Mandatul mai multor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) expiră la fârșitul anului 2017. La 20 octombrie 2017, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) urmează să fie aleși noii  membri ai CSM.

Conform Regulamentul cu privire la funcționarea AGJ, materialele depuse de candidați (CV-urile și programele de activitate) trebuiau plasate  pe  pagina  web  a CSM, pentru a permite judecătorilor și societății civile să facă cunoștință cu dosarele acestora și să-și exprime opiniile privind corespunderea candidaților la funcția de membru al CSM. În pofida acestor prevederi și spre deosebire de alegerile din 2013, când identitatea și dosarele candidaților au fost plasate imediat pe pagina web a CSM, în 2017 CSM nu a publicat lista candidaților și dosarele acestora imediat după expirarea termenului de depunere a dosarelor.

Abia la 5 octombrie 2017, după o solicitare transmisă în acest sens de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova, CSM a publicat pe pagina sa web lista candidaților la funcția de membru al CSM, nu însă și CV-urile și programele de activitate ale acestora.

Pentru cele șase funcții vacante concurează doar opt candidați. Doi dintre aceștia sunt judecători din judecătorii și și-au înaintat candidaturile personal. Ceilalți șase au fost înaintați de colectivele instanțelor judecătorești: doi – de către Curtea Supremă de Justiție, doi – de către Judecătoria Chișinău și câte un candidat – de către Curtea de Apel Bălți și Curtea de Apel Chișinău. Trei candidați dețin la moment calitatea de membru al CSM.  

Având în vedere lipsa reacției CSM la solicitarea de a organiza dezbateri între candidații la funcția de membru al CSM, la 12 octombrie, cinci organizații neguvernamentale au invitat candidații la o dezbatere publică care urma să fie transmisă video pe internet. Cu regret, evenimentul a fost anulat deoarece un singur candidat (Gheorghe BALAN) a confirmat prezența. Patru candidați (Victor MICU, Alexandru GHEORGHIEȘ, Nina CERNAT și Viorica PUICĂ) au refuzat să participe la eveniment invocând o agendă încărcată sau aflarea în afara țării, iar ceilalți trei (Petru MORARU, Dorel MUSTEAȚĂ și Andrei GALBEN) nu au răspuns invitației.

În dimineața zilei de 17 octombrie 2017, după 32 de zile de la încheierea termenului pentru depunerea dosarelor și cu două zile înainte de alegeri, CSM a publicat dosarele candidaților. Candidații Balan și Puică au fost incluși în listă ultimii, chiar dacă ei au depus dosarele înaintea altor candidați.

Societatea civilă este alarmată de nivelul redus de transparență din partea CSM în procesul de înaintare a candidaților, nepublicarea într-un timp suficient în avans a informației despre candidați și a programelor lor de activitate, dar și absența unui interes în organizarea unor dezbateri publice între candidați, ceea ce reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri în CSM și fac apel către opinia publică, societatea civilă și comunitatea partenerilor de dezvoltare să urmărească îndeaproape procesul și rezultatele alegerilor noilor membri ai CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor planificată pentru vineri, 20 octombrie 2017.

Declarația integrală disponibilă aici. 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017. Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării în acest sens.

Exercițiul de monitorizare urmează să aibă loc în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, și va acoperi toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată. Rezultatele monitorizării vor fi publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care va fi actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma va oferi în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. Suplimentar, vor fi elaborate 2 rapoarte de evaluare (intermediar și final), care vor fi prezentate în cadrul unor mese rotunde planificate pentru lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018.

Astăzi, 13 octombrie 2017, este lansată platforma interactivă cu primele rezultate ale monitorizării. Aceasta poate fi accesată la următorarele linkuri: 

• În limba română aici
• Îm limba rusă aici 
• În limba engleză aici

În continuare prezentăm principalele constatări ale monitorizării:

Nivelul de realizare al Foii de parcurs până la 13 octombrie 2017 este de 10%. Aceasta relevă faptul că implementarea Agendei de reforme prioritare este la o etapă incipientă, având în vedere că majoritatea acțiunilor (80%) au termenele stabilite pentru octombrie-decembrie 2017.

Implementarea Foii de parcurs a început în mod sistemic și plenar. Din cele 51 de acțiuni ale documentului, doar 4 acțiuni nu au fost inițiate, marea majoritate fiind în proces de implementare la diferite etape. Totuși, vom menționa că unele acțiuni incluse în Foia de parcurs cu termene limită stabilite pentru lunile octombrie-decembrie, sunt deja restante potrivit Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere 2017-2019 (ex. adoptarea PNADO, adoptarea legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptarea de către Guvern a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice etc). 

Au fost atestate primele întârzieri. Deși pentru perioada iulie – septembrie 2017 au fost planificate 10 acțiuni, majoritatea din acestea (7 acțiuni), până la 13 octombrie 2017, nu au fost finalizate, acestea fiind încă în proces de elaborare.

Majoritatea acțiunilor inițiate au statut „în curs pozitiv” (32 acțiuni), însă sunt atestate și destul de multe acțiuni unde nu a fost respectate întocmai principiul transparenței decizionale sau au prezentat mai multe deficiențe de conținut, fiind calificate drept „în curs negativ” (10 acțiuni).

Printre cele mai importante realizări pot fi menționate:

• Adoptarea Legii privind activitatea bancară care urmează să transpună în legislația națională prevederile Standardelor Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară. Aceasta fortifică cadrul regulator și prudențial și prezintă semnal pozitiv pentru potențialii investitori în acest sector.
• Modificarea Codului Muncii. Printre principalele modificări ale Codului Muncii se numără reducerea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la termenul de 6 ani la 4 ani, dreptul angajatului de a concedia salariatul chiar după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă, precum și a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, dar cu posibilitatea de a fi reangajate pe o perioadă determinată. Necesitatea reducerii perioadei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului este cauzată de reducerea participării femeilor pe piața muncii în ultimii ani și pierderii ulterioară a calificărilor, iar posibilitatea de concediere a salariatului după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă va stimula disciplina și cultura muncii. Ceea ce ține de dreptul angajatorului de a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, acest lucru va spori șansele de angajare a tinerilor, dar în același timp va oferi posibilitate pensionarilor cu experiență și calificări înalte de a-și continua activitatea profesională.
• Reducerea numărului licențelor și actelor permisive. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător a fost adoptat în lectură finală în ședința plenară din 21 septembrie 2017. Modificările au fost operate pentru a scădea povara existentă pentru mediul de afaceri, dar și de a eficientiza cheltuielile și efortul în procesul de reglementare prin acte permisive, inclusiv licențe. Documentul dat prevede eliminarea din întregul sistem legislativ a circa 140 de acte permisive (inclusiv a 18 licențe) dintre care eliminarea a circa 90 de acte permisive va avea un impact direct asupra mediului de afaceri. Astfel, în urma eliminării se estimează că sectorul privat va obține anual economii în sumă de 43,6 mil lei, iar sectorul public de 18,4 mil lei.
• Implementare a reformei instituționale în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător. Urmare modificărilor operate la Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător au fost excluse dublările controalelor pe baza acelorași criterii de risc și reducerea numărului organelor de control a activității de întreprinzător de la 58 de organe la 18. Însă pentru obținerea acestui deziderat se impune ralierea legislației din domeniu la noile prevederi legale, în acest sens fiind elaborate mai multe proiecte de acte legislative pe domeniile aferente activității de control.
• Actualizarea cadrului legal aferent întreprinderilor de stat și întreprinderilor municipale. Astfel, se dorește instituirea unui cadru normativ unic pentru entitățile date prin reglementarea particularităților de fondare, eficientizarea administrării și activității lor, modului de reorganizare și lichidare a acestora. Totodată, prevederile în materie de transparență sunt insuficiente, fiind pertinentă includerea unor referințe menite să completeze cadrul regulator ce ar încuraja eforturile entităților economice de raportare externă a performanțelor înregistrate într-un format tipizat.

Cu toate acestea, exprimăm următoarele îngrijorări:

• Nivelul scăzut de transparență a procesului decizional privind reforma administrației publice și țintirea preponderentă a reorganizărilor instituționale. Deocamdată, aceasta constă în reorganizarea structurii autorităților administrației publice centrale și reducerea numărului de angajați, care nu a avut loc în baza unui proces consultativ incluziv. În același timp, nu este făcută publică analiza ce a stat la baza fundamentării structurii Guvernului, care ar trebui să corespundă priorităților naționale. Deși este o reformă necesară, reforma structurii guvernului nu va avea efectele scontate fără a asigura implementarea celorlalte componente ale reformei administrației publice, în primul rând asigurarea angajărilor și promovărilor meritocratice în instituțiile publice, revizuirea grilelor de salarizare, salarizarea în bază de performanțe, depolitizarea procesului decizional, centrarea activității ministerelor pe elaborarea politicilor incluzive în bază de evidențe.
• Modificarea cadrului legal referitor la protecția datelor cu caracter personal. Proiectele inițiate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prevede anonimizarea tuturor hotărârilor judecătorești publicate pe portalul instanțelor de judecată, contrar unei hotărâri recente a Consiliului Superior al Magistraturii și contrar poziției oficiale a Curții Supreme de Justiție, bazate pe practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Se recomandă consultarea largă a acestor proiecte de legi, cu implicarea Ministerului Justiției ca autoritate responsabilă să elaboreze proiecte de legi în domeniul justiției și drepturilor omului, precum și evaluarea proiectelor inițiate de către Comisia de la Veneția până la transmiterea acestora către Guvern spre adoptare.
• Tergiversarea adoptării Strategiei de dezvoltare a societății civile 2017-2020. Proiectul strategiei a fost elaborat și consultat în 2016 – 2017. Proiectul strategiei și toate recomandările asupra conținutului au fost colectate de către un consultant independent care a facilitat procesul de consultare publică și elaborarea proiectului. Proiectul finalizat urma să fie înregistrat în Parlament la începutul sesiunii de primăvară. Tergiversarea adoptării Strategiei va face dificilă evaluarea implementării acesteia pentru anul 2017.

Mai mulți jurnaliști și organizații ale societății civile își exprimă nedumerirea în legătură cu includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 10 octombrie 2017 a noului Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești. Proiectul prevede anonimizarea în hotărârile judecătorești publicate pe portalul web al instanțelor judecătorești a identității tuturor persoanelor fizice. Aceasta va împovăra semnificativ jurnalismul de investigație și va face imposibilă găsirea de către public a hotărârilor judecătorești în cauzele de rezonanță și a informațiilor despre modul de examinare a acestor cauze. Aceasta vă reduce și mai mult încrederea în justiție.

Versiunea curentă a proiectului Regulamentului trezește îngrijorări serioase, deoarece reduce considerabil transparența sistemului judiciar. Versiunea propusă pentru votare prevede, printre altele:

• Excluderea datelor cu privire la numele și prenumele părților din hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor judecătorești;
• Plasarea pe portalul instanțelor de judecată a informației despre ședințele de judecată cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare și radierea informațiilor după încheierea ședințelor de judecată;
• Extinderea categoriilor de hotărâri judecătorești care nu vor mai fi publicate pe portalul instanțelor judecătorești;
• Accesul integral la hotărârile judecătorești printr-un mecanism de identificare a utilizatorului, după o înregistrare prealabilă. 

Mai multe organizații ale societății civile au expediat anterior în adresa CSM mai multe recomandări pentru îmbunătățirea Regulamentului privind publicarea hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor. Niciuna din acele recomandări nu a fost acceptată în proiectul propus pentru votare. Mai mult, nu se explică nici din care considerente ele nu au fost acceptate, deși se bazează pe cele mai bune practici comparate.

În forma în care a fost propus, proiectul regulamentului nu poate fi susținut. Adoptarea acestuia va însemna închiderea sistemului judecătoresc față de public, scăderea și mai mare a încrederii în justiție și anularea progreselor majore ale Republicii Moldova în asigurarea transparenței sistemului judiciar, realizate începând cu anul 2009. Aceste prevederi sunt contrare și obiectivelor și spiritului Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011 – 2016. Mai mult, anularea posibilității de identificare a hotărârilor judecătorești după numele persoanelor în orice cauză va face imposibilă verificarea trecutului persoanelor care pretind la funcții înalte în stat, precum și monitorizarea cauzelor de corupție. Munca jurnaliștilor de investigație va fi practic imposibilă.

Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii:

1. Amânarea adoptării în ședința CSM din 10 octombrie 2017 a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești propus de secretariatul CSM;
2. Revenirea la procesul de elaborare a Regulamentului în cadrul grupului de lucru, cu participarea reprezentanților presei și a societății civile, în baza celor mai bune practici comparate, având ca bază proiectul Regulamentului elaborat de Curtea Supremă de Justiție. Publicarea din timp a informațiilor despre ședințele grupului de lucru, precum și a versiunii de lucru a Regulamentului.

 Apelul integral disponibil aici.