În perioada 4-5 Octombrie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul Național al Justiției (INJ) au organizat un seminar de instruire pentru circa 30 judecători, procurori și avocați, inclusiv cei care acordă asistenţă juridică garantată de stat, cu tematica „Tendințele și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la garanțiile procesuale în materie penală prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”.În cuvântul său de salut, Șeful secției formare continuă a INJ, Octavian BIVOL a declarat că având în vedere că dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) este cel mai des încălcat în Republica Moldova, instruirea dată este necesară, fiind orientată spre îmbunătățirea capacităților specialiștilor în aplicarea standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare pe viitor.„CRJM a creat deja o tradiție prin organizarea seminarelor privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului împreună cu juriștii de la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului. Ne bucură interesul sporit al profesioniștilor pentru acestea și mizăm mult că seminarele vor contribui la o mai bună respectare a drepturilor omului în Republica Moldova”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.Programul de instruire s-a desfășurat în format online și a avut drept scop fortificarea cunoștințelor participanților cu referire la aplicabilitatea CEDO. În particular, instruirea a conținut informații statistice despre Republica Moldova la CtEDO, tendințele privind cererile moldovenești la CtEDO, jurisprudența CtEDO în cauzele moldovenești cu privire la art. 6 CEDO, dar și chestiuni specifice ce țin de administrarea probelor, dreptul la un proces contradictoriu, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești etc.Formatori în cadrul seminarului au fost Ion CHIRTOACĂ, judecător și reprezentant al INJ, Victor BRAGOI, jurist la Grefa CtEDO și Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM.Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului”, implementat de CRJM cu suportul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.[gallery columns="4" ids="23840,23839,23838,23841"]

Starea de urgență adoptată în unanimitate de către Parlamentul Republicii Moldova, în contextul conflictului armat din Ucraina, vine și cu o serie de efecte în legislația curentă.Centrul de Resurse Juridice a analizat decizia Comisiei Pentru Situații Excepționale din 2 martie, a sumarizat cele mai importante modificări aduse de aceasta asupra desfășurării justiției în perioada stării de urgență și le-a pus într-un infografic pentru a fi mai accesibile publicului larg.Pe scurt, se suspendă examinărea în instanţele de judecată a: a) cauzelor civile și a litigiilor administrative (cu excepții);b) cauzelor contravenționale și penale (cu excepții);c) executarea silită (cu excepții).Și se suspendă urmărirea penală și activitatea judecătorilor de instrucţie, cu excepții precum;prinderea suspecților de comiterea infracțiunilor;măsurile de constrângere și preventive;protecția victimelor și a martorilor.Toate detaliile le găsiți în infograficul de mai jos, care poate fi descărcat aici.[embeddoc url="https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2022/03/wp-1646390334609.pdf" viewer="google"]

  

РЕСПУБЛИКА МОЛДОВА В ЕВРОПЕЙСКОМ СУДЕ ПО ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА В 2021 ГОДУ

Centrul de Resurse Juridice se alătură Coaliției Globale pentru Democrație (Global Democracy Coalition) și semnează inițiativa în sprijinul Ucrainei prin care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia.În inițiativa de suport pentru Ucraina, Coaliția Globală pentru Democrație atrage atenția la cât de periculoase sunt regimurile autocrate și la cum „regimul de la Kremlin timp de decenii a călcat în picioare drepturile și libertățile propriilor cetățeni și acum atacă pacea și democrația dincolo de propriile granițe, încercând să răstoarne guvernul ucrainean cu forța”.Organizațiile pro democrație din întreaga lume, sub umbrela Coaliției Globale pentru Democrație, se alătură liderilor mondiali pentru a condamna invazia militară a Rusiei în Ucraina, o națiune democratică suverană. Aceștia susțin măsurile luate de comunitatea internațională pentru a trage la răspundere guvernul rus și pe cei responsabili pentru situația actuală.Coaliția atrage atenția că „invazia este o încălcare flagrantă a Cartei ONU, în special a articolului 2(7) (neamestec în treburile interne ale altora) și a articolului 51 (fără folosire a forței cu excepția autoapărării) de către un membru permanent al Securității.”, și cere regimurilor democrate ale lumii să fie unite „în sprijinul Ucrainei, al poporului său, al apărătorilor drepturilor omului și al instituțiilor democratice”.Semnatarii solicită Federației Ruse să își retragă imediat forțele militare din Ucraina și „să aleagă dialogul și diplomația pentru a pune capăt acestei vărsări de sânge inutile și iraționale”.„Lumea are nevoie de mai multe democrații, mai bune și mai puternice pentru a face față provocărilor grave ale timpului nostru, nu mai multă autocrație și vărsare de sânge”.Puteți citi întreaga inițiativă pe site-ul Global Democracy Coalition, aici.#StandWithUkraine #nurăzboiului #нетвойне #нівійні #StopWar  

Centrul de Resurse Juridice, alături de colegii din cadrul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a lansat campania civică #StopWar. Inițiativa va fi pusă în practică în perioada stării de urgență cu contribuția organizațiilor societății civile, instituțiilor mass-media, liderilor de opinie, experților tematici și specialiști în comunicare. Campania are trei obiective:1. Promovarea solidarității cu Ucraina prin încurajarea oamenilor să ofere ajutor refugiaților.2. Promovarea mesajelor pro-pace în rândul populației din întreaga țară a Republicii Moldova pentru a scontracara propaganda pro-război și știrile false și, în același timp, pentru a construi mai multă coeziune în cadrul societății.3. Evitarea răspândirii panicii și încurajarea populației să rămână calmă și bine informată din surse de încredere, inclusiv prin acțiuni de combatere a dezinformării. Vă puteți alătura inițiativei prin folosirea hashtagurilor #nurăzboiului #нетвойне #нівійні #StopWar și prin schimbarea fotografiei Dvs. de copertă cu una dintre fotografiile oficiale ale campaniei.#nurăzboiului, descarcă fotografia cu textul în limba română;  #нівійні, descarcă fotografia cu textul în limba ucraineană;#нетвойне, descarcă fotografia cu textul în limba rusă;#StopWar, descarcă fotografia cu textul în limba engleză   

Membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, care întrunește 100 de organizații membre, condamnă cu fermitate agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, lansată inclusiv de pe teritoriul Belarus, încălcarea integrității teritoriale a vecinului nostru și a normelor dreptului internațional.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a efectuat o analiză a activității Consiliului de Integritate (CI) în primii 5 ani de la creare. Cercetarea evidențiază mai multe disensiuni între membrii Consiliului și conducerea Autorității Naționale de Integritate (ANI) și constată exercitarea incompletă a atribuțiilor prevăzute de lege. De asemenea, raportul vine și cu o serie de recomandări menite să îmbunătățească activitatea Consiliului.Printre concluziile raportului regăsim:Primii 5 ani de activitate a Consiliului de Integritate al ANI au fost marcați de disensiuni și lipsă de cooperare; Doar 26 din cei 46 de inspectori de integritate au fost recrutați în primii ani de activitate ai Consiliului.Chiar dacă membrii Consiliului de Integritate sunt numiți pe un termen de 5 ani, în perioada analizată (1 august 2016 – 31 decembrie 2021), componența Consiliului a fost modificată frecvent, intervenind șase cereri de demisie. Mai mult, de la sfârșitul lunii septembrie 2021, CI a devenit nefuncțional, iar activitatea acestuia a fost suspendată.Printre cauzele acestei instabilități se numără schimbările de ordin politic, lipsa de interes de a activa în cadrul acestui organ, dar și nerespectarea termenelor de către autoritățile responsabile de desemnarea membrilor în cadrul Consiliului.În perioada de monitorizare, Consiliul a inițiat și a promovat mai multe documente necesare instituționalizării ANI. Totuși, procesul de selectare a conducerii ANI a fost tergiversat și a durat aproape un an, iar selectarea inspectorilor de integritate este și mai anevoioasă – doar 26 din cei 46 de inspectori au fost recrutați.Consiliul nu a fost eficient în promovarea unor îmbunătățiri în domeniul integrității, în a reacționa la inițiativele legislative primejdioase pentru funcționarea ANI și nici în promovarea imaginii ANI. În același timp, Consiliul nu a dispus nicio verificare veridică a averilor conducerii ANI și nici a inspectorilor de integritate, deoarece, în practică, nu are acces la registrele de stat.Autorul cercetării, consilierul juridic al CRJM, Daniel Goinic, remarcă faptul că lipsa unui secretariat permanent al Consiliului de Integritate, de asemenea, a afectat substanțial eficiența acestuia.„La moment, o singură persoană activează în secretariatul Consiliului cu o normă de muncă de 80%, care se ocupă de chestiuni administrative. Propunerea noastră este ca, pe lângă această persoană, să mai fie încadrat cel puțin un jurist care să faciliteze elaborarea actelor necesare activității Consiliului”,a declarat Daniel Goinic.La evenimentul de prezentare a raportului a participat și președinta ANI, Rodica Antoci, care a subscris sub mai multe probleme identificate în raportul CRJM și a exprimat speranța ca noua structură și componență a Consiliulului, alături de ANI, să livreze mai multe rezultate pe care le așteaptă societatea.„Vom depune maxim efort cu noii membri ai Consiliului de Integritate pentru ca recomandările acestui studiu, dar și a partenerilor de dezvoltare să fie aplicate și, într-un termen restrâns, să dovedim că suntem o instituție consolidată și eficientă în Republica Moldova”, a declarat Rodica Antoci.Secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat importanța acestui studiu pentru instituțiile responsabile de verificarea integrității în Republica Moldova, menționând că ultimele modificări legislative creează toate premizele ca problemele identificate să fie depășite cât mai curând.„Este inadmisibil ca problemele ce țin de lipsa adoptării Strategiei ANI, de cadrele lipsă să persiste”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru, adăugând că, din partea Ministerului Justiției, sunt depuse toate efoturile pentru a asigura eficiența Consiliului și a ANI, implicit.Raportul „Activitatea Consiliului de Integritate (1 august 2016 – 31 decembrie 2021)” reprezintă o incursiune succintă în istoricul organizării și funcționării Consiliului. Scopul nu este de a critica activitatea acestuia, dar mai degrabă de a clarifica aspectele care țin de transparența și eficiența Consiliului, care nu au reușit a fi puse în funcțiune pe deplin sau din care pot fi extrase „lecții” pentru noii membri, care își vor începe activitatea în curând.La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare publică. Comentariile și sugestiile legate de studiu pot fi expediate până pe 4 martie 2022 pe adresa electronică [email protected]. Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.[caption id="attachment_24409" align="alignnone" width="300"] Daniel Goinic, autorul analizei, jurist CRJM[/caption] [caption id="attachment_24404" align="alignnone" width="300"] Rodica Antoci, președintă, ANI[/caption] [caption id="attachment_24410" align="alignnone" width="300"] Brett ROSE, Director, INL Moldova[/caption] [caption id="attachment_24406" align="alignnone" width="300"] Mariana Grama, membră, Consiliul de Integritate al ANI[/caption] [caption id="attachment_24405" align="alignnone" width="300"] Alexandru Coica, membru, Consiliul de Integritate al ANI[/caption] Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. 

(draft) Raport de monitorizare: „Activitatea Consiliului de Integritate (1 august 2016 - 31 decembrie 2021)”

În anul 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a primit 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Acest număr este aproape egal cu cererile depuse în anul 2019 (an de până la pandemie).  Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse împotriva Moldovei este foarte mare. În 2021, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană, arată o analiză a cauzelor moldovenești la CtEDO, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).Anul trecut CtEDO a pronunțat 68 hotărâri în cauzele moldovenești, iar Moldova la acest aspect este pe locul cinci din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. În hotărârile pronunțate, CtEDO a constatat 69 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), majoritatea cărora se referă la activitatea judecătorilor.[caption id="attachment_24286" align="alignright" width="150"] Daniel Goinic, consilier juridic, CRJM[/caption]„Din cele 68 de hotărâri pronunțate în 2021, cele mai multe se referă la un singur articol al CEDO - Articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil). Șapte hotărâri se referă la plata satisfacției echitabile. Alte 13 hotărâri se referă la violarea drepturilor persoanelor din regiunea transnistreană, în aceste cazuri fiind condamnată doar Federația Rusă”, a declarat Daniel GOINIC, consilier juridic în cadrul CRJM, unul din autorii cercetării.De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2021, CtEDO a pronunţat 541 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. În 461 dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare comisă de statul nostru. La acest capitol, devansăm cu mult Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la CEDO, cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie mult mai numeroasă.În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2021, Republica Moldova a fost obligată să plătească 21.903.749 euro, dintre care 2.639.956 euro doar în 2021.[caption id="attachment_24291" align="alignleft" width="175"] Vladislav Gribincea, președintele CRJM[/caption]„Se vorbește foarte mult despre plata din buzunarele judecătorilor și procurorilor a despăgubirilor dispuse de CtEDO pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit Comisiei de la Veneția, judecătorii pot răspunde cu averea proprie doar pentru erori nescuzabile, în cazul în care, cu bună știință, ignoră prevederile CEDO și jurisprudența Curții”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.La 31 decembrie 2021, 1.038 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și peste 92% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 24 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.Nota analitică privind cauzele moldovenești la CtEDO poate fi descărcată de pe acest link.[gallery ids="24302,24299,24298,24297,24296,24295"]Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și susținut financiar de Ambasada Olandei. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția Ambasadei Olandei.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat peste 400 de hotărâri judecătorești, care se referă la cauze de corupție. Autorii cercetării au constatat că mai mult de 90% din dosarele analizate vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru infracțiuni de corupție. Acestea și alte constatări au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la care au participat judecători, procurori, avocați, dar și reprezentanți ai autorităților publice.Justiție în cauzele de corupție se face într-un termen mediu de 3,5 ani – cea mai rapidă cauză fiind judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupție a durat 4610 zile (12,6 ani). Deși durata medie poate fi considerată acceptabilă, există preocupări serioase în cazul în care faptele de corupție săvârșite sunt sancționate prea târziu, iar făptuitorii nu mai ajung să-și ispășească pedepsele din cauza expirării termenului de prescripție sau din alte motive, inclusiv naturale (decesul persoanei).Chiar dacă pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancțiune aplicată de judecători, opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. Doar 18% din condamnați petrec, în medie, 2,3 ani în pușcărie după ce au comis acte de corupție. În același timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi.Printre cei mai vizați în cauzele de corupție se numără polițiștii, persoanele fizice, aleșii locali, avocații, contabilii și inspectorii vamali. Autorii remarcă faptul că ar putea fi și alte categorii de persoane care comit fapte de corupție, însă care nu ajung să fie examinate în instanțele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției„Cu siguranță putem vorbi și despre cazuri de corupție care nu sunt descoperite, dar și despre dosare care nu ajung pe masa judecătorilor pentru că subiecții infracțiunilor, de obicei, cei reținuți în flagrant delict, își recunosc vina în schimbul unei pedepse mai blânde”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul CRJM, liderul echipei de cercetare.Studiul elaborat de CRJM vine și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție.„Nivelul endemic al corupției din Republica Moldova nu poate fi redus considerabil fără a face o prioritate din combaterea corupției la nivel înalt”, a punctat președintele CRJM, Vladislav Gribincea, care este și unul din autorii cercetării.Directorul INL Moldova și reprezentantul Ambasadei SUA, Brett Rose, a subliniat colaborarea de durată cu CRJM, menționând faptul că acest studiu reprezintă o parte componentă a eforturilor comune de reformare a justiției și de combatere a corupției în Republica Moldova.„Studiul reprezintă o bună oportunitate de a promova lupta anticorupție, inclusiv prin intermediul evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor. În acest sens, mă bucur să constat interesul ministrului Justiției pentru acest studiu și, în general, pentru eforturile de combatere a corupției în Moldova”, a declarat Brett Rose, directorul INL Moldova.Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova.„Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție care ajung în judecată țin de mica corupție. Acest studiu este un argument în plus ca instituțiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista și pentru a sancționa faptele mari de corupție”, a declarat Litvinenco.Studiul „Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?” are la bază 416 hotărâri emise de Curtea Supremă de Justiție în privința a 553 de persoane în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2020.La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare comunității de profesioniști din sectorul justiției. Comentariile, reviziile și sugestiile pot fi expediate până pe 31 ianuarie 2022 pe adresa electronică [email protected]. Ulterior, versiunea finală va fi publicată și expediată tuturor persoanelor interesate. Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. 

CRJM solicită oferte de la persoane juridice din Republica Moldova cu scopul de a contracta una sau câteva  companii media care să producă reportaje foto și video, spoturi audio și video, animații și alte produse digitale relevante activității sale, conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada februarie 2022 – ianuarie 2024.  Volumul estimativ al contractului este de aproximativ 15 produse media anual. Materialele multimedia vor fi utilizate de CRJM în scopuri de advocacy, comunicare și informare.Materiale de vizibilitate vor fi elaborate în stricta conformitate cu cerințele CRJM, conform regulilor de identitate vizuală ale Asociației, puse la dispoziția companiei care va fi selectată.I. Sarcina tehnică Compania media selectată trebuie să dețină toate resursele (tehnice și umane) necesare producției materialelor media și, respectiv, să poată asigura: Elaborarea în strânsă colaborare cu CRJM a scenariilor și scripturilor de producție media;Înregistrări video și audio de calitate înaltă;Post-producția materialelor video și audio;Prelucrarea fotografiilor;Livrarea în formatul și termenii conveniți a materialelor produse.Pe durata contractului, compania selectată va livra, la solicitare, unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de produse media: Reportaje video, istorii umane- stil jurnalistic, video narativ, cu deplasare în teren, intervievarea a circa 3-4 persoane, durată de maxim 5 minute; Vox-populi - compilație video cu durata de circa 2 minute, care include interviuri scurte luate oamenilor în spațiul public și elemente grafice de bază;Spoturi video de campanie- tip promo, cu o durată de până la 2 minute, tip film, pentru a promova un mesaj sau o idee;Animație 2D- video animat cu până la 3 caractere și elemente grafice în mișcare (motion graphic video); Video explicative sau de prezentare- tip tutorial, cu 1-2 persoane filmate și grafică 2D animată ca element de suport;Spoturi audio de campanie- tip promo, cu o durată de până la 30 de secunde – voce și sound design; Podcast- audio explicativ-narativ cu o durată de 10 minute, producție audio, sound design;Reportaje foto- imagini captate în cadrul evenimentelor CRJM cu prelucrare și aplicare watermark. Companiile pot depune oferta pentru toată gama de produse media solicitate sau doar pentru anumite produseII. Oferta de participare la concurs Oferta va fi expediată prin e-mail la adresa [email protected] până pe 6 februarie 2022, ora 23:59 și va include:Copia certificatului de înregistrare/extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice; Datele generale ale companiei (denumirea, date de contact, etc.);Oferta financiară completată după modelul atașat, în format EXCEL și PDF semnat. Prețul produselor va fi indicat în EURO cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, pentru fiecare poziție în parte, cu indicarea termenilor și condițiilor de realizare.  Compararea ofertelor financiare se va face în EURO. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Portofoliul cu prezentarea produselor media similare realizate anterior (în ultimii 3 ani) cu indicarea beneficiarilor serviciilor prestate;Referințele vor fi înalt apreciate, cu indicarea numelui şi datelor de contact pentru cel puțin două persoane de referință. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă. III. Evaluarea și criteriile de selecție Etapa 1:  Evaluarea formalăLa prima etapă toate dosarele vor fi evaluate din punct de vedere formal pentru a stabili dacă a fost depus pachetul de documente complet, conform termenilor de referință. Evaluare formală este efectuată de către Directorul Serviciului Administrativ și Asistentul Administrativ.Etapa 2: Evaluarea ofertei tehnice  La a doua etapă de evaluare, oferta tehnică va fi analizată de către membrii comisiei de achiziții. Metoda cumulativă va fi aplicată la această etapă, iar pentru fiecare criteriu vor fi acordate punctaje după cum urmează:Criteriu de evaluarePunctajTehnica disponibilă, posibilitatea de a realiza tipurile de produse media solicitate și detaliile incluse despre calitatea produselor finale35Termeni și condiții de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși și în regim de urgență va constitui un avantaj)20Experiența candidatului (minimum 2 ani de experiență profesională în domeniu)15Portofoliul ofertantului – produse realizate20Referințe (portofoliul de clienți)10TOTAL – oferta tehnică100Doar ofertele care vor acumula minim 75 de puncte la evaluarea ofertelor tehnice vor fi calificate pentru următoarea etapă de evaluare.Etapa 3: Evaluarea ofertei financiareToate ofertele care au acumulat minim 75 puncte la evaluarea tehnică vor fi calificate pentru evaluarea financiară. Prețul oferit de către companiile participante trebuie să fie unul competitiv cu respectarea raportului preț-calitate.Cea mai mică ofertă financiară calificată în concurs va primi scorul de 100 de puncte, iar pentru următoarele oferte punctajul se va calcula după formula: (valoarea ofertei minime / valoarea ofertei evaluate) *100. Concluzia evaluării ofertelor:La determinarea punctajelor finale, scorul acumulat pentru oferta tehnică va avea o pondere de 80%, iar pentru oferta financiară – 20%, astfel Punctajul Final = Scor oferta tehnică*0,80 + scor oferta financiară*0,20.Toți ofertanții care vor depune dosarele vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă nicio companie în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Descarcă Termenii de Referință.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

[embeddoc url="https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2022/01/Principalele-realizari-din-2021_RO.pdf" download="all" viewer="browser" text="Descarcă"]

Reprezentanții organizațiilor societății civile sunt invitați să participe la un atelier de instruire privind planificarea și desfășurarea unei campanii pentru atragerea fondurilor prin Mecanismul 2%. Atelierul este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și este destinat organizațiilor care sunt beneficiare sau intenționează să aplice la mecanismul de desmnare procentuală.Ce este Mecanismul 2%, cum funcționează donațiile, ce presupune acest proces, dar și ce trebuie să facă o organizație sau cult religios pentru a avea o campanie de strângere de fonduri de succes?Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi găsite în cadrul Atelierului „Cum să desfășori  eficient o campanie de informare 2% pentru organizația ta”, care va avea loc pe 27-28 ianuarie și 3-4 februarie. Sesiunile se vor desfășura online, pe platforma Zoom, între 14:00-16:00.Participarea la Atelier este gratuită. Pentru a vă înregistra, este necesară completarea acestui formular până pe 25 ianuarie 2022. Iată calendarul sesiunilor:• 27 ianuarieSesiunea I, Campania de informare 2%: necesitate, etape, riscuri. Tipuri de public în campania 2%.• 28 ianuarieSesiunea II. Mesajul campaniei 2%. Instrumente și canale de diseminare ale mesajului. Evaluarea campaniei• 3 februarieSesiunea III. Instrumente digitale gratuite pentru crearea conținutului vizual (exemplu: Canva, Adobe, Crello, Animoto etc).• 4 februarieSesiunea IV. Întâlnire de comunitate cu ONG-urile beneficiare ale mecanismului 2% în cadrul căreia membrii organizațiilor vor fi invitați să împărtășească din experiența anilor anteriori privind campaniile 2% pe care le-au implementat și rezultatele pe care le-au obținut.Sesiunile se vor desfășura în limba română. Puteți opta pentru participarea la întreg atelierul sau doar la sesiunile care sunt relevante pentru Dumneavoastră sau organizația din care faceți parte.Acest eveniment este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și este posibil datorită fondurilor acumulate prin intermediul Mecanismului 2%. Se încarcă…

O delegație a Centrului de Resurse Juridice din Moldova a avut o întâlnire oficială cu ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco și Secretarul de Stat Veronica Minailov-Moraru, în cadrul căreia au fost discutate 7 priorități de reformă. CRJM și-a exprimat disponibilitatea de a oferi analiză și expertiză în aceste subiecte ce vizează activitatea Ministerului Justiției.Un subiect aparte l-au constituit direcțiile ce necesită intervenții legislative, printre care se numără sancțiunile pentru corupție, simplificarea procedurii penale, fortificarea drepturilor apărării, facilitarea motivării hotărârilor judecătorești și optimizarea hărții judecătorești.Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, precum și fortificarea eforturilor de asigurare a nediscriminării sunt alte două domenii în care părțile participante la dialog au convenit asupra colaborării în următarea perioadă.„Acestea sunt direcții-cheie pentru a îmbunătăți starea justiției din Moldova și pentru ca justițiabilii să se simtă protejați de lege”, a declarat Vladislav Gribincea, președintele CRJM, care a subliniat necesitatea implicării societății civile în grupurile de lucru formate de autorități.Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, alături de secretarul de stat, Veronica Mihailov-Moraru, și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini prioritățile CRJM, menționând că acestea se pliază pe agenda ministerului, dar și pe programul de guvernare asumat de Guvernul Republicii Moldova. „În ianuarie 2022 vom avea mai multe inițiative în cadrul cărora vom avea apela la expertiza venită din partea CRJM. De asemnea, contăm pe sprijinul societății civile în procesul de evaluare externă a justiției pe care îl vom începe anul viitor”, a declarat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.În cadrul întrevederii, CRJM a fost reprezentat de Vladislav Gribincea, președintele organizației, Olga Cortac, directoarea Serviciului Administrativ și Daniel Goinic, consilier juridic.