La 30 noiembrie 2016, Guvernul a aprobat Regulamentului cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, care este instrumentul de aplicare al „Legii 2%”. Regulamentul stabilește modul de înregistrare al beneficiarilor desemnării procentuale și procedura prin care persoanele fizice pot redirecționa acestora 2% din impozitul său pe venit. Organizațiile necomerciale și cultele religioase care doresc să beneficieze de mecanismul 2% trebuie să se înregistreze preliminar la Ministerul Justiției.În perioada 2-29 decembrie 2016, organizațiile non-guvernamentale care acționează în interes public și organizațiile religioase din țară pot depune la Ministerul Justiției o cerere de înregistrare în Lista beneficiarilor desemnării procentuale. Cererea poate fi descărcată AICI.Cererea trebuie completată, semnată și depusă la următoarea adresă: Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Direcția Organizații Necomerciale, str. 31 August 1989 nr. 82, MD-2012 (bir. 128/boxa pentru corespondență) sau expediată prin e-mail la adresa: [email protected] (în acest caz cererea trebuie să fie semnată și scanată).Până la data de 31 decembrie 2016, Ministerul Justiției va publica Lista beneficiarilor desemnării procentuale pe pagina sa web. Între 1 ianuarie și 31 martie 2017, contribuabilii persoane fizice vor putea desemna 2% din impozitul său pe venit doar organizațiilor înscrise în această listă.În vederea facilitării procesului de înregistrare a beneficiarilor  mecanismului de desemnare procentuală, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a întocmit un Ghid și un Infografic. Ghidul  explică cine pot fi beneficiari ai desemnării procentuale, care sunt criteriile pe care trebuie să le întrunească organizațiile pentru a participa la mecanism, când și unde acestea se pot înregistra, care este setul de acte necesare pentru înregistrare, precum și care sunt obligațiile beneficiarilor după înregistrare.Ghidul este disponibil în limbile ROMÂNĂ și RUSĂ.Infograficul prezintă, într-o manieră vizuală, sinteza și schema procesului de aplicare la mecanismul 2% și  este accesibil, la fel, în limba ROMÂNĂ și RUSĂ.

 Organizațiile semnatare solicită Guvernului publicarea în regim de urgență a Regulamentului cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, aprobat la ședința Guvernului din 2 noiembrie 2016. Lipsa publicării în Monitorul Oficial face imposibilă demararea procedurii prealabile de înregistrare a organizațiilor beneficiare la mecanism și implicit, imposibilitatea de a aplica mecanismul 2% pentru anul 2017. Acest fapt va influența negativ sustenabilitatea financiară a organizațiilor societății civile în anul următor și va diminua substanțial din eforturile depuse de către autorități pentru a sprijini activitatea organizațiilor societății civile. La 2 noiembrie 2016, Guvernul a adoptat Hotărârea de Guvern de aprobare a Regulamentului cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, care este instrumentul de aplicare a „Legii 2%”. Această lege permite persoanelor fizice să direcționeze 2% din impozitul lor pe venit către anumite organizații ale societății civile. Regulamentul stabileşte mecanismul prin care contribuabilii, persoane fizice, pot desemna 2% din suma impozitului pe venit către beneficiarii desemnării procentuale.Până la 29 noiembrie 2016, Hotărârea Guvernului din 2 noiembrie 2016 nu a fost publicată în Monitorul Oficial, deși, după data adoptării Regulamentului, au fost tipărite șase ediții ale Monitorului Oficial (edițiile din 4, 8, 11, 18, 25 și 29 noiembrie 2016). În același timp, între 2 octombrie și 29 noiembrie 2016, au fost publicate o serie de alte hotărâri adoptate la o ședință ulterioară a Cabinetului de Miniștri.Nepublicarea Regulamentului cu privire la desemnarea procentuală face imposibilă demararea procedurii prealabile de înregistrare a organizațiilor beneficiare de către Ministerul Justiției. Potrivit Regulamentului, înregistrarea organizațiilor beneficiare ar urma să aibă loc în termen de 20 zile de la publicarea Regulamentului dar nu mai târziu de 31 decembrie 2016, ziua în care lista beneficiarilor desemnării procentuale ar urma urmează a fi publicată pe pagina web oficială a Ministerului Justiției.Adoptarea și implementarea mecanismului de desemnare constituie una din prioritățile stabilite prin Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare (acțiunea 12.3), asumată de către autoritățile Republicii Moldova și raportată ca fiind realizată.În prezența unui termen restrâns acordat organizațiilor pentru înregistrarea la mecanism (mai puțin de 30 zile), precum și perioada scurtă acordată reprezentanților Ministerului Justiției pentru procesarea cererilor de înregistrare, există riscul imposibilității aplicării Legii 2% în anul 2017 pentru veniturile obținute în 2016.  Prin urmare, în perioada ianuarie – martie 2017, contribuabilii persoane fizice vor fi în imposibilitate să direcționeze 2% din impozitul pe venit către organizațiile beneficiare. Semnatarii solicită:Guvernului Republicii MoldovaSă asigure publicarea în Monitorul Oficial în regim de urgență a Regulamentului cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, cel târziu la 2 decembrie 2016.Parlamentului Republicii MoldovaSă susțină actorii guvernamentali implicați în procedura de implementare a mecanismului de desemnare procentuală pentru a asigura o implementare veritabilă mecanismului 2%, acțiune asumată prin Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare.Textul integral al apelului este disponibil aici. Organizațiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Asociatia Internationala a Pastratorilor Râului Eco-TIRAS,Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE),Fundația Pentru Dezvoltare,Asociația Obștească „SynergEtica Eur/Est",Centrul de Instruire si Consultanta Organizațională (CICO),Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD),Expert-Grup,AO "Femeia si Copilul - Protectie si Sprijin" (FCPS),ONG  Terra-1530,Centrul de Informații GENDERDOC-M,Centrul Naţional de Asistență şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT,Asociaţia Presei Independente (API),Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),Fundația Est-Europeana,Clinica Juridică Universitară,Centrul National de Drept "AD LEGEM",Federația Națională a Agricultorilor AGROinform,Promo-LEX,AO Centrul European "Pro-Europa" din Comrat,RCTV Memoria,Caroma Nord,Ambasada Drepturilor Omului,Alianța INFONET,Asociația pentru Politică Externă (APE),Keystone Moldova,AO Centrul "Speranța”,Centrul International “La Strada”,Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC),Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM),Centrul de Asistenta Socio-Medicală la Domiciliu (CASMED),Asociația „Motivație”,Centrul de Drept al Femeilor (CDF),Amnesty International Moldova (AIM),Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD),Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC,Institutul de Reforme Penale (IRP),Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),Centrul National de Mediu,Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO),Platforma Pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului,Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova,Asociația Antreprenorilor cu Dizabilităţi din Republica Moldova "Abilități Europene Fără Limite",Cluster-ul organizațiilor pro-sociale cu statut de Centru "Inovații pentru Cooperări Sociale",Centrul de Resurse DIALOG-Pro,Societatea Crucii Roșii din Moldova.

 Aproape doi ani în urmă, la 1 ianuarie 2015, a intrat în vigoare Legea nr. 178 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Această lege a introdus un șir de îmbunătățiri legislației ce ține de răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar a creat și unele dificultăți în practica organelor disciplinare. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a monitorizat cum organele disciplinare au aplicat Legea nr. 178 în ultimii doi ani. La 28 noiembrie 2016 CRJM a lansat studiul „Analiza legislației și practicii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor”. Acest studiu analizează practica organelor disciplinare pentru anii 2015-2016 și identifică un șir de carențe în legislația ce ține de acest domeniu.Autorii studiului constată că în Republica Moldova încrederea în justiție este foarte joasă. În noiembrie 2011 nu aveau încredere în justiție 74,5% din populație, iar în octombrie 2016 deja 89,6% din populație. În ultimii ani autoritățile au adoptat un șir de măsuri de reformare a sectorului justiției, iar procentul încrederii populației în justiție continuă să scadă. Acest lucru ar trebui să alarmeze autoritățile naționale și sistemul judiciar și să-i determine să întreprindă măsuri efective pentru îmbunătățirea activității sistemului de justiție. Răspunderea disciplinară este unul din domeniile cruciale care ar putea contribui la sporirea încrederii în justiție, dar acesta necesită îmbunătățiri atât la nivel legislativ, cât și la nivel de aplicare a legislației.În ceea ce privește practica organelor disciplinare, autorii studiului recomandă Inspecției Judiciare să efectueze verificări obiective și imparțiale în cauzele tuturor judecătorilor. Această recomandare vine în urma constatării abordărilor selective în câteva cauze de rezonanță, în special cu privire la președinți de instanțe și Curtea Supremă.Colegiului Disciplinar i-a fost recomandat să-și îmbunătățească practica de motivare a hotărârilor, în special în ceea ce privește individualizarea sancțiunilor disciplinare și motivarea separată pe fiecare abatere invocată. Autorii studiului au recomandat Colegiului Disciplinar să elaboreze ghiduri de unificare a practicii în acest sens.Pentru Curtea Supremă de Justiție (CSJ), autorii studiului au recomandat ca aceasta să renunțe la practica de a analiza contestațiile disciplinare doar în partea procedurii, având în vedere faptul că Legea nr. 178 nu prevede această excepție și CSJ poate examina cauzele disciplinare și pe fond. De asemenea, CSJ este chemată să publice motivarea tuturor hotărârilor emise pe marginea contestațiilor disciplinare. În anul 2016, spre exemplu, CSJ nu a publicat hotărârile motivate decât în una din cele 9 cauze în care a publicat dispozitivele.În ceea ce privește propunerile de modificare a legii, autorii studiului recomandă acordarea Inspecției Judiciare a competenței de a intenta procedurile disciplinare și prevederea unui rol clar de prezentare a învinuirii în fața Colegiului Disciplinar și altor organe disciplinare. Odată cu aceste modificări, autorii studiului atrag atenția asupra necesității de a spori autonomia Inspecției Judiciare față de CSM și prevederea unor proceduri clare și transparente de numire a inspectorilor-judecători, precum și de responsabilizare când aceștia nu-și îndeplinesc atribuțiile. Autorii studiului recomandă eliminarea etapei de admisibilitate și crearea unor completele de contestare care să examineze doar contestațiile depuse împotriva actelor Inspecției Judiciare.De asemenea, având în vedere necesitatea simplificării mecanismului răspunderii disciplinare a judecătorilor, și faptul că modul de formare și componența Colegiul Disciplinar și a CSM sunt similare, autorii studiului propun excluderea procedurii de contestare a hotărârilor Colegiului Disciplinar la CSM și recomandă contestarea acestora direct la CSJ, pe fond și procedură.Textul integral al analizei este disponibil aici.

 În aprilie 2016, Asociația Promo-LEX a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate pentru a verifica constituționalitatea articolelor 57 alineatul 2, 58 alineatul 21, 170, alineatul 1, litera c, 267, litera b, a 306, alineatul 1 și articolul 308 alineatul 2, Codul de Procedură Civilă a Republicii Moldova. Curtea Constituțională, la 17 noiembrie 2016, a declarat neconstituționale prevederile ce limitează excesiv drepturile persoanelor cu dizabilități.Hotărârea privind limitarea excesivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități este compusă din 2 părți: prima se referă la dreptul de acces la justiție, iar a doua la capacitatea juridică civilă și instituția tutelei. Până recent, dacă o persoană suferea de o dizabilitate mintală, fie ea și minoră, putea fi ușor declarată incapabilă, într-o procedură mai mult formală, și lipsită totalmente de posibilitatea de a-și exercita drepturile. Aceasta nici măcar nu putea contesta hotărârea prin care era declarată incapabilă, iar ca urmare, era numit un tutore ce lua toate deciziile în numele persoanei declarate incapabile.Avocatul Promo-LEX, Dumitru Sliusarenco, susține că, hotărârea Curții este una dintre cele mai importante din anul 2016 și acest succes a putut fi obținut ca rezultat a mai multor ani de eforturi conjugate ale Asociației Promo-LEX, Oficiului Avocatului Poporului și mai multor organizații neguvernamentale. Avocatul a mai menționat că, prevederile normative declarate neconstituționale, deși sunt de jure menite să asigure un echilibru eficient de protecție și acces la justiție pentru persoanele declarate incapabile, de facto constituiau cel mai important impediment pentru aceste persoane în realizarea dreptului efectiv de acces la justiție.În sesizarea Asociației Promo-LEX către Curtea Constituțională, au fost invocate mai multe articole ce se referă la două aspecte majore ce vizează drepturile persoanele declarate incapabile. Primul aspect – posibilitatea persoanelor declarate incapabile de a depune cereri în instanțele de judecată, inclusiv de a contesta hotărârile și deciziile judecătorești. Iar al doilea, se raportează la posibilitatea persoanelor declarate incapabile de a participa nemijlocit în procesele de judecată sau de a-și angaja un avocat. Astfel, o categorie întreagă de persoane, care până în prezent erau total izolate de societate, vor avea posibilitatea să-și revendice și să-și apere drepturile în instanțele de judecată.Amintim că, anual în Republica Moldova sunt declarate incapabile și private de drepturi fundamentale circa 250 de persoane, conform datelor din 2015 ale Ministerului Sănătății. Majoritatea persoanelor lipsite de capacitate juridică sunt plasate în instituții medicale sau rezidențiale specializate, fără posibilitatea de a decide singure asupra acestei măsuri și fără posibilitatea de a părăsi de sine stătător aceste instituții, în multe cazuri aceasta fiind o izolare pe viață. Totodată, efecte limitării accesului la justiție pentru persoanele cu dizabilități pot duce la: pierderea locuinței sau altor bunuri, imposibilitatea de a participa la acțiunile de divorț sau de a iniția aceste acțiuni, imposibilitatea de a depune plângeri penale și a beneficia de o investigație eficientă, imposibilitatea de a participa la acțiuni de succesiune, etc. În anul 2015, în Moldova, erau în total 3267 de persoane lipsite de capacitatea juridică.Articol preluat integral de pe site-ul www.promolex.md.

 La 19 august 2016, Guvernul a aprobat un proiect de modificare a Codului de procedură civilă. Acest proiect introduce medierea obligatorie în instanțele judecătoreşti pentru mai multe categorii de cauze civile. Proiectul prevede că medierea va fi făcută de judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza, cu obligarea părților de a se prezenta în faţa acestuia. În cazul în care părțile sunt de acord să încheie tranzacție de împăcare, judecătorul va dispune încetarea procesului. În caz contrar, dosarul se va repartiza aleatoriu unui alt judecător. La 13 octombrie 2016, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură. Proiectul urmează să fie discutat mâine de Parlament în lectura a doua.Organizaţiile societăţii civile şi persoane familiarizate cu instituţia medierii au întocmit o opinie juridică în care solicită suspendarea procesului de adoptare a proiectului, organizarea audierilor parlamentare pe marginea proiectului şi îmbunătăţirea sau, după caz, respingerea acestuia. Ei susţin că introducerea medierii judiciare obligatorii va reduce la zero impactul Legii cu privire la mediere adoptată cu doar 15 luni în urmă, iar instituţia medierii benevole riscă să nu mai fie aplicată. Procedura descrisă în proiect, de fapt, nu reprezintă o mediere şi nu poate avea un impact pozitiv. Aceasta va avea un impact invers celui scontat, crescând volumul de muncă al judecătorilor şi lungind durata examinării cauzelor în instanţele judecătoreşti. Autorii opiniei mai susţin că proiectul nu conţine motive convingătoare pentru introducerea medierii de către judecător, iar referinţele la practicile altor ţări sunt interpretate tendenţios.Textul integral al opiniei este disponibil aici.

Analiza legislaţiei și practicii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor 2015-2016

 Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în peste 15 cauze,  condițiile proaste de detenție în Penitenciarul nr. 13, în special din cauza suprapopulării (extreme), condițiilor anti-sanitare și a cantității și calității foarte proaste a hranei servite deținuților.În grupul de cauze Ciorap, care include 14 hotărâri, CtEDO a constatat următoarele probleme de bază în ceea ce privește condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13:suprapopularea (extremă), de exemplu, în cauza Arseniev: 1.3 m2 per persoană;condiții/igiena nesanitară, de exemplu, în cauza Ciorap: insectele parazitare; prezența murdăriei,  lipsa paturilor, prezența rozătoarelor, lipsa ventilaţiei corespunzătoare și a accesului la lumina zilei;insuficiența și calitatea proastă a hranei servite, de exemplu, în cauza Ciorap: reclamantul a descris raţia sa alimentară pentru o zi ca fiind formată din 100 de grame de terci din ovăz pe apă, servit de două ori pe zi, şi o supă compusă în mare parte din apă la prânz şi 400 de grame de pâine pentru întreaga zi.Totodată CtEDO a constatat că legislația moldovenească nu dă dreptul instanţelor de judecată sau oricărui organ administrativ care examinează o plângere să dispună îmbunătăţirea imediată a condiţiilor de detenţie a unei persoane, îmbunătăţire care depinde de alocarea resurselor de la bugetul de stat (cauza Mitrofan, par. 58).La 21 octombrie 2013, Guvernul Republicii Moldova a prezentat Planul de Acțiuni pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi care prevedea îmbunătățirea legislației în domeniul sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție, sporirea finanțării sistemului penitenciar, revizuirea modului și practicilor existente în procesul de aplicare a măsurilor de arest preventiv pentru a reduce numărul persoanelor arestate, precum și introducerea unei căi eficiente de recurs pentru condițiile proaste de detenție.Până în prezent doar câteva din aceste măsuri au fost puse în aplicare, impactul lor însă fiind nesemnificativ. Dimpotrivă, în comparație cu anul 2013, suma alocațiilor pentru hrana deținuților a scăzut, în timp ce numărul deținuților plasați în penitenciare a crescut. Mai mult decât atât, comparativ cu anul 2013, rata de admitere a demersurilor de aplicare a arestului preventiv, de asemenea, s-a majorat.Centrul de Resurse Juridice din Moldvoa (CRJM) a elaborat o comunicare ce analizează impactul măsurilor întreprinse că către autorități în vederea executării hotărârilor în grupul de cauze Ciorap în care reflectă cele mai relevante constatări ale Raportului CPT, readuce în vizor remarcile Ombudsmanului cu privire la condițiile dezastruoase ale Penitenciarul nr. 13 și prezintă date statistice oferite de Departamentul Instituțiilor Penitenciare cu privire la capacitatea Penitenciarului, calitatea și cantitatea produselor alimentare, precum și numărul de persoane arestate.Comunicarea a fost expediată Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care este responsabil de supravegherea executării hotărârilor CtEDO de către statele membre. De asemenea, constatările au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice la care au participat reprezentanți ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, membri ai Comisiei drepturile omului și relații interetnice și Comisiei juridice, numiri și imunități, consultanți ai Oficiului Avocatul Poporului, dar și delegați ai comunității donatorilor.CRJM a solicitat autorităților moldoveneștiSă construiască un nou penitenciar în Chișinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13;Până la finisarea construcției Penitenciarului nr. 13, să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate și transferul deținuților condamnați de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare;Să mărească substanțial fondurile alocate pentru hrana deținuților;Să introducă un remediu intern restaurator si compensator eficient pentru detenția în condiții proaste.CRJM a recomandat Comitetului de Miniștri să mențină în continuare grupul de cauze Ciorap sub supravegherea consolidată (enhanced supervision).Textul integral al comunicării este disponibil aici. 

CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de audit a Organizației pentru anul 2016. Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada solicitată.Obiectul auditului:Compania de audit selectată va efectua Auditul general al Organizației, care va include şi auditul pe fiecare proiect implementat de Organizație pe parcursul perioadei de activitate 1 ianuarie – 31 decembrie 2016.Auditul urmează să fie desfășurat începând cu 10 aprilie 2017. Raportul de audit general al Organizaţiei, inclusiv pe proiectele implementate în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf şi word), vor fi prezentate până pe 31 mai 2017.Auditul financiar general al Organizației va fi efectuat în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit pentru Situațiile Financiare întocmite în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate pentru perioada încheiată la 31 ianuarie 2016. Compania trebuie să mențină Standardele Internaționale de Audit și să aibă politicile și metodologiile bazate pe INTOSAI sau IFAC.În cadrul auditului general se va examina ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea dărilor de seamă contabile în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate și Indicațiile Metodice privind particularitățile contabilității în organizaţiile necomerciale, reflectarea în dările de seamă contabile şi fiscale a situației reale. Pe parcursul auditului totodată se verifică şi respectarea legislației fiscale în vigoare în cadrul activităților Organizației.Raportul de  audit va conține note la toate proiectele implementate de Organizație, în care vor fi reflectate, pe scurt, alocarea şi cheltuirea resurselor financiare pe fiecare proiect în parte. La efectuarea auditului pe proiecte o atenție deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:Analiza cheltuielilor mijloacelor de grant şi a documentelor corespunzătoare prezentate donatorului, cu scopul de a determina dacă acestea sunt raționale după caracterul lor general. Auditorul va determina dacă cheltuielile sunt recunoscute și înregistrate conform legislației în vigoare și cerințele contractului de grant.Evaluarea sistemului de evidenţă contabilă a Organizaţiei, cu scopul de a determina dacă administrarea grantului se efectuează adecvat, veniturile şi cheltuielile pot fi ușor identificate. Documentele contabile trebuie să reflecte separat operaţiunile de primire şi cheltuire a mijloacelor grantului; Verificarea acumulării și utilizării dobânzilor bancare, la mijloacele financiare acordate de donator, aflate în conturile Organizaţiei, dacă asemenea există;Verificarea existenţei unui sistem de control intern în cadrul Organizaţiei, care ar asigura într-o măsură suficientă administrarea grantului în conformitate cu legislaţia şi actele normative în vigoare, cât şi cu clauzele contractului de grant;Verificarea respectării contractului de grant de către beneficiarul grantului. Verificarea rapoartelor prezentate donatorului, verificarea compatibilității procesului de achiziționare a bunurilor şi serviciilor cu cerințele contractului de grant si generale ale Organizației , respectarea bugetului aprobat, corectitudinea documentării deplasărilor, atât locale cât și internaționale şi verificarea respectării altor condiții importante stipulate în contract.    Criteriile de selectare:Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:Experiență în domeniu - companiile de audit interesate trebuie să aibă experiență în auditarea organizațiilor necomerciale din Republica Moldova;Calificarea echipei care va efectua auditul;Prețul serviciilor si perioada de efectuare a auditului;Imaginea și reputația companiei. Apartenența companiei la o rețea internațională va constitui un avantaj.     Sarcini tehnice:Raportul de audit, verificat şi semnat de auditorul responsabil (trebuie sa fie inclus numele, prenumele și poziția auditorului calificat şi licențiat, nu doar numele companiei) va fi prezentat Asociației conform termenelor indicate la compartimentul „Obiectul auditului”;Raportul de audit trebuie să indice clar opinia generală de audit, detaliile privind metodologia de audit și scopul auditului;Raportul de audit va fi prezentat în două exemplare în limbile română, engleză şi versiunea electronică a acestora (în format pdf si word);Compania selectată, în calitate de auditor precedent al CRJM va asigura comunicarea cu auditorul viitor în vederea obținerii probelor de audit, prin revizuirea foilor de lucru și confirmării soldurilor de deschidere;Raportul de audit general al Organizației și scrisoarea către management vor fi discutate cu cenzorul CRJM şi vor fi prezentate în ședința Consiliului de administrare al CRJM de către un reprezentant al companiei de audit;Auditorii vor răspunde la întrebările CRJM referitor la evaluarea performantelor contabilului/managerul financiar al Organizației;Auditorii vor avea acces la toate documentele şi actele contabile în ceea ce priveşte procedura de alocare, gestionare şi raportare a granturilor Organizației. CRJM va asigura sprijinul şi spaţiul necesar pentru auditor in vederea facilitării procesul de audit. Activitatea Centrului de Resurse Juridice este auditată anual. La solicitare, rapoartele întocmite în anii anteriori vor fi puse la dispoziția companiei selectate. Scrisoare către management:Pe lângă raportul de audit, auditorul va pregăti o scrisoare în care va include concluzia de audit privind:Rezultatele controlului;Recomandările auditorului pentru a înlătura deficiențele identificate (recomandările vor fi prezentate în ordinea priorităților);Concluziile auditorului privind auditul efectuat și acțiunile CRJM ca rezultat al auditurilor precedente;Auditorul va face recomandări scrise pentru îmbunătățirea politicilor interne ale Asociației. Raportul de audit sau extrase din acesta poate fi făcut public de către Centrul de Resurse Juridice fără vreo limitare, cu condiția că nu este denaturat sensul constatărilor.Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:Date de contat ale companiei (denumirea ofertantului, numărul de contact, adresa electronică);Descrierea companiei ofertante, a experienței în domeniu şi argumentarea oportunității selectării acesteia;CV persoanelor care vor fi implicate nemijlocit în auditarea Organizației;Licența pentru activitatea de audit (copia);Oferta financiară, cu indicarea prețului serviciilor de audit, inclusiv TVA şi perioada exactă de efectuare a auditului, cu respectarea termenelor indicate mai sus. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.Oferta trebuie să fie depusă la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33), în plicuri sigilate, cu indicarea denumirii ofertantului și datei de depune, până pe 30 noiembrie 2016.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 84-36-01, extensia 101 sau la adresa de e-mail: [email protected]ți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor, însă nu mai târziu de 16 decembrie 2016.

 Organizațiile societății civile solicită Parlamentului modificarea de urgenţă a Constituţiei, pentru a permite numirea Procurorului General potrivit procedurii prevăzute de noua Lege cu privire la procuratură.Noua lege, intrată în vigoare la 1 august 2016, prevede că Procurorul General este numit de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani.Versiunea actuală a art. 125 al Constituţiei Republicii Moldova prevede că Procurorul General este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un mandat de 5 ani, însă procedura actuală de numire nu asigură independenţa procuraturii, iar Constituţia urmează a fi modificată astfel încât numirea Procurorului General să fie făcută de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.Grupul de lucru responsabil de reformarea cadrului legal cu privire la procuratură a elaborat un proiect de modificare a Constituţiei în conformitate cu conceptul pus la baza noii Legi cu privire la procuratură. Guvernul a solicitat avizul Curții Constituționale. Proiectul de modificare a Constituţiei a fost avizat pozitiv de Curtea Constituţională la 19 aprilie 2016. Proiectul a fost înregistrat în Parlament pe 3 mai 2016.Potrivit art. 143 al Constituţiei, Parlamentul poate adopta o lege de modificare a Constituţiei doar peste 6 luni de la înregistrarea proiectului. Începând cu ziua de azi, 4 noiembrie 2016, Parlamentul poate adopta proiectul de modificare al art. 125 al Constituţiei.Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte în regim de urgenţă proiectul în cauză de modificare a Constituţiei, astfel încât noul Procuror General să fie selectat de către Consiliul Superior al Procurorilor şi numit în funcţie de către Preşedintele ţării.Societatea civilă consideră că este crucial ca numirea Procurorului General să aibă loc potrivit procedurii noi. Aceasta va fortifica independenţa procuraturii şi va arăta societăţii şi partenerilor de dezvoltare că guvernarea actuală întreprinde măsuri reale pentru garantarea independenţei procurorilor. Orice ezitare în adoptarea acestui amendament la Constituție riscă să fie interpretată de către societate drept o încercare de a menţine controlul politic asupra procuraturii. Mai mult, neadoptarea amendamentelor la Constituție va crea confuzii cu privire la durata mandatului viitorului Procuror General.Textul integral al apelului disponibil aici. Organizațiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare,Centrul Național de Mediu,Asociația Presei Independente (API),Transparency International-Moldova,Centrul de Drept al Femeilor,Asociația EcoContact,Fundația Est-Europeană,Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă,Ambasada Drepturilor Omului,Amnesty International-Moldova,Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova,Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),Asociația Micului Business,Centrul de Informații GENDERDOC-M,Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),Asociația „Promo-LEX”,Institutul de Politici Publice (IPP),Asociația pentru Politica Externă (APE),Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),Centrul de Resurse DIALOG-Pro,Programul de Drept, Fundația Soros-Moldova,Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,Expert-Grup,Olga Bîtcă, coordonator de proiecte CReDO,Institutul de Dezvoltare Urbană,Centrul de Investigatii Jurnalistice ,La Strada, Moldova,Centrul de Reabilitare a Victimilor Torturii „Memoria”,Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.Lista semnatarilor rămâne deschisă.