În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM preconizează să organizeze un eveniment în afara mun. Chișinău în perioada 14 – 15 decembrie 2017, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).În acest sens, CRJM anunță concurs de oferte pentru achiziția de servicii de cazare, alimentație și închiriere a unei săli de conferințe necesare organizării activității de team-building pentru 10 persoane.Astfel, Vă invităm să trimiteți ofertele dumneavoastră de preț conform cerințelor de mai jos: Rezultatele așteptate:Compania selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM) pentru perioadele solicitate.Criteriile de selectare:Compania trebuie să întrunească următoarele criterii:Cerințe față de condițiile de cazare:-          cazare (camere SNGL, DBL cu paturi separate) și condiții adecvate de ședere pentru numărul indicat de persoane per eveniment;-          alte comodități (TV, aer condiționat etc.) vor constitui un avantaj.2. Cerințe pentru desfășurarea evenimentului: -          sală de conferințe cu un spațiu adecvat numărului indicat de participanți;-          echipament necesar: proiector, ecran, flipchart;-          servicii de alimentație, la cerere: mic dejun, prânz, pauze de cafea, cină;-          asigurarea cu apă plată pe toată durata evenimentului;-          conexiune la Internet;-          locuri de parcare. 3. Oferta financiară Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare, semnătura persoanei responsabile și amprenta ștampilei);Oferta financiară în care se indică prețurile în MDL, cu aplicare TVA la cota zero, completată conform cerințelor indicate în modelul de ofertă financiară anexat aici. Beneficiarul va prezenta Prestatorului câștigător setul de documente confirmative pentru livrările cu aplicarea TVA la cota zero. Prețurile indicate în oferte vor fi finale și nu vor putea fi ajustate după termenul-limită de prezentare a ofertelor. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.4. Amplasarea locației – preferabil în raza de cca 20 – 25 km de la ChișinăuOfertele vor fi expediate prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău, Republica Moldova) până pe 3 decembrie 2017.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: [email protected]. Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.  

Modul de organizare și desfășurare a concursurilor pentru numirea și promovarea judecătorilor în Republica Moldova lasă loc de interpretare și sporesc neîncrederea în justiție. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017.Printre problemele constatate de autorii analizei este faptul că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numește și promovează în funcții judecătorii ignorând punctajul oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor, iar în hotărârile sale nu motivează deciziile luate. Totodată, concursurile de numire și promovare a judecătorilor sunt organizate continuu, fără vreo previzibilitate și metodologie, iar un număr mare de concursuri sunt declarate de CSM eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neacordarea voturilor. Ulterior, în cadrul altor concursuri, candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi și sunt numiți în funcții.Analiza efectuată arată că, în perioada 2013 - mai 2017, dintre cei 115 judecători selectați în urma concursurilor cu participarea a cel puțin 2 candidați, peste 72% din candidații la funcția de judecător în judecătorii, 42% dintre cei propuși pentru promovare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% dintre cei propuși pentru promovare la curțile de apel au punctaje mai mici decât contracandidații lor.Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu este un concurs veritabil și nu permite selectarea celui mai bun candidat. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 83% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în cadrul CSJ sunt candidați care au fost numiți în urma concursurilor cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, din motiv că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel (63%) și CSJ (38%) au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc deoarece nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Declararea de către CSM a unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate, de rând cu nemotivarea hotărârilor sale, ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru existența unui sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător, cât și a societății.Autorii analizei recomandă:îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării Colegiului de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților la funcția de judecător care au cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța în care să activeze;organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistemul judecătoresc o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și va oferi suficient timp pentru motivarea hotărârilor;motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor, în cazul în care CSM ignoră punctajul oferit de Colegiul de Selecție sau concursul este declarat eșuat.De asemenea, se recomandă reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate anterior atât de CRJM, cât și de alte organizații. Prezenta analiză arată lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor față de situația constatată de CRJM în anul 2015.Documentul este disponibil în limbile engleză și rusă.Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor în Republica Moldova – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Scopul concursului:În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru servicii de transport de pasageri pe teritoriul Republicii Moldova în perioada noiembrie 2017 – noiembrie 2019.În acest sens, companiile de transport pasageri interesate urmează să prezinte oferte de preț, care vor conține informația prezentată în Anexa nr.1 (pe care o puteți descărca aici).Criteriile de selecție:Experienţa ofertantului: prezenţa pe piaţă, clienţi fideli/referinţe;Condiția mijloacelor de transport;Oferta financiară;Termenele de prestare a serviciilor și condițiile de achitare.Oferta  trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 8 decembrie 2017.Oferta va include: Datele generale ale companiei (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web, semnătura persoanei autorizate; amprenta ștampilei companiei);Certificatul de înregistrare al companiei;Portofoliul (poze ale mijloacelor de transport propuse pentru prestarea serviciilor);Oferta financiară (se completează formularul Anexa nr. 1) cu indicarea prețului în MDL, pentru fiecare poziție separat. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Toți ofertanții vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

La 7 noiembrie 2017, Guvernul a adoptat un proiect elaborat de Ministerul Justiției cu scopul consolidării sistemului judecătoresc. Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii voi fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcție a judecătorilor de către Președintele țării după primii 5 ani de activitate. De asemenea, judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) vor fi numiți de către Președintele țării și nu de către Parlament, cum este în prezent. Proiectul mai notează că numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie făcută transparent și în bază de merit. Aceste modificări pot avea efecte benefice asupra independenței judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credință de autorități. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcției (imunitatea funcțională), instituție care acum nu există în Constituție (judecătorii totuși beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului).Proiectul mai prevede că din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) vor face parte doar judecători și reprezentanți ai societății civile, iar ministrul Justiției, Procurorul General și Președintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de 6 ani (față de 4 ani, cum este în prezent) și nimeni nu va putea deține două mandate consecutive (în prezent o astfel de interdicție nu există). Aceste prevederi sunt de natură să sporească independența CSM. Proiectul totuși nu prevede expres câți membri va avea CSM, câți din ei vor fi judecători și câți vor fi reprezentanți ai societății civile, precum și cine va numi reprezentanții societății civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislația care reglementează componența CSM. Proiectul mai prevede că CSM este garantul independenței autorității judecătorești și că acesta își exercită atribuțiile în mod direct, sau prin intermediul organelor sale specializate (colegiile de selecție, evaluare a performanțelor și cel disciplinar al judecătorilor).Proiectul include și unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiți de către Parlament, este exclusă și cerința pentru candidații la această funcție de a avea o vechime în funcție de judecător de cel puțin 10 ani. Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiți juriștii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocați), inițiativă lansată în 2015 de Președintele Curții Supreme de Justiție și criticată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și judecători. CRJM a recomandat menținerea în Constituție a condiției de 10 ani de experiență pentru a fi numit judecător la CSJ.Chiar dacă proiectul exclude reconfirmarea în funcție a judecătorilor de către președintele țării, proiectul nu clarifică ce se întâmplă cu judecătorii care au fost deja numiți în funcție pentru un mandat de 5 ani și care, până la modificarea Constituției, nu au fost reconfirmați în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. CRJM a recomandat Ministerului Justiției să menționeze expres în proiect că acești judecători se consideră numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără a fi nevoie de încă un decret prezidențial (recomandarea nu a fost acceptată).Proiectul de lege în cauză este foarte similar cu un proiect care a fost avizat pozitiv de către Curtea Constituțională în anul 2016. Această modificare a Constituției a fost promisă de autorități partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, proiectul din 2016 nu a fost adoptat de Parlament în termenul prevăzut de Constituție (conform art. 143 din Constituție, modificarea Constituției poate avea loc în termen de un an de la prezentarea inițiativei în Parlament).Pentru ca proiectul să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obțină avizul Curții Constituționale. Deputații pot modifica Constituția cu votul a 2/3 (67) din deputați. 

CRJM extinde termenul de aplicare pentru concursul de oferte privind selectarea redactorilor (persoane fizice) care vor presta servicii de redactare și/sau corectură a materialelor elaborate / traduse de CRJM cu specific juridic în limbile:română;engleză;rusă.Volumul estimativ al materialelor de redactat / corectat este de:română - 300 de pagini pe an;engleză - 200 de pagini pe an;rusă - 150 de pagini pe an.Criteriile de selecție: Experiența în domeniu a redactorului;Calitatea redactării fragmentelor propuse în cadrul prezentului concurs;Termenul de executare;Reputația și imaginea redactorilor (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);Oferta financiară.Oferta trebuie să fie datată, semnată de către ofertant și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM, str. A.Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până pe 12 noiembrie 2017. Oferta va include:CV-ul actualizat care va indica expertiza și experiența relevantă;Proba de redactare/corectură a fragmentelor propuse de CRJM (Vă rugăm să redactați în track changes (TRK));Oferta financiară în MDL, care să indice prețul NET per pagină redactată (1800 de caractere fără spații) și termenul-limită pentru executarea lucrărilor (pagini per zi). Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă;Referinţele vor fi înalt apreciate. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.La concurs sunt invitate să participe doar persoane fizice. O persoană poate participa pentru unul, două sau toate trei tipuri de servicii de redactare / corectură indicate mai sus.Termenii de referință pentru concurs pot fi consultați aici.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]. 

Mandatul mai multor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) expiră la fârșitul anului 2017. La 20 octombrie 2017, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) urmează să fie aleși noii  membri ai CSM.Conform Regulamentul cu privire la funcționarea AGJ, materialele depuse de candidați (CV-urile și programele de activitate) trebuiau plasate  pe  pagina  web  a CSM, pentru a permite judecătorilor și societății civile să facă cunoștință cu dosarele acestora și să-și exprime opiniile privind corespunderea candidaților la funcția de membru al CSM. În pofida acestor prevederi și spre deosebire de alegerile din 2013, când identitatea și dosarele candidaților au fost plasate imediat pe pagina web a CSM, în 2017 CSM nu a publicat lista candidaților și dosarele acestora imediat după expirarea termenului de depunere a dosarelor.Abia la 5 octombrie 2017, după o solicitare transmisă în acest sens de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova, CSM a publicat pe pagina sa web lista candidaților la funcția de membru al CSM, nu însă și CV-urile și programele de activitate ale acestora.Pentru cele șase funcții vacante concurează doar opt candidați. Doi dintre aceștia sunt judecători din judecătorii și și-au înaintat candidaturile personal. Ceilalți șase au fost înaintați de colectivele instanțelor judecătorești: doi - de către Curtea Supremă de Justiție, doi - de către Judecătoria Chișinău și câte un candidat - de către Curtea de Apel Bălți și Curtea de Apel Chișinău. Trei candidați dețin la moment calitatea de membru al CSM.  Având în vedere lipsa reacției CSM la solicitarea de a organiza dezbateri între candidații la funcția de membru al CSM, la 12 octombrie, cinci organizații neguvernamentale au invitat candidații la o dezbatere publică care urma să fie transmisă video pe internet. Cu regret, evenimentul a fost anulat deoarece un singur candidat (Gheorghe BALAN) a confirmat prezența. Patru candidați (Victor MICU, Alexandru GHEORGHIEȘ, Nina CERNAT și Viorica PUICĂ) au refuzat să participe la eveniment invocând o agendă încărcată sau aflarea în afara țării, iar ceilalți trei (Petru MORARU, Dorel MUSTEAȚĂ și Andrei GALBEN) nu au răspuns invitației.În dimineața zilei de 17 octombrie 2017, după 32 de zile de la încheierea termenului pentru depunerea dosarelor și cu două zile înainte de alegeri, CSM a publicat dosarele candidaților. Candidații Balan și Puică au fost incluși în listă ultimii, chiar dacă ei au depus dosarele înaintea altor candidați.Societatea civilă este alarmată de nivelul redus de transparență din partea CSM în procesul de înaintare a candidaților, nepublicarea într-un timp suficient în avans a informației despre candidați și a programelor lor de activitate, dar și absența unui interes în organizarea unor dezbateri publice între candidați, ceea ce reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri în CSM și fac apel către opinia publică, societatea civilă și comunitatea partenerilor de dezvoltare să urmărească îndeaproape procesul și rezultatele alegerilor noilor membri ai CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor planificată pentru vineri, 20 octombrie 2017. Declarația integrală disponibilă aici. 

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au inițiat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru semestrul II, 2017. Scopul proiectului este de a oferi publicului larg o opinie independentă despre mersul reformelor prioritare asumate de Guvern și Parlament și, în acest mod, de a spori nivelul de responsabilizare a guvernării în acest sens.Exercițiul de monitorizare urmează să aibă loc în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, și va acoperi toate cele 8 domenii de reforme din Foaia de parcurs menționată. Rezultatele monitorizării vor fi publicate online prin intermediul unei platforme interactive (dashboard), care va fi actualizată o dată la 2 săptămâni. Platforma va oferi în mod deschis opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament, într-un format accesibil publicului larg. Suplimentar, vor fi elaborate 2 rapoarte de evaluare (intermediar și final), care vor fi prezentate în cadrul unor mese rotunde planificate pentru lunile noiembrie 2017 și ianuarie 2018.Astăzi, 13 octombrie 2017, este lansată platforma interactivă cu primele rezultate ale monitorizării. Aceasta poate fi accesată la următorarele linkuri: În limba română aiciÎm limba rusă aici În limba engleză aiciÎn continuare prezentăm principalele constatări ale monitorizării:Nivelul de realizare al Foii de parcurs până la 13 octombrie 2017 este de 10%. Aceasta relevă faptul că implementarea Agendei de reforme prioritare este la o etapă incipientă, având în vedere că majoritatea acțiunilor (80%) au termenele stabilite pentru octombrie-decembrie 2017.Implementarea Foii de parcurs a început în mod sistemic și plenar. Din cele 51 de acțiuni ale documentului, doar 4 acțiuni nu au fost inițiate, marea majoritate fiind în proces de implementare la diferite etape. Totuși, vom menționa că unele acțiuni incluse în Foia de parcurs cu termene limită stabilite pentru lunile octombrie-decembrie, sunt deja restante potrivit Planului Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere 2017-2019 (ex. adoptarea PNADO, adoptarea legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptarea de către Guvern a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice etc). Au fost atestate primele întârzieri. Deși pentru perioada iulie – septembrie 2017 au fost planificate 10 acțiuni, majoritatea din acestea (7 acțiuni), până la 13 octombrie 2017, nu au fost finalizate, acestea fiind încă în proces de elaborare.Majoritatea acțiunilor inițiate au statut „în curs pozitiv” (32 acțiuni), însă sunt atestate și destul de multe acțiuni unde nu a fost respectate întocmai principiul transparenței decizionale sau au prezentat mai multe deficiențe de conținut, fiind calificate drept „în curs negativ” (10 acțiuni).Printre cele mai importante realizări pot fi menționate:Adoptarea Legii privind activitatea bancară care urmează să transpună în legislația națională prevederile Standardelor Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară. Aceasta fortifică cadrul regulator și prudențial și prezintă semnal pozitiv pentru potențialii investitori în acest sector.Modificarea Codului Muncii. Printre principalele modificări ale Codului Muncii se numără reducerea concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la termenul de 6 ani la 4 ani, dreptul angajatului de a concedia salariatul chiar după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă, precum și a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, dar cu posibilitatea de a fi reangajate pe o perioadă determinată. Necesitatea reducerii perioadei concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului este cauzată de reducerea participării femeilor pe piața muncii în ultimii ani și pierderii ulterioară a calificărilor, iar posibilitatea de concediere a salariatului după o singură încălcare gravă a obligațiilor de muncă va stimula disciplina și cultura muncii. Ceea ce ține de dreptul angajatorului de a concedia persoanele care au atins vârsta de pensionare, acest lucru va spori șansele de angajare a tinerilor, dar în același timp va oferi posibilitate pensionarilor cu experiență și calificări înalte de a-și continua activitatea profesională.Reducerea numărului licențelor și actelor permisive. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător a fost adoptat în lectură finală în ședința plenară din 21 septembrie 2017. Modificările au fost operate pentru a scădea povara existentă pentru mediul de afaceri, dar și de a eficientiza cheltuielile și efortul în procesul de reglementare prin acte permisive, inclusiv licențe. Documentul dat prevede eliminarea din întregul sistem legislativ a circa 140 de acte permisive (inclusiv a 18 licențe) dintre care eliminarea a circa 90 de acte permisive va avea un impact direct asupra mediului de afaceri. Astfel, în urma eliminării se estimează că sectorul privat va obține anual economii în sumă de 43,6 mil lei, iar sectorul public de 18,4 mil lei.Implementare a reformei instituționale în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător. Urmare modificărilor operate la Legea nr.131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător au fost excluse dublările controalelor pe baza acelorași criterii de risc și reducerea numărului organelor de control a activității de întreprinzător de la 58 de organe la 18. Însă pentru obținerea acestui deziderat se impune ralierea legislației din domeniu la noile prevederi legale, în acest sens fiind elaborate mai multe proiecte de acte legislative pe domeniile aferente activității de control.Actualizarea cadrului legal aferent întreprinderilor de stat și întreprinderilor municipale. Astfel, se dorește instituirea unui cadru normativ unic pentru entitățile date prin reglementarea particularităților de fondare, eficientizarea administrării și activității lor, modului de reorganizare și lichidare a acestora. Totodată, prevederile în materie de transparență sunt insuficiente, fiind pertinentă includerea unor referințe menite să completeze cadrul regulator ce ar încuraja eforturile entităților economice de raportare externă a performanțelor înregistrate într-un format tipizat.Cu toate acestea, exprimăm următoarele îngrijorări:Nivelul scăzut de transparență a procesului decizional privind reforma administrației publice și țintirea preponderentă a reorganizărilor instituționale. Deocamdată, aceasta constă în reorganizarea structurii autorităților administrației publice centrale și reducerea numărului de angajați, care nu a avut loc în baza unui proces consultativ incluziv. În același timp, nu este făcută publică analiza ce a stat la baza fundamentării structurii Guvernului, care ar trebui să corespundă priorităților naționale. Deși este o reformă necesară, reforma structurii guvernului nu va avea efectele scontate fără a asigura implementarea celorlalte componente ale reformei administrației publice, în primul rând asigurarea angajărilor și promovărilor meritocratice în instituțiile publice, revizuirea grilelor de salarizare, salarizarea în bază de performanțe, depolitizarea procesului decizional, centrarea activității ministerelor pe elaborarea politicilor incluzive în bază de evidențe.Modificarea cadrului legal referitor la protecția datelor cu caracter personal. Proiectele inițiate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prevede anonimizarea tuturor hotărârilor judecătorești publicate pe portalul instanțelor de judecată, contrar unei hotărâri recente a Consiliului Superior al Magistraturii și contrar poziției oficiale a Curții Supreme de Justiție, bazate pe practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Se recomandă consultarea largă a acestor proiecte de legi, cu implicarea Ministerului Justiției ca autoritate responsabilă să elaboreze proiecte de legi în domeniul justiției și drepturilor omului, precum și evaluarea proiectelor inițiate de către Comisia de la Veneția până la transmiterea acestora către Guvern spre adoptare.Tergiversarea adoptării Strategiei de dezvoltare a societății civile 2017-2020. Proiectul strategiei a fost elaborat și consultat în 2016 - 2017. Proiectul strategiei și toate recomandările asupra conținutului au fost colectate de către un consultant independent care a facilitat procesul de consultare publică și elaborarea proiectului. Proiectul finalizat urma să fie înregistrat în Parlament la începutul sesiunii de primăvară. Tergiversarea adoptării Strategiei va face dificilă evaluarea implementării acesteia pentru anul 2017. 

Mai mulți jurnaliști și organizații ale societății civile își exprimă nedumerirea în legătură cu includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 10 octombrie 2017 a noului Regulament cu privire la modul de publicare a hotărârilor judecătorești. Proiectul prevede anonimizarea în hotărârile judecătorești publicate pe portalul web al instanțelor judecătorești a identității tuturor persoanelor fizice. Aceasta va împovăra semnificativ jurnalismul de investigație și va face imposibilă găsirea de către public a hotărârilor judecătorești în cauzele de rezonanță și a informațiilor despre modul de examinare a acestor cauze. Aceasta vă reduce și mai mult încrederea în justiție.Versiunea curentă a proiectului Regulamentului trezește îngrijorări serioase, deoarece reduce considerabil transparența sistemului judiciar. Versiunea propusă pentru votare prevede, printre altele:Excluderea datelor cu privire la numele și prenumele părților din hotărârile judecătorești publicate pe portalul instanțelor judecătorești;Plasarea pe portalul instanțelor de judecată a informației despre ședințele de judecată cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare și radierea informațiilor după încheierea ședințelor de judecată;Extinderea categoriilor de hotărâri judecătorești care nu vor mai fi publicate pe portalul instanțelor judecătorești;Accesul integral la hotărârile judecătorești printr-un mecanism de identificare a utilizatorului, după o înregistrare prealabilă. Mai multe organizații ale societății civile au expediat anterior în adresa CSM mai multe recomandări pentru îmbunătățirea Regulamentului privind publicarea hotărârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor. Niciuna din acele recomandări nu a fost acceptată în proiectul propus pentru votare. Mai mult, nu se explică nici din care considerente ele nu au fost acceptate, deși se bazează pe cele mai bune practici comparate.În forma în care a fost propus, proiectul regulamentului nu poate fi susținut. Adoptarea acestuia va însemna închiderea sistemului judecătoresc față de public, scăderea și mai mare a încrederii în justiție și anularea progreselor majore ale Republicii Moldova în asigurarea transparenței sistemului judiciar, realizate începând cu anul 2009. Aceste prevederi sunt contrare și obiectivelor și spiritului Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011 - 2016. Mai mult, anularea posibilității de identificare a hotărârilor judecătorești după numele persoanelor în orice cauză va face imposibilă verificarea trecutului persoanelor care pretind la funcții înalte în stat, precum și monitorizarea cauzelor de corupție. Munca jurnaliștilor de investigație va fi practic imposibilă.Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii:Amânarea adoptării în ședința CSM din 10 octombrie 2017 a Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești propus de secretariatul CSM;Revenirea la procesul de elaborare a Regulamentului în cadrul grupului de lucru, cu participarea reprezentanților presei și a societății civile, în baza celor mai bune practici comparate, având ca bază proiectul Regulamentului elaborat de Curtea Supremă de Justiție. Publicarea din timp a informațiilor despre ședințele grupului de lucru, precum și a versiunii de lucru a Regulamentului. Apelul integral disponibil aici.