Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au finalizat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru perioada iulie – 31 decembrie 2017. Experții au monitorizat implementarea acțiunilor asumate de guvernare în două domenii de bază: (i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiție și combaterea corupției; și drepturile și libertățile fundamentale; și (ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.Rezultatele monitorizării indică faptul că circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs a reformelor prioritare au fost realizate, cu un nivel de realizare de 55%: din cele 51 de acțiuni, doar 28 au fost realizate. Totodată, 10 din acțiunile realizate au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale sau măsuri suplimentare necesare pentru a asigura durabilitatea reformelor inițiate. În același timp, 22 de acțiuni, sau 43% din total, au fost inițiate, dar nefinalizate. Motivele principale ale depășirii termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și efectele reformei Guvernului care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.Cel mai înalt nivel de realizare este estimat pentru domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”. Astfel, din cele 8 acțiuni prevăzute în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, 6 acțiuni au fost realizate fără rezerve, 1 – realizată cu rezerve și 1 – inițiată, dar nefinalizată. Un nivel atât de sporit de implementare este rezultatul orientării pro-active a instituțiilor din acest sector (în special BNM), inclusiv în contextul angajamentelor asumate prin Memorandumul cu FMI. La polul opus, domeniul „Justiție și combaterea corupției” a înregistrat cele mai modeste progrese, 9 acțiuni din cele 10 planificate fiind inițiate dar nefinalizate. Cauzele țin de capacitățile instituționale reduse, voința politică slabă și termeni de implementare prea ambițioși. Poate fi remarcat și domeniul „Reforma administrației publice”, unde din cele 6 acțiuni planificate, 5 au fost realizate, însă cu rezerve. Principala cauză este că reforma respectivă, deși este implementată cu ritm relativ sporit, nu are la bază analize funcționale și date empirice, fiind astfel percepută mai curând ca o reformă politică.În linii generale, experții și-au exprimat îngrijorarea față de recurgerea la foi de parcurs în calitate de documente de planificare și instrumente de impulsionare a reformelor. Îngrijorarea este că Foaia de parcurs nu dispune de indicatori de performanță și nu prevede alocarea resurselor financiare pentru implementarea acesteia. În plus, documentul prevede acțiuni urgente, care necesită a fi implementate pe termen scurt, fără a face referințe la strategiile de dezvoltare la nivel de sector deja adoptate, fapt ce poate submina implementarea acestora. În același timp, prin includerea în Foaia de parcurs a unor acțiuni din planurile de acțiuni sectoriale deja existente, însă cu indicarea unor termene de realizare diferite, se creează confuzii la nivelul instituțiilor implementatoare. Astfel, apelarea frecventă la Foiile de parcurs pentru a impulsiona implementarea anumitor reforme indică fie asupra unui management defecutos în instituțiile publice, fie asupra unei voințe politice slabe, care se mobilizează doar sub influența unor factori externi. Experții recomandă renunțarea sau recurgerea la asemenea foi de parcurs doar în situații excepționale. Autoritățile publice ar trebui să urmeze procesul decisional de elaborare, adoptare și implementare efectivă a documentelor de politici publice.Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos: (RO) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.(EN) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.(RU) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

La 15 ianuarie 2018, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a adoptat formularul tipizat al declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17). Formularul a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2018, odată cu publicarea ordinului Ministerului Finanțelor în Monitorul Oficial.Formularul declarației ONG17 se aplică pentru următoarele categorii de organizații necomerciale:Asociațiile obștești;Fundațiile;Organizațiile filantropice;Cultele religioase și părțile lor componente;Partidele și organizațiile social-politice;Publicațiile periodice și agențiile de presă;Alte tipuri de organizații necomerciale.Formularul tipizat reprezintă o noutate pentru organizațiile necomerciale întrucât, până în prezent, aceste instituții depuneau o declarație comună cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), care conținea secțiuni irelevante pentru activitățile desfășurate de instituțiile din aceste categorii.Ordinul Ministerului Finanțelor cuprinde două anexe: formularul propriu-zis (forma ONG17) care urmează a fi completat și depus de către organizațiile necomerciale la Serviciul Fiscal de Stat, de regulă, până la 25 martie după finele anului de gestiune și Anexa nr. 2 care explică modul de completare a formularului-tip.Conform ordinului Ministerului Finațelor, prima perioadă fiscală de raportare va fi perioada anului 2017. Prin urmare, organizațiile necomerciale vor completa și depune declarațiile ONG17 privind veniturile obținute în 2017 până la 25 martie 2018.Un element distinct și important al declarației este Anexa 1D care, în esență, reprezintă Raportul financiar al organizațiilor necomerciale privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală (Legea 2%).În Anexa 1D, organizațiile necomerciale beneficiare ale mecanismului 2% urmează să reflecte modul de utilizare a sumelor 2%, conform destinației, pe tipuri de cheltuieli. Totodată, organizațiile necomerciale au obligativitatea de a indica în raport și sumele neutilizate sau utilizate contrar destinației, întrucât, conform art. 152 alin. (7) din Codul Fiscal, beneficiarii desemnării procentuale poartă răspundere potrivit legii pentru neraportarea utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale şi pentru utilizarea acestor sume contrar destinației. Sumele neraportate şi utilizate contrar destinației se vor restitui la buget. Potrivit Regulamentului cu privire la desemnarea procentuală, organizațiile necomerciale care au primit sume 2%, vor depune rapoartele de utilizare odată cu depunerea declarației ONG17, în anul următor după expirarea termenului de utilizare a sumelor 2%, care este de doi ani. Prin urmare, pentru sumele 2% primite în anul 2017, organizațiile vor depune primele rapoarte de utilizare până la 25 martie 2020.Formularul tip al declarației (forma ONG17) precum și explicațiile privind modul de completare al acestuia este disponibil aici.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici și a persoanelor cu demnitate publică. În același timp, spotul reflectă și modul în care cetățenii pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici și/sau persoanele care dețin funcții de demnitate publică.Spotul, denumit generic „Mărturisirea”, este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă)  și poate fi vizionat aici sau mai jos:Spotul a fost elaborat pentru a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.Spotul fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2017

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2017, pentru a stabili care este situația pe dosarele Republicii Moldova la CtEDO, inclusiv în comparație cu alte state membre ale Conveției Europene pentru Drepturile Omului.În urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2017, am constatat că în privința Republicii Moldova CtEDO a înregistrat cu 9% mai puține cereri decât în anul 2016, însă raportat la populaţia ţării numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. În 2017, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.Experții CRJM consideră că descreșterea numărului de cereri depuse la CtEDO este determinată, în principal, de descreşterea popularităţii CtEDO, după ce în anii 2011-2016 CtEDO a respins fără o motivare explicită peste 8,600 de cereri moldovenești. Aceasta a avut un efect descurajant asupra avocaţilor.La data de 31 decembrie 2017, 1,348 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate și 89% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.Din anul 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 - în anul 2017. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi); maltraterea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,300,000 (în 2017 - EUR 107,348). Aceasta este mai mult decât întregul buget instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos:Nota integrală privind Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017 disponibilă aici (în limba engleză și în limba rusă).Anterior, CRJM a efectuat analize similare pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016.Analiza dată a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”, Vă invită la evenimentul de prezentare a raportului final de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare a Guvernului și Parlamentului. Documentul care are ca scop de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării. Ultimele rezultate a monitorizarii indică faptul că până în prezent, foaia de parcurs a fost implementată în proporție de 54,90%.Exercițiul de monitorizare cuprinde perioada iulie 2017 - ianuarie 2018 și vizează toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată: 1) Reforma administrației publice; 2) Justiție și combaterea corupție; 3) Drepturi și libertăți fundamentale; 4) Guvernanță în sectorul financiar-bancar; 5) Îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de afaceri; 6) Agricultură și siguranța alimentelor; 7) Educație, cultură, știință; și 8) Programe sociale. Rezultatele monitorizării sunt publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care este actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma este accesibilă pe site-ul www.expert-grup.org și oferă în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg.La eveniment sunt invitați factori de decizie din cadrul autorităților publice, ambasadelor, instituțiilor internaționale, organizațiilor non-guvernamentale precum și alți experți.Evenimentul își va ține lucrările în limba română cu interpretare simultană în limba engleză.Dacă aveți nevoie de clarificări și/sau explicații suplimentare, nu ezitați să ne contactați la adresa  [email protected] sau la numărul de telefon 022 929 994/060111471, persoana de contact Cristian Slobodeaniuc, specialist în comunicare.

Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?Vino, în perioada 12-14 februarie 2018,  să vezi seria de filme „Privind în suflet - despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din țară, la Chișinău, Bălți și Cahul, pe parcursul lunii februarie 2018.Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare.Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Drept și Științe Sociale – 12 februarie 2018, sala 558, ora 13:10Universitatea de Stat „ Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică – 13 februarie 2018, Sala Mică a Facultății de Drept, ora 12:00Academia de Studii Economice a Moldovei – 14 februarie 2018, ora 13:00, sala 601Universitatea de Stat din Comrat - 30 mai 2018, ora 10.00, sala de conferințeAcademia de Studii Economice a Moldovei – 6 iunie 2018, ora 18:00, blocul A, sala 601INTRARE LIBERĂ * * * În 2009, jurnalistul de origine olandeză Coen VERBRAAK a creat proiectul „Kijken in de ziel” („Gazing into the soul”/ „Privind în suflet”) - o serie de scurtmetraje în care publicistul intervievează importanți reprezentanți ai diferitor profesii despre munca și viața lor personală: psihiatri, jurnaliști, doctori, politicieni și magistrați.În seria de filme dedicată judecătorilor, Coen VERBRAAK, discută cu 12 magistrați olandezi, despre profesia lor și despre ei înșiși, în șase episoade tematice: Ocrotitorii legii, Îndoiala, Pedeapsa, Suspectul, Opinia publică și Judecătorii.Profesia de judecător participă pe bună dreptate în proiectul lui Coen VERBRAAK deoarece magistrații se confruntă, zilnic, cu dileme etice dificile și se află de multe ori la limita dintre o decizie influențată de ceea ce prevede legea și ceea ce le dictează intima convingere.Responsabilitatea soluționării dosarelor este una foarte mare și judecătorii au propriile dileme și griji. Prin deciziile pe care le iau, magistrații decid soarta de mai departe a inculpaților, iar sentințele lor au consecințe asupra viitorului acelor persoane care pot fi, ca exemplu, private de libertate sau lipsite de drepturile părintești etc. Cum ajung judecătorii la o soluție, care este procesul intern prin care trec? Cât de siguri sunt ei de deciziile lor și dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi pe care le aplică dar le consideră injuste? Au oare prejudecăți și cum le depășesc ei?Filmele sunt difuzate în cadrul proiectului „Dileme etice în sistemul judiciar al Republicii Moldova” implementat de Centru de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum România și sprijinit financiar de Ambasada Olandei în cadrul programului MATRA.

CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova pentru prestarea serviciilor de mentenanță tehnică și a serviciilor de design pentru pagina web: www.old2.old.crjm.org (construită pe platforma WordPress).Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2018 – februarie 2020.Sarcina tehnică:Persoana juridică/fizică selectată va asigura: Mentenanța tehnică a site-ului old2.old.crjm.org (construit pe platforma WordPress):Oferirea consultanței privind administrarea site-ului;Dezvoltarea și implementarea de noi funcționalități pentru site-ul existent;Oferirea propunerilor de optimizare a site-ului pentru motoarele de căutare;Oferirea propunerilor de optimizare a funcționalităților site-ului conform tendințelor digitale;Dezvoltarea și implementarea metodelor de stimulare a conversiei;Optimizarea interfeței pentru dispozitive mobile (telefoane și tablete);Verificarea periodică și actualizarea site-ului pentru eliminarea  breșelor de securitate;Depanarea imediata a erorilor de funcționare ale site-ului, în maxim 72 de ore de la semnalarea disfuncționalității/ erorii, în scris, prin email sau fax;Alte servicii tehnice cu privire la site. Servicii de WEB Design:Oferirea serviciilor de design pentru noile pagini și re-design pentru cele existente;Elaborarea web bannerelor;Alte responsabilități specifice activității de web design. Criteriile de selecție:Experiența persoanei fizice/juridice care aplică (portofoliul);Oferta financiară;Termeni optimi de executare a lucrărilor.Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 29 ianuarie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Copia certificatului de înregistrare a candidatului pentru persoană juridică (indicați persoana responsabilă de executarea lucrărilor, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului pentru persoană fizică. Oferta financiară, cu includerea prețului pentru serviciile de asistență tehnică (per oră), de web design (per oră), și indicarea termenilor de executare. Prețurile vor fi indicate în USD, inclusiv TVA. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului.Portofoliul celor mai importante lucrări.În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]. 

Scopul concursului:CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru promovarea unui spot video / audio, precum și crearea și promovarea altor produse promoționale în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Centrul European pentru Dreptul Necomercial (ECNL), prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360.Spotul video / audio, care este deja disponibil și urmează a fi promovat, reprezintă în manieră grafică procesul de redirecționare a 2% din impozitul pe venit de către contribuabili în folosul organizațiilor non-guvernamentale. Materialele promoționale care urmează a fi elaborare și promovate se referă la mecanismul 2% și procedura de redirecționare.Persoana juridică selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți în perioada februarie – mai 2018.    Sarcinile față de Prestator:Compania selectată va asigura:Promovarea spotului video (în română și rusă - cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi TV (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.Promovarea spotului audio (în română și rusă - cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi radio cu acoperire națională (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, în perioada februarie-aprilie 2018, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.Promovarea spotului video (în română și rusă) pe rețele de socializare (Facebook și Odnokalssniki) pentru perioada februarie-aprilie (cel puțin 200,000 vizualizări per total).Elaborarea machetei (în română și rusă) pentru un poster format A2 și imprimarea a 300 de exemplare (200 română și 100 rusă) până la 28 februarie 2018 și expedierea poștală a acestora la oficiile teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat (42 locații).Elaborarea designului pentru un pliant informativ trifold (în română și rusă) (format 297x210 mm) și imprimarea a 1,000 de exemplare până la 28 februarie 2018.Elaborarea unui banner electronic (300x250 pixels) și plasarea acestuia pe www.civic.md până la 15 februarie 2018, pentru o perioadă de 6 luni.Machetarea interactivă a unui ghid (în română și rusă) cu volumul de până la 15 pagini și imprimarea a 200 de exemplare (130 în română și 70 în rusă), format B5, interior 12p, 4+4, până la 28 februarie 2018.Elaborarea designului pentru un infografic de 1 pagină (în română și rusă), până la 28 februarie 2018.Toate materialele promoționale vor fi elaborate în strânsă colaborare cu echipa CRJM.Criteriile de selecție:Experienţa de producere a materialelor print cu tematică socială;Experiența de promovare a mesajelor sociale;Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși);Reputația și imaginea companiei;Oferta financiară.Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până pe 26 ianuarie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare).Copia certificatului de înregistrare a companiei.Conceptul general de realizare a produselor.Oferta financiară, completată în conformitate cu modelul atașat (click aici pentru a descărca modelul de ofertă). Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea TVA la cota 0%, cu indicarea termenelor pentru realizarea fiecărui produs. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.Portofoliul lucrărilor relevante, cu specificarea experienței de producere și promovare a mesajelor sociale.În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare.Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected].  

    ANUNȚ DIN 12 IANUARIE 2018, ORA 14.00Numărul de participanți pentru atelierele de instruire a fost completat. Dacă doriți, vă puteți înregistra în lista de așteptare. În cazul în care participanții înregistrați vor refuza participarea, veți fi contactat în ordinea înregistrării.Centrul de Resurse Juridice din Moldova invită reprezentanții organizațiilor societății civile să participe la atelierele de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%).Atelierele vor avea loc la 21 și 22 februarie 2018 (aceeași sesiune de instruire va avea loc și la 21 și la 22 februarie 2018). Scopul atelierelor este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.  Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:asociații obștești,fundații,instituții private,culte religioase și părțile lor componente.Subiectele abordate în cadrul atelierelor vor cuprinde în principal următoarele aspecte:Ce este mecanismul 2%.Cum se fac desemnările procentuale. Procedură, etape, termeni și instituții implicate.Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale. Răspundere și sancțiuni. Accesul la informație.Campania de informare 2%, canale și instrumente practice de promovare pentru atragerea contribuabililor. Numărul maxim de participanți per training va fi de 20 de persoane.Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare. Prioritate se va acorda persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală.Data limită de completare a formularului este 31 ianuarie 2018.Locația și agenda atelierelor urmează a fi decise în urma procesării formularelor de participare, în funcție de răspunsurile participanților.Participarea la ateliere este gratuită.Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.Persoană de contact: Natalia Șeremet, [email protected], tel.:  022 843 601, extensia 107.Sesiunile de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

    Am analizat numirea și promovarea judecătorilor și am propus îmbunătățirea legislației și practicii în acest domeniu.Împreună cu alte organizații ale societății civile am criticat persecutarea judecătorilor incomozi și am chemat autoritățile să respecte independența justiției.Împreună cu alte organizații ale societății civile și mass-media ne-am opus inițiativei de anonimizare totală a hotărârilor judecătorești și am analizat cum are loc anonimizarea în alte țări.Am propus îmbunătățirea legislației în numeroase domenii, inclusiv organizarea sistemului judecătoresc, a Curții Constituționale, răspunderea disciplinară a judecătorilor, asigurarea egalității și infracțiunile motivate de prejudecată, activitatea specială de investigații și am insistat pe alegeri transparente în Consiliul Superior al Magistraturii.Împreună cu alte organizații ale societății civile independente, ne-am împotrivit schimbării sistemului electoral și am solicitat Parlamentului să adopte modificările cu adevărat necesare în legislația electorală.Am analizat datele statistice oficiale cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice și arestări.Am analizat impactul Convenției Europene pentru Drepturile Omului asupra Republicii Moldova, activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în 2016 și am instruit judecătorii, procurorii și avocații în acest domeniu.Am comunicat Uniunii Europene, Consiliului Europei și OSCE despre starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului din Republica Moldova.Ne-am opus inițiativei de „decriminalizare a infracțiunilor economice”Împreună cu alte cu alte organizații ale societății civile, am monitorizat alegerea conducerii Autorității Naționale de Integritate și am solicitat urgentarea procesul de alegere a conducerii acesteiaAm identificat constrângerile legale cu care se confruntă organizațiile societății civile și modul în care acestea pot fi mai eficiente în promovare politicilor publice.Am promovat o legislație mai bună pentru organizațiile societății civile, am organizat dezbateri cu privire la rolul societății civile și implicarea lor în promovarea politicilor publice, participarea societății civile în procesul de luare a deciziilor, precum și ne-am opus inițiativei de limitare a finanțării externe a acestora.Am organizat prima școală de vară a CRJM și am promovat statul de drept prin lecții publice și proiecții de filme.Am creat pagina web - 2procente.info și am promovat mecanismul 2% .Am informat echidistant societatea despre starea democrației, justiției, drepturilor omului și societății civile din Republica Moldova

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, continuă procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru semestrul II, 2017. Rezultatele monitorizării indică faptul că, până în prezent, nivelul de implementare a acestor angajamente este de 37,25%.Cele mai multe progrese au fost înregistrate în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, unde din cele 8 acțiuni planificate, au fost realizate fără rezerve 6 acțiuni. În domeniul „Climat investițional și mediu de afaceri”, la fel, au avut loc progrese importante, din cele 10 acțiuni planificate fiind realizate fără rezerve 4 acțiuni, iar altele 3 sunt în curs pozitiv de realizare. În același timp, cele mai mici nivele de realizate sunt atestate în domeniile „Justiție și combaterea corupției”, „Agricultura și siguranța alimentelor” și „Programe sociale”.În continuare, prezentăm principalele progrese și îngrijorări pentru fiecare din domeniile incluse în Foaia de parcurs. Reforma administrației publicePrincipalele evoluțiiPa parcursul lunii decembrie au fost aprobate în ședință de Guvern regulamentele privind organizarea și funcționarea: (i) Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, creată în baza Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, Centrului Național în Sănătate, centrelor de sănătate publică teritoriale, (ii) Agenției pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței, (iii) Agenției pentru Supraveghere Tehnică, creată în baza Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecției de Stat în Construcții cu inspecțiile teritoriale, Inspectoratului de Stat pentru Supraveghere Geodezică, Tehnică și Regim. În același timp, a fost plasat pe particip.gov.md, pentru consultări publice, proiectul Regulamentului Guvernului și regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Investiții.În ședința plenară a Parlamentului din 07.12.2017 a fost aprobată în a doua lectură Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Către a doua lectură au fost operate un șir larg de ajustări, redactări și amendamente ce țin de terminologie, aria de activitate, cadrul relațional al Curții de Conturi cu Parlamentul și instituțiile auditate, etc. Noua lege vine să fortifice independența Curții de Conturi și să stabilească un cadru operațional bine definit și fără ambiguități.Principalele îngrijorăriÎn lipsa informației publice privind autoritățile din subordinea ministerelor care urmează a fi supuse reorganizărilor și modul de realizarea a acestora, există incertitudine privind termenul de actualizare și aprobare a regulamentelor de organizare și funcționale a entităților, termenul asumat prin Foaia de parcurs fiind luna septembrie. Totodată, deoarece nu sunt enunțate criteriile în baza cărora sunt delimitate categoriei funcțiilor autorităților administrative supuse reorganizărilor, care la rândul lor trebuie să reiasă dintr-o viziune clară care ar sta la baza reorganizărilor, există percepția că acestea sunt realizate mai degrabă în scopul reducerii cheltuielilor publice decât în scopul raționalizării și eficientizării procesele din activitatea autorităților cu respectarea principiilor de bună guvernare.Există o probabilitate înaltă de neaprobare până la finele anului a proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice și proiectului hotărârii Guvernului de aprobare a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Servicii Publice și tarifele acestora, termenul inițial fiind septembrie, ținând cont de faptul că acestea, chiar dacă se află în proces de elaborare, deocamdată nu fost supuse consultărilor publice.În amendamentele propuse la proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi nu au fost excluși factorii de ingerință în activitatea Curții. Astfel, Parlamentul va avea dreptul printr-o hotărâre să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curtea de Conturi. Această prevedere diminuează riscul de ingerință politică în activitatea Curții în comparație cu propunerile inițiale de a atribui un astfel de drept Biroului Permanent al Parlamentului, prin faptul că deciziile vor fi adoptate în ședință plenară și deschisă. Totodată, atât timp cât o instituție terță, inclusiv Parlamentul, va avea dreptul să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curte, va exista și riscul unor astfel de ingerințe.Altă îngrijorare ține de modificarea ariei de audit al Curții de Conturi. Către a doua lectură a fost stipulat că Curtea va putea să efectueze audit financiar doar la întreprinderile de stat, municipale și comerciale al căror capital social în întregime sau cel puțin jumătate din acest capital aparține statului sau unității administrativ - teritoriale. În această formulare nu a fost însă inclusă propunerea Comisiei economie, buget și finanțe de a stipula expres că S.A. „Moldova - Gaz” este subiect al auditului public extern. Astfel, această entitate comercială nu va putea fi supusă auditului din partea Curții de Conturi. Justiție și combaterea corupțieiPrincipalele evoluțiiAgenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) rămâne în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA). La 7 decembrie 2017, deputații au renunțat la modificările privind schimbarea ARBI în subordinea Serviciului Fiscal de Stat. Instituită încă din luna martie 2017, instituția abilitată cu dezvoltarea capacităților şi instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale în legătură cu infracțiunile de corupție și spălare a banilor nu-și poate începe activitatea de mai multe luni de zile, eficiența acesteia fiind incertă în 2017. Recomandăm Parlamentului să asigure cât mai curând posibil eficiența activității Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale.Autoritatea Națională de Integritate a întreprins mai multe acțiuni preparatorii pentru lansarea sistemului online de depuneri și verificare a declarațiilor de avere și interese, cum ar fi: instruirea colectorilor declarațiilor din instituțiile publice care urmează să completeze Registrul electronic al subiecților declarării, iar ulterior să distribuie semnăturile electronice și să ajute subiecții declarării la completarea on-line a declarațiilor; elaborarea de ghiduri pentru colectori și subiecți ai declarării privind utilizarea sistemului. Regulamentul privind metodologia de verificare a declarațiilor de venit și interese nu a fost încă aprobat, deoarece această atribuție îi aparține președintelui sau vicepreședintelui ANI, care deocamdată nu au fost numiți.Guvernul a aprobat tipul semnăturii electronice și modul de repartizare a acesteia către subiecții declarării și autoritățile responsabile. Prin rectificarea bugetului pentru anul 2017 au fost alocate fonduri pentru eliberarea semnăturilor electronice, care vor avea termenul de valabilitate de un an (9.8 mln lei). Această sumă depășește cu mult cheltuielile bugetare cumulative suportate pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor depuse pe hartie, pe toată durata activității CNI/ANI (2013-2017).Principalele îngrijorăriMinisterul Justiției încă nu a finalizat proiectul de lege nr. 428, care include modificări oportune și necesare privind selecția și promovarea judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege în vederea asigurării efective a selectării și promovării judecătorilor în bază de merit, asigurarea transparenței CSM prin indicarea numărului de voturi în hotărârile acestuia și reglementarea clară a cazurilor de ținere a ședințelor secrete, precum și completarea proiectului în vederea asigurării independenței funcționale a Inspecției Judiciare;Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege și nici nu sunt incluse prevederi în proiectul nr. 428 pentru simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 428 sau elaborarea unui nou proiect de lege de modificare a Legii nr. 178 (răspunderea disciplinară a judecătorilor) prin simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor;Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 307, care propune limitarea contestării hotărârilor CSM în cauzele disciplinare doar la aspecte de procedură, prevedere contrară CEDO;La 27 noiembrie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a inițiat consultările publice pe marginea proiectului de lege privind regimul mijloacelor video. Unele prevederi ale proiectului dat relevă îngrijorări importante, cum ar fi îngreunarea activității jurnalistice prin obligația jurnalistului de a cere sistematic consimțământul subiectului de date sau interzicerea utilizării mijloacelor video prin intermediul dronelor, aerostatelor sau altor dispozitive tehnice și/sau electronice în intravilanul localităților rurale/urbane. Regimul juridic al utilizării dronelor sau altor dispozitive tehnice aeriene nu își găsește încă o reglementare în spațiul european și nu este clar deocamdată cum folosirea acestor dispozitive ar afecta viața privată și datele cu caracter personal. Recomandăm CNPDCP să îmbunătățească proiectul conform standardelor europene relevante.Întârzie adoptarea de către Parlament în lectura finală a legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care urmărește transpunerea Directivei 2015/849 a UE și a standardelor FATF. Expertiza anticorupție a proiectului realizată de către CNA a scos în evidența unele prevederi discreționare și ambigui. Experții independenți, de asemenea, au identificat mai multe interpretări echivoce, dar și lacune cu riscul de a reduce din eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Deși audieri publice pe marginea proiectului de lege au fost organizate la 13 iunie 2017, Parlamentul, până în prezent, nu a publicat tabelul divergențelor și versiunea amendată, finală a proiectului de lege. Întrucât Parlamentul a tergiversat adoptarea legii, a fost imposibilă adoptarea de către CNA a actelor departamentale privind aplicarea legii.Cu întârziere se desfășoară procesul de elaborare și consultare publică a planurilor sectoriale anticorupție. Deocamdată, doar 4 planuri sectoriale anticorupție din cele 9 planificate au fost supuse consultărilor publice prin intermediul paginii web particip.gov.md, în domeniile: ordinii şi securității publice, protecției mediului, fiscal și vamal. Drepturi și libertăți fundamentalePrincipalele evoluțiiDupă câteva luni de pauză, lucrările cu privire la noua strategie privind dezvoltarea societății civile 2017 - 2020 au fost relansate. Membrii tuturor subgrupurilor s-au întâlnit ulterior în ședințe de lucru în luna decembrie pentru a propune comentarii finale pentru proiectul strategiei. La 14 decembrie 2017, expertul care a facilitat organizarea subgrupurilor de lucru a expediat comentariile finale la proiect pentru a fi considerate de către reprezentanții Parlamentului. Recomandăm Parlamentului să adopte versiunea finală a Strategiei Societății civile până la sfârșitul anului 2017.Grupul de lucru privind îmbunătățirea legislației mass-media a finalizat elaborarea proiectelor noului Cod al Audiovizualului (Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova) și a Strategiei de dezvoltare a mass-media (Concepția politicii naționale de dezvolare a mass media în Republica Moldova în anii 2018-2025). Proiectele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de lucru publice și au fost publicate pe pagina web a Parlamentului, urmând a fi definitivate până la 30 decembrie 2017.Principalele îngrijorăriMinisterul Justiției a publicat proiectul de lege nr. 450 pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul egalității și nediscriminării, care nu conține o serie de prevederi importante pentru domeniu, incluse inițial de Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE). Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 450, inclusiv prin introducerea competențelor CPPEDAE de a sesiza Curtea Constituțională și de a aplica direct sancțiuni contravenționale;Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a prezentat pentru consultări publice două proiecte de lege, care prevăd reforma CNPDCP și modificarea cadrului legal conex. Această reformă trezește mai multe îngrijorări deoarece oferă autorității responsabile de asigurarea protecției datelor cu caracter personal competențe foarte largi fără asigurarea unei contrabalanțe de control a activității acesteia (checks and balances). De la publicarea raportului intermediar nu au fost comunicate evoluții cu privire la proiecte. Reiterăm recomandarea de a revizui proiectele în strictă conformitate cu standardele europene și a asigura consultarea pe larg a proiectelor de lege cu reprezentanții autorităților publice, sistemului judiciar, organizațiilor societății civile și reprezentanții mass media până la demararea procedurilor de înregistrare a proiectului de lege la Parlament. Guvernanță în sectorul financiar-bancarPrincipalele evoluțiiAdoptarea Legii privind activitatea băncilor, act normativ ce transpune în legislația națională cele mai noi și bune practici aferente sectorului bancar. Totodată, acest act urmărește pentru băncile autohtone implementarea prevederile Acordului Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară.Asigurarea cadrului juridic necesar înstrăinării acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor în mai multe bănci și companii de asigurări. În acest sens, cadrul legislativ aferent înstrăinării acțiunilor a fost completat o procedură coerentă de vânzare a acțiunilor noi emise, care determină expres criteriile de stabilire a prețului acțiunilor, termenele de vânzare și condițiile de prelungire a acestora, precum și modul de compensare a foștilor acționari.Fortificarea cadrului normativ aferent supravegherii pieței financiare nebancare prin adoptarea Legii cu privire la organizațiile de creditare nebancară. Astfel, pentru companiile de microfinanțare și societățile de leasing se propune o nouă abordare, în special în ceea ce privește reglementarea, prevenirea riscurilor excesive, asigurarea stabilității activității date și protecției consumatorilor.Continuarea realizării angajamentelor asumate odată cu semnarea Acordului de Asociere și anume ajustarea cadrului general național de raportare financiară la practicile UE. În acest sens a fost adoptată o nouă Lege a contabilității și o nouă Lege privind auditul situațiilor financiare.Principalele îngrijorăriProcesul de înstrăinare a acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor prevede implicarea statului și a banului public în procesul de administrare a unor bănci private. În acest sens, pe lângă legalizarea procedurii de vânzare a acțiunilor noi emise, un alt proiect de lege prevede dreptul statului de a cumpăra pentru un anumit termen acțiunile deținute de băncile de importanță sistemică cu vânzarea ulterioară către un investitor strategic. În aceste condiții, riscurile juridice și financiare aferente eventualelor litigii sunt preluate în întregime de statul Republica Moldova.Investigațiile aferente fraudei bancare decurg lent, sunt lipsite de transparența necesară și nu prezintă careva rezultate clare. Recuperarea fondurilor deturnate are loc doar din perspectiva lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor deținute de acestea. Totodată nu există careva rezultate publice privind activitatea platformei inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul statului asupra investigației fraudei bancare (întâlniri, decizii sau rezultate).Amendamentele propuse la Codul penal, la cel de procedură penală sau la cel contravențional pun la îndoială dorința responsabilizării celor vinovați în cazul fraudelor bancare. Astfel, se propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni, inclusiv cele ce țin de piața valorilor mobiliare, titlurile de valoare, încălcarea drepturilor acționarilor și a concurenței. Aceste infracțiuni sunt, în special, cele săvârșite în contextul preluărilor ostile („atacuri raider”) din perioada anilor 2010 – 2013, ce au adus acționari netransparenți în sectorul bancar care, la rândul lor, mai târziu, au facilitat fraudele bancare. Climat investițional și mediu de afaceri Principalele evoluțiiAdoptarea Legii nr. 396 privind energetica pe 21 septembrie 2017 prin care se urmărește fortificarea autonomiei financiare și funcționale a reglementatorului energetic (ANRE).Definitivarea proiectului de lege care revizuiește Legea privind eficiența energetică din 2010 și țintește îmbunătățirea aprovizionării cu energie, dezvoltarea durabilă a producției de energie, impulsionarea pieței serviciilor energetice și atenuarea efectelor nefavorabile asupra mediului. Principalele îngrijorăriReforma instituțională în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător a demarat odată cu modificarea în septembrie 2016 a Legii cadru. Cu toate acestea, procesul de raliere a întregului cadrul legal la noile prevederi, ce țin de reglementarea activității de control a mai multor entități, nu s-a finalizat. Concomitent, deși cadrul normativ în privința creării, reorganizării sau optimizării acestor entități a fost adoptat, urmează a fi depuse eforturi susținute în sensul elaborării unui șir de acte normative (noile Regulamente) sau alte acte normative care reglementează activitatea acestora. Astfel că este important ca la etapa dată prevederile incluse în noile acte să nu contravină, sau să denatureze obiectivele trasate prin aprobarea amendamentelor la cadrul legal.Proiectul noii legi pentru eficiența energetică conține unele prevederi ce pot defavoriza consumatorii finali. Astfel, operatorii de pe piață își vor putea acoperi parțial cheltuielile pentru măsurile de reducere a consumului de energie prin majorarea tarifelor pentru consumatorii finali la distribuția de energie electrică și gaze naturale.Persistă incertitudini cu privire la selectarea companiei ce va construi gazoductul Ungheni-Chișinău. Autoritățile centrale evită să concretizeze ce opțiune aleg pentru a demara construcția conductei Ungheni-Chișinău: 1) folosirea resurselor obținute din privatizarea „Vestmoldtransgaz"; 2) valorificarea urgentă a împrumutului de la BERD și BEI; sau, 3) o variantă mixtă. Agricultura și siguranța alimentelorPrincipalele evoluțiiÎn ședința Guvernului din 20 decembrie 2017 a fost aprobată „Strategia privind siguranța alimentelor pentru anii 2018-2022”. Scopul Strategiei este obținerea unui înalt grad de protecție a consumatorilor prin garantarea siguranței alimentelor, precum și asigurarea accesului sporit a produselor alimentare autohtone pe diverse piețe externe.„Proiectul de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman” continuă să fie în faza consultărilor publice. Scopul documentului este diminuarea riscurilor pe care le pot prezenta subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman pentru sănătatea oamenilor sau animalelor.Principalele îngrijorăriÎn Foaia de Parcurs au fost setate limite temporale nerealiste pentru elaborarea „Proiectului de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman”, iar drept urmare implementarea acestei măsuri se realizează cu întârziere. Educație, cultură, științăPrincipalele evoluțiiAdoptarea Legii muzeelor, care prevede aducerea prevederilor legislației de profil în concordanță cu reglementările referitoare la protejarea patrimoniului cultural. Legea reglementează clasificarea și acreditarea muzeelor, atribuțiile autorităților locale de nivelul I și II în domeniul respectiv.Adoptarea modificărilor şi completărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi la Codul educaţiei a urmărit transmiterea tuturor institutelor ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe în subordinea Ministerului Educaţiei. Asigurarea unei modalități noi de administrare şi finanţare a domeniului cercetării şi inovării țintește în asigurarea posibilității pentru mărirea substanțială a alocațiilor pentru finanțarea proiectelor de cercetare. Legea va intra în vigoare la 20 februarie 2018.Elaborarea proiectelor de hotărâri privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare a fost confirmată de către Centrul de Implementare a Reformelor. Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD) va fi responsabilă de evaluarea propunerilor de proiecte înaintate de cercetători, prin concurs, indiferent de apartenenţa instituţională a acestora. Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC) urmează să înglobeze atribuţiile Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, ale Inspectoratului Şcolar Naţional şi ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.Adoptarea hotărârii Guvernului privind Cadrul Național al Calificărilor din Republica Moldova urmărește dezvoltarea unui sistem unic de recunoaștere și organizare la nivel național a calificărilor pe piața muncii, precum prevăd angajamentele Republicii Moldova, asumate prin aderarea la Procesul de la Bologna. Obiectivele de bază sunt: asigurarea cooperării dintre piața serviciilor de educație și piața muncii; modernizarea sistemului de formare profesională; facilitarea mobilității forței de muncă, creșterea competitivității acesteia.Principalele îngrijorăriModificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Codului educaţiei s-a făcut cu ignorarea prevederilor legislației privind transparența decizională. Proiectele fusese elaborate încă în 2016 cu participarea experților Academiei de Științe din Moldova (AȘM), însă varianta finală promovară de Guvern și votată de Parlament a fost modificată substanțial, fără respectarea prevederilor legale de consultare a instituțiilor vizate și fără respectarea procedurilor decizionale. Revista AȘM „Akademos” și scrisorile deschise, adresate de către membrii AȘM factorilor de decizie relevă îngrijorarea că „o consecință gravă a acestui document va fi destrămarea Academiei de Științe a Moldovei, care prezintă cel mai înalt for științific din țară, și ca urmare – destructurarea și, de facto, lichidarea acesteia… Lipsirea Academiei de institutele ei științifice și repartizarea acestora la ministere și instituții superioare este un act destructiv ce va cauza prejudicii activității științifice și, drept urmare, desființarea lor”.Guvernul nu a reușit să adopte hotărârea privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare în termenele prevăzute de Foia de parcurs. Programe socialePrincipalele evoluțiiPe 1 decembrie 2017 Parlamentul a votat în prima lectură „Proiectul de lege privind unele măsuri de implementare a Programului de stat „Prima casă”. Adoptarea acestei legi este determinată de necesitatea ușurării accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate parțial de stat, în special pentru familii tinere.Principalele îngrijorăriO dificultate pentru implementarea programului „Prima casă” se referă la ratele dobânzilor ce vor fi aplicate și care sunt relativ înalte, fapt ce este cauzat de lipsa resurselor ieftine pe termen lung în lei moldovenești și volatilitatea ratelor aceste resurse. Această problemă se acutizează în contextul nivelului scăzut al veniturilor populației.Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova continuă monitorizarea minuțioasă a reformelor prioritare, iar la începutul anului viitor va fi prezentat raportul final de monitorizare a Foii de parcurs în cadrul unui eveniment public.Opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament este disponibilă prin intermediul unei aplicații online, într-un format accesibil publicului larg. Aplicația interactivă în limba română este disponibilă aici. Aplicația interactivă în limba rusă este disponibilă aici. Aplicația interactivă în limba engleză este disponibilă aici.  Comunicatul în limba rusă este disponibil aici. 

39 de organizații ale societății civile au semnat o declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu formularea părtinitoare a întrebărilor în cadrul sondajului sociologic IMAS, lansat la 12 decembrie curent. Potrivit semnatarilor formularea întrebărilor a influențat opinia respondenților în ceea ce privește activitatea sectorului necomercial și, implicit, rezultatele sondajului.Una din rigorile elaborării unui chestionar pentru realizarea sondajelor sociologice este formularea imparțială a întrebărilor, iar unele întrebări au fost concepute să ducă la concluzii eronate și denigratoare față de activitatea sectorului asociativ. De exemplu, întrebarea „Unele ONG-uri, cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru, au venit cu inițiativa de a organiza un referendum pentru anularea votului mixt? Ce părere aveți despre aceasta?” Deși această întrebare pretinde să obțină exprimarea atitudinii respondenților față de ideea de organizare a referendumului de anulare a votului mixt, formularea este distorsionată premeditat pentru a induce spre răspunsuri de neacceptare prin sintagma „cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru”, care motivează respondenții care nu agreează aceste formațiuni politice să ofere răspunsuri negative. Mai mult, această întrebare distorsionează realitatea, deoarece decizia NGO-urilor de a organiza referendumul nu a fost determinată de susținerea partidelor politice.Semnatarii declarației subliniază că dacă consecutivitatea întrebărilor în raport a reprodus consecutivitatea acestora în chestionar, concluzionăm că și aceasta a fost concepută pentru a induce răspunsuri favorabile comanditarului studiului. Astfel, un asemenea sondaj riscă să nu reprezinte părerea autentică a cetățenilor și nu poate constitui un mijloc adecvat de evaluare a opiniei publice și ulterior de informare a acesteia.Menționăm cu regret că o metodologie similară a fost folosită într-un sondaj realizat de IMAS anterior, publicat în luna iulie 2017. Rezultatele acelui sondaj au fost utilizate manipulator în reportaje de presă și au constituit subiectul unor talk-show-uri în care activitatea sectorului neguvernamental în Republica Moldova a fost prezentată negativ.Organizațiile semnatare condamnă acțiunile de manipulare ale autorului și comanditarului sondajelor. Se pare că aceste acțiuni au scopul de a fundamenta atacurile împotriva organizațiilor societății civile și creează un mediu nefavorabil de activitate a organizațiilor societății civile. Subminarea importanței organizațiilor societății civile constituie un semnal clar de amenințare a democrației.Organizațiile semnatare invită respectuos autorul sondajelor să reconsidere metodologia acestora și  modul de formulare a întrebărilor, astfel încât să fie exclusă orice aparență de manipulare. Semnatarii solicită Partidului Democrat din Moldova să aplice angajamentele declarate față de respectarea libertății de asociere și să înceteze orice acțiuni de subminare a activității organizațiilor societății civile în Republica Moldova.Textul integral al declarației în română este disponibil aici.Textul integral al declarație în limba engleză este disponibil aici.Lista semnatarilor rămâne deschisă.

La 4 decembrie 2017, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a adoptat deciziile nr. 239 și nr. 240 și a anunțat concursul pentru suplinirea a trei locuri vacante în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor de drept titulari și a unui loc vacant în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) din rândul societății civile. Ambele decizii prevăd o procedură de selecție diferită față de cea adoptată prin hotărârile precedente, din 10 decembrie 2013.La 6 decembrie 2017, organizațiile semnatare au expediat o scrisoare în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități prin care au solicitat asigurarea unei proceduri transparente și bazate pe merit de selectare a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile. Comisia nu a venit cu vreo reacție la solicitările formulate.La 12 decembrie, în mass-media au fost publicate numele candidaților la funcția de membru al CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile, iar la 13 decembrie 2017 aceștia au fost audiați și propuși parlamentului pentru numirea în funcție. Alegerea candidaților la funcția de membri ai CSM și CSP nu figura pe agenda ședinței Comisei juridice, numiri şi imunități din 13 decembrie.Organizațiile semnatare regretă lipsa de transparență a procesului de alegere a membrilor CSM și CSP și ignorarea solicitărilor de a extindere a termenului-limită pentru depunerea actelor, completarea listei actelor cu viziunea asupra activității în cadrul CSM și CSP, publicarea datei interviului și stabilirea criteriilor clare de departajare a candidaților și asigurarea unui proces transparent de apreciere a candidaților. Considerăm că acest concurs este un regres considerabil în comparație cu concursul din 2013, organizat de Comisia juridică, numiri şi imunități a Parlamentului.Textul integral al declarației este disponibil aici. Organizațiile Semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),CPR Moldova,Transparency-International Moldova,Asociația „Promo-LEX”,Institutul de Politici Publice (IPP),Amnesty International Moldova,Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),Asociația pentru Guvernare Eficientă și responsabilă (AGER),Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),Asociația Presei Independente (API),Asociația pentru Politică Externă (APE),Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.