Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a contribuit recent la elaborarea unui document de politici publice privind activitatea Think thank-urilor juridice în 6 țări din Europa. Documentul de politici „În ce mod Think Tank-urile Juridice reușesc sau nu să ofere expertiză pentru Guverne în Europa Centrală și de Est” prezintă concluzii comune, exemple de bune practici și recomandări oferite de experți din Slovacia, Ungaria, Cehia, Polonia, Ucraina și Moldova privind îmbunătățirea bunei guvernări prin asigurarea interacțiunii cu factorii de decizie în procesul de elaborare a politicilor.
Constatările din document arată că, în ciuda diferențelor locale din regiune, activitatea Think Tank-urilor Juridice îmbogățește dezbaterea publică și contribuie la un proces de bună guvernare mai participativ. De aici există exemple istorice și actuale privind contribuțiile valoroase ale Think Tank-urilor Juridice la elaborarea politicilor publice și a legislației. Totodată, există și provocări similare cu privire la interacțiunile dintre Think Tank-uri și guverne, în special în țările în care guvernele contestă valorile democrației liberale. Documentul prezintă recomandări pentru Think Tank-uri, guverne și comunitatea donatorilor cu privire la modalitățile de cooperare și dialog continuu pentru a dezvolta programe comune care să asigure progrese importante în regiune.
Documentul de politici a fost elaborat de CRJM și INPRIS în cadrul proiectului ”Think tanks and the Government – Capacity building”, susținut de Fondul Internațional Visegrad (visegradfund.org).
În cadrul unui seminar, 40 de judecători, procurori și avocați din Republica Moldova sunt instruiți în domeniul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauzele moldovenești. Seminarul este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în parteneriat cu Institutul Național al Justiției, în perioada 21-22 septembrie 2017 în Chișinău.
În particular, instruirea conține informații statistice despre Republica Moldova la CtEDO, tendințele privind cererile moldovenești la CtEDO, chestiuni ce țin de principiul proporționalității, precum și dreptul la judecarea cauzei în mod public, dreptul la publicarea hotărârii judecătorești și accesul părților, participanților, terților la hotărârile judecătorești.
În cadrul seminarului a fost prezentată o sinteză a tuturor violărilor constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova timp de 20 de ani de la ratificarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Sinteza reflectă că în perioada 12 septembrie 1997 – 15 septembrie 2017 CtEDO a constatat 499 de violări a CEDO de către Republica Moldova. Cele mai multe violări se referă la aplicarea neregulamentară a revizuirii (20 de cauze), lipsirea de libertate contrar legislației naționale (20 cauze), motivarea insuficientă a arestării (22 cauze), lipsa dreptului la nivel național de a cere compensații pentru violarea CEDO (23 cauze), maltratarea (27 cauze), lipsa dreptului la nivel național de a se opune încălcării drepturilor CEDO (29 cauze), investigarea defectuoasă a maltratării (32 cauze), detenția în condiții proaste (37 cauze), neexecutarea hotărârilor judecătorești (66 cauze). Pe lângă acestea au fost identificate un șir de alte violări ale CEDO.
Formatori în cadrul seminarului sunt Radu PANŢÎRU, jurist la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului, Tudor PAPUC, Șef-adjunct al Secretariatului Curți Supreme de Justiție și Vladislav GRIBINCEA, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Lecția publică îți va aduce claritate asupra acestor aspecte alături de experții:
INTRAREA ESTE LIBERĂ!
Evenimentul este organizate de CRJM și Expert-Forum în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
În primul an de funcționare a mecanismului de desemnare procentuală, 16 126 de persoane au direcționat 2% din impozitul pe venit organizațiilor necomerciale și cultelor religioase. În total de mecanismul 2% au beneficiat 293 de organizații ale societății civile.
Potrivit informațiilor Serviciului Fiscal de Stat, cele 293 de organizații ale societății civile au primit 2 milioane 800 mii lei, dintre care 1,15 milioane de lei au fost primite de 247 de asociații obștești și 1,65 milioane de lei – de cele 46 de culte religioase.
În 4 452 de cazuri (27,6%) desemnarea procentuală a fost făcută în favoarea asociațiilor obștești (247 de organizații nonguvernamentale) și în 11 674 de cazuri (72,4%) – în favoarea cultelor religioase (46 de culte). Cea mai mare sumă din impozitul pe venit a fost desemnată în favoarea Asociației Obștești a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.
Cei mai mulți contribuabili care au efectuat desemnarea procentuală au fost din Chișinău – 4745 de persoane, urmați de 842 de persoane din municipiul Bălți, 552 din raionul Ungheni și 500 din raionul Ocnița.
Organizațiile societății civile au la dispoziție doi ani pentru a cheltui sumele parvenite din desemnările procentuale.
Mai multe detalii despre mecanismul 2% pe pagina web a CRJM.