La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017.Printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor.De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor, este prevăzut că persoana este absolvită o singură dată de răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni economice dacă recuperează prejudiciul și plătește o amendă la stat. În situații similare, judecătorul este obligat să aplice suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru numeroase infracțiuni economice. Amendamentele proiectului de lege pot avea o serie de implicații negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenției potențialilor investitori strategici de a veni în țara noastră.Proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. Din contra, aceasta va trimite și un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credință. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen.În același timp, am fost frapați să constatăm că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cauzelor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție. Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție.Anterior, organizații ale societății civile au solicitat Ministerului Justiției înlăturarea aspectelor de mai sus și chiar au formulat o notă de poziție publică. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. Lipsa unei justificări, coroborată cu insistența cu care proiectul este promovat, sugerează că proiectul de lege urmărește un alt scop decât cel declarat.Organizațiile semnatare solicită cu fermitate Ministerului Justiției și Guvernului: retragerea proiectului de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”;crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri;De asemenea, chemăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să urmărească cu cea mai mare atenție inițiativa de „decriminalizare a infracțiunilor economice”.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în română.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în engleză. Organizațiile semnatare:Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Asociația Presei Independente (API)Centrul „Acces-info”Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)Centrul de Informații GENDERDOC-MCentrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)Comunitatea WatchDog.MDCPR MoldovaCentrul pentru Jurnalism Independent (CJI)Institutul de Politici Publice (IPP)Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Promo-LEXTransparency International-Moldova

CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de audit al Organizației pentru doi ani consecutivi 2017- 2018.Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioada solicitată.Obiectul auditului:Compania de audit selectată va efectua auditul general al Organizației pe parcursul perioadelor de activitate 1 ianuarie – 31 decembrie 2017 și 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.Auditul pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 urmează să fie desfășurat în perioada 23 aprilie – 31 mai 2018. Perioada exactă de audit pentru anul încheiat la 31 decembrie 2018 va fi stabilită în contractul de audit încheiat cu compania selectată, de preferință sunt lunile aprilie – mai 2019.Raportul de audit general al Organizației în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf şi word), pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 vor fi prezentate până pe 31 mai 2018.Raportul de audit (opinia auditorului) trebuie să corespundă prevederilor Standardelor Internaționale de Audit (ISA 700/705). În cadrul auditului general se vor examina situațiile financiare întocmite în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate pentru perioada încheiată la 31 decembrie 2017, respectiv 31 decembrie 2018.De asemenea, în cadrul auditului se va verifica sistemul de control intern şi respectarea legislației fiscale în vigoare în cadrul activităților Organizației. Auditorul va identifica orice deficiență semnificativă în funcționarea controlului intern.Raportul de  audit va conține note separate la toate proiectele implementate de Organizație, în care vor fi reflectate, pe scurt, alocarea şi cheltuirea resurselor financiare pe fiecare proiect în parte. La efectuarea auditului pe proiecte o atenție deosebită se va acorda următoarelor aspecte:Analiza cheltuielilor mijloacelor de grant şi a documentelor corespunzătoare prezentate donatorului, cu scopul de a determina dacă acestea sunt raționale după caracterul lor general. Auditorul va determina dacă cheltuielile sunt recunoscute și înregistrate conform legislației în vigoare și cerințele contractului de grant;Evaluarea sistemului de evidentă contabilă a Organizației, cu scopul de a determina dacă administrarea grantului se efectuează adecvat, veniturile şi cheltuielile pot fi ușor identificate. Documentele contabile trebuie să reflecte separat operațiunile de primire şi cheltuire a mijloacelor grantului;Verificarea acumulării și utilizării dobânzilor bancare, la mijloacele financiare acordate de donator, aflate în conturile Organizaţiei, dacă asemenea există;Verificarea respectării contractului de grant de către beneficiarul grantului. Verificarea rapoartelor prezentate donatorului, verificarea procedurilor de achiziții, care trebuie să fie în conformitate cu cerințele contractului de grant și/sau politicile Organizației, respectarea bugetului aprobat, corectitudinea documentării delegărilor, atât locale cât și internaționale şi verificarea respectării altor condiții importante stipulate în contract.Criteriile de selectare:Examinarea ofertelor va fi efectuată de către Comisia de concurs în baza următoarelor criterii:Experiență în domeniu - companiile de audit interesate trebuie să aibă experiență în auditarea organizațiilor necomerciale din Republica Moldova;Calificarea echipei care va efectua auditul (minim 5 ani de experiență pentru audit manager și minim 2 pentru ceilalți membri ai echipei, calitatea de membru al ACCA va constitui un avantaj);Prețul total al serviciilor pentru auditul efectuat doi ani consecutivi si perioada propusă pentru efectuarea a auditului;Imaginea și reputația companiei. Apartenența companiei la o rețea internațională va constitui un avantaj.Sarcini tehnice:Opinia de audit trebuie sa fie în conformitate cu ISA 700/705. Raportul de audit trebuie să conțină situațiile financiare, inclusiv notele per proiecte și scrisoarea către management;Raportul de audit, verificat şi semnat de auditorul responsabil (trebuie să fie inclus numele, prenumele și poziția auditorului calificat şi licențiat, nu doar denumirea companiei) va fi prezentat Organizației conform termenelor indicate la compartimentul „Obiectul auditului”;Raportul de audit va fi prezentat în două exemplare în limbile română și engleză, precum şi versiunea electronică a acestora (în format pdf și word);Compania selectată, în calitate de auditor precedent al CRJM va asigura comunicarea cu auditorul viitor în vederea obținerii probelor de audit, prin revizuirea foilor de lucru și confirmării soldurilor de deschidere;Raportul de audit general al Organizației și scrisoarea către management vor fi discutate cu cenzorul CRJM şi vor fi prezentate în ședința Consiliului de administrare al CRJM de către un reprezentant al companiei de audit;Auditorii vor răspunde la întrebările CRJM referitor la evaluarea performanțelor contabilului/managerul financiar al Organizației (completarea de către auditor a formularului pentru evaluare);Auditorii vor avea acces la toate documentele şi actele contabile în ceea ce privește procedura de alocare, gestionare şi raportare a granturilor Organizației. CRJM va asigura sprijinul şi spațiul necesar pentru auditor în vederea facilitării procesul de audit. Activitatea CRJM este auditată anual. La solicitare, rapoartele întocmite în anii anteriori vor fi puse la dispoziția companiei selectate.Scrisoarea către management:Pe lângă raportul de audit, auditorul va pregăti o scrisoare în care va include concluzia de audit privind:Punctele slabe identificate și evaluarea riscurilor;Calitatea controlului intern al Asociației (identificarea deficiențelor și evaluarea riscurilor);Lipsa documentelor confirmative cuantificate în sume exacte, în cazul în care acestea există;Recomandările auditorului pentru a înlătura deficiențele identificate (recomandările vor fi prezentate în ordinea priorităților);Concluziile auditorului privind acțiunile CRJM în vederea implementării recomandărilor auditurilor precedente (completarea de către auditor a Registrului Rezultatelor Acțiunilor Corective ale CRJM);Scrisoarea către management include secțiunea pentru răspunsul/comentariile conducerii la punctele slabe identificate;Raportul de audit sau extrase din acesta pot fi făcute publice de către CRJM fără vreo limitare, cu condiția că nu este denaturat sensul constatărilor.Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:Date de contact ale companiei (denumirea ofertantului, numărul de contact, adresa electronică);Descrierea companiei ofertante, a experienței în domeniu şi argumentarea oportunității selectării acesteia;CV persoanelor care vor fi implicate nemijlocit în auditarea Organizației;Licența pentru activitatea de audit (copia);Oferta financiară, cu indicarea prețului serviciilor de audit în dolari SUA, cu aplicarea TVA la cota zero pentru fiecare an separat şi perioada exactă de efectuare a auditului, cu respectarea termenelor indicate mai sus.Compararea ofertelor financiare se va face în dolari SUA. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.Oferta trebuie să fie datată și semnată de către ofertant și expediată prin e-mail la [email protected] sau depusă direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev nr. 33, mun. Chișinău, MD-2001, în plic sigilat, cu indicarea denumirii ofertantului și data depunerii, până pe  22 decembrie 2017.  Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon (022) 843-601, extensia 101 sau la adresa de e-mail: [email protected]ți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor, însă nu mai târziu de 26 decembrie 2017.

Fraudarea sistemului bancar al Republicii Moldova la sfârșitul anului 2014 și acțiunile întârziate întreprinse de autorități pentru a remedia situația, inclusiv investigarea lentă a fraudelor, au dus la consecințe și prejudicii economice și sociale grave pentru Republica Moldova.La data de 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a propus spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravențional etc.). Această inițiativă legislativă urmează după anunțul făcut de către Ministrul Justiției potrivit căruia unele infracțiuni de ordin economic vor fi decriminalizate, ceea ce va contribui substanțial la îmbunătățirea climatului investițional din țara noastră. Chiar dacă proiectul propune unele modificări care, fără îndoială, vor contribui la creșterea interesului pentru investitorii străini, totuși, printre seria de amendamente propuse au fost strecurate unele care par a nu avea nimic în comun cu atragerea de investiții străine sau îmbunătățirea climatului investițional.În particular, proiectul propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni specificate în Codul penal, inclusiv infracțiunile din domeniul creditării și administrării bancare, cele ce țin de piața valorilor mobiliare, încălcarea drepturilor acționarilor sau obstrucționării supravegherii bancare. Liberarea se va aplica dacă infracțiunea a fost comisă pentru prima dată, persoana a reparat prejudiciul și a achitat în bugetul de stat dublul maximului amenzii prevăzute de Codul penal pentru infracțiunea respectivă. În contextul recentelor delapidări care au avut loc în sectorul bancar și a fraudelor din sistemul de asigurări, constatăm că proiectul în versiunea propusă riscă să reducă considerabil din eforturile autorităților de investigare a acestora și să trimită semnale periculoase pentru viitor cu privire la acceptarea unor comportamente ilegale similare. Proiectul propus spre consultare publică, de facto, oferă facilități penale escrocilor implicați în fraude bancare sau obstrucționarea supravegherii bancare. Acest fapt este inacceptabil într-o societate cu un nivel înalt al fraudelor economice și în care din sistemul bancar au fost sustrase recent mai mult de 10% din produsul intern brut.Având în vedere cele menționate, printr-o notă de poziție transmisă autorităților, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Expert-Grup, recomandă cu fermitate excluderea din lista infracțiunilor propuse cărora le poate fi aplicată liberarea de răspundere penală, sau o pedeapsă mai blândă, infracțiunile legate de mediul financiar-bancar, spălarea banilor și din domeniul concurenței. Menționăm că adoptarea proiectului de lege în varianta propusă va submina și mai mult încrederea populației în guvernare, legitimitatea componenței actuale și interesele de facto ale deputaților și va releva carențele fundamentale ale sistemului de stat de drept din Republica Moldova. Problemele asociate cu natura și modul în care sunt propuse respectivele amendamente au fost specificate în Nota de poziție. Anterior, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a transmis Ministerului Justiției opinia sa privind proiectul de lege nr. 443 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal, Codul de procedură penala, Codul contravențional). În documentul respectiv, CRJM a atenționat că este inacceptabil de a introduce măsuri de relaxare penală care, inclusiv, vor reduce considerabil eforturile autorităților de investigare a fraudelor în sistemul bancar.Textul integral al notei de poziție este disponibil aici (în limba română).Textul integral al notei de poziție este disponibil aici (în limba engleză).

Aspecte teoretice și propuneri concrete de îmbunătățire a colaborării între societatea civilă și autoritățile publice au fost discutate de participanții mesei rotunde „Transparența și participarea organizațiilor societății civile (OSC) în procesul de luare a deciziilor: Standarde europene și practici din Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat la 7 decembrie 2017 de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta, Ungaria.Luben PANOV, Consultant de Program la ECNL, a prezentat Liniile directoare privind participarea civică la procesul de luare a deciziilor politice, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 27 septembrie 2017. El a menționat că, potrivit Liniilor directoare, participarea efectivă poate avea loc atunci când există un mediu favorabil societății civile, bazat pe aplicarea efectivă a libertății de asociere, libertății de întrunire, libertății de exprimare și libertății de informare. Dl Panov a menționat principiile incluse în Liniile directoare, precum și tipurile de participare civică, și anume: furnizarea de informații, consultarea, dialogul și implicarea activă. De asemenea, el a prezentat bune practici de colaborare între OSC-uri și autorități din diferite țări. În final, dl Panov a notat utilizarea posibilă a Liniilor directoare, cum ar fi măsuri de sensibilizare; difuzarea pe larg a Liniilor directoare; elaborarea ghidurilor prietenoase utilizatorului, broșurilor sau altor instrumente, atât offline, cât și online; instruiri pentru funcționarii publici, precum și sprijin pentru instruirea membrilor societății civile.Liliana PALIHOVICI, expertă independentă, s-a referit la experiența sa de colaborare cu OSC-urile în perioada deținerii funcției de Vicepreședintă a Parlamentului. Ea a subliniat că, pe parcursul ultimilor ani, au fost întreprinși pași concreți pentru a asigura transparența activității Parlamentului.  Dna Palihovici a subliniat că este nevoie și de o presiune din partea societății civile pentru a obține schimbări. Dumneaei a notat că participarea societății civile în procesul de luare a deciziilor este importantă și poate aduce rezultate vizibile pentru activitatea autorităților.Sorina MACRINICI, consilier juridic la CRJM, a menționat câteva propuneri de modificare a cadrului legislativ care ar îmbunătăți transparența în procesul decizional, cum ar fi reglementarea regulilor de consultări publice în Regulamentul Parlamentului; reglementarea procedurii de adoptare a actelor normative în regim de urgență, introducerea a două remedii pentru nerespectarea legislației privind transparența decizională, și anume restituirea de către Guvern a proiectului actului normativ către instituția care nu a respectat procedura de consultări și dreptul de a contesta actul normativ adoptat cu încălcarea regulilor de transparență în procedura contenciosului administrativ. Dna Macrinici a subliniat că instrumentele internaționale la care face parte Republica Moldova, printre care și Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, prevede nu doar consultarea societății civile în privința proiectelor elaborate e autorități, dar co-crearea acestora în comun cu societatea civilă. O altă tendință care ar putea fi preluată de Republica Moldova este crearea unor platforme guvernamentale în care cetățenii pot să promoveze pe agenda autorităților subiecte de interes public.În cadrul evenimentului au participat reprezentați ai instituțiilor publice, ai partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova și membri ai organizațiilor societății civile.Evenimentul a fost organizat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă, implementat de CRJM, și în cadrul programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360 în parteneriat cu Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL).Înregistrarea video a evenimentului aici: Documente de suport:Liniile directoare privind participarea civică la procesul de luare a deciziilor politice, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 27 septembrie 2017 în ROMÂNĂ și ENGLEZĂ.Rezumat al Liniilor directoare privind participarea civică la procesul de luare a deciziilor politice efectuat de ECNL, în ENGLEZĂ.Standardele Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (OGP) privind participarea și co-crearea în ENGLEZĂ.Analiza efectuată de ECNL în 2016 „Participarea civică în procesul decizional: O prezentare generală a standardelor și practicilor în statele membre ale Consiliului Europei” în ENGLEZĂ și RUSĂ.Prezentare Participarea OSC-urilor, Luben PANOVPrezentare Participarea OSC-urilor, Sorina MACRINICIPrezentare Participarea OSC-urilor, Liliana PALIHOVICI 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului. Raportul intermediar de monitorizare include perioada din momentul semnării documentului pe 5 iulie 2017, până pe 22 noiembrie 2017. Potrivit autorilor, documentul a fost elaborat pentru a sincroniza eforturile ambelor instituții în vederea implementării unui șir de angajamente urgente prevăzute de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și pentru a dinamiza anumite reforme în vederea fortificării relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și alți parteneri de dezvoltare.În esență, Foaia de parcurs vine să consolideze încrederea partenerilor de dezvoltare și a cetățenilor țării în guvernare prin intermediul promovării unui șir de politici prioritare în două domenii de bază:(i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiția și combaterea corupţiei; și drepturile și libertățile fundamentale; și(ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.Deși autoritățile au început în mod plenar implementarea Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, procesul are loc cu multiple întârzieri și prezintă numeroase rezerve de conținut și procedură. Din cele 51 de acțiuni stabilite în Foaia de parcurs, 26 au fost planificate pentru perioada iulie – noiembrie, din care doar 11 au fost realizate, celelalte fiind în proces de realizare. Din cele 11 acțiuni realizate, 4 au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale. Motivele principale ale încălcării termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și reforma administrației publice care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.Obiectivul cu cel mai înalt nivel de implementare în proporție de 50% ține de îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri. Urmat de sectorul financiar-bancar pe de o parte, și educație, cultură, știință pe de altă parte, care sunt implementate în proporție de 25% fiecare.Făcând referință la acțiunile specifice din fiecare categorie pot fi remarcate următoarele rezultate:în domeniul reformei administrației publice din cele 6 acțiuni monitorizate, 2 acțiuni au fost realizate cu rezerve, 3 acțiuni sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este în curs pozitiv de realizare;În domeniul justiției și combaterea corupției au fost monitorizate 10 acțiuni, dintre care 8 sunt în curs pozitiv de realizare și 2 sunt în curs negativ de realizare;În domeniul drepturilor și libertaților fundamentale din cele 9 acțiuni monitorizate, 5 sunt în curs pozitiv de realizare, 3 sunt în curs negativ de realizare și 1 acțiune este realizată fără rezerve.În domeniul guvernanței în sectorul financiar-bancar din cele 8 acțiuni monitorizate, 2 au fost realizate fără rezerve, 5 sunt în curs pozitiv de realizare și 1 în curs negativ de realizare;În domeniul îmbunătățirii climatului investițional și a mediului de afaceri, din cele 10 acțiuni monitorizate, 4 au fost realizate fără rezerve, 1 a fost realizată cu rezerve, 1 în curs negativ de realizare, 3 în curs pozitiv de realizare și 1 nu este inițiată.În domeniul sectorului agricol și siguranței alimentare din cele 2 acțiuni monitorizate, ambele sunt în curs pozitiv de realizare.În domeniul educației, culturii, științei, din cele 4 acțiuni monitorizate, 1 a fost realizată cu rezerve și 3 sunt în curs pozitiv de realizare.În domeniul programelor sociale, din cele două acțiuni monitorizate, una este în curs pozitiv de realizare, iar alta este în curs negativ.Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba română este disponibil aici. Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba rusă este disponibil aici. Raportul interimar de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (5 iulie – 22 noiembrie 2017) în limba engleză este disponibil aici.