imaginea publică a OSC-urilor s-a înrăutățit ușor. Propaganda guvernului din această perioadă împotriva OSC-urilor a continuat să fie un subiect dominant a discursurilor publice.
OSC-urile din regiunea transnistreană își desfășoară activitatea în general într-un mediu foarte ostil. O nouă lege privind organizațiile neguvernamentale a intrat în vigoare în luna mai 2018, care a supus activitatea OSC-urilor unui control și mai strict. Câteva OSC-uri au fost hărțuite în cursul anului de către Procuratura de facto din regiune după ce a organizat o expoziție despre mass-media și un eveniment de prezentare a unui studiu asupra sistemului electoral mixt, ambele fiind interpretate ca fiind activități cu tentă politică. Autoritățile autoproclamate din regiunea transnistreană au colaborat cu societatea civilă doar în domenii înguste, precum furnizarea de servicii medicale, elaborarea de programe sociale, protecția mediului și accesul persoanelor cu dizabilități.
Pentru mai multe detalii accesați raportul aici.
_________________________________________
Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile este un instrument analitic care măsoară progresul sectorului societății civile din regiunile Europa Centrală și de Est și Eurasia. În anul 2018, conform acestui index Moldova a obținut scorul de 3.8. Acest index reprezintă o analiză detaliată pe 7 dimensiuni în baza unei scale de șapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare și 7 indică un nivel scăzut de dezvoltare. Indexul este dezvoltat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și implementat de către FHI 360 și ICNL în parteneriat cu organizații locale din fiecare dintre țările analizate.