În perioada 1 octombrie 2013 – 31 august 2014, Centrul de Resurse Juridice din Moldova implementează un nou proiect: „Analiza fenomenului discriminării în câmpul muncii în Republica Moldova”. Acest proiect este implementat cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova, prin intermediul Programului Egalitate și Participare Civică.Proiectul are drept scop dezvoltarea și consolidarea politicilor publice în domeniul combaterii discriminării în câmpul muncii. Scopul proiectului urmează a fi atins prin intermediul a trei obiective specifice: (i) analiza compatibilității legislației naționale în domeniul muncii cu standardele Consiliului Europei și Uniunii Europene în domeniul nediscriminării și promovarea amendamentelor necesare spre îmbunătățirea cadrului legal național; (ii) reprezentarea în instanța de judecată și în fața altor instituții competente a cauzelor de discriminare în câmpul muncii pe diferite criterii protejate, în special: limbă, starea sănătății, gen, orientare sexuală, vârstă; (iii) promovarea practicilor nediscriminatorii în domeniul muncii prin elaborarea, publicarea și diseminarea unor instrumente de sensibilizare practice și utile atât actorilor interesați, cât și celor afectați de fenomenul discriminării în câmpul muncii.Pentru mai multe detalii referitor la proiect, Vă rugăm să contactați:Directorul de proiect – Valentina PurcelTel: (022) 84 36 01E-mail: [email protected]

Curţile constituţionale europene reprezintă un pilon al arhitecturii europene a drepturilor omului. Acest volum oferă o selecție de decizii importante adoptate până în anul 2006 de către Curtea Constituţională Federală a Germaniei pe subiecte de interes public constituțional.

Dezvoltarea și consolidarea politicilor publice în domeniul combaterii discriminării în câmpul muncii 

Prin prezentul apel, semnatarii solicită Parlamentului Republicii Moldova să modifice proiectul de lege înregistrat cu nr. 276 la 24 iunie 2013, prin care urmează a fi modificată Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Semnatarii solicită excluderea votului unanim pentru înaintarea candidaturii repetate la funcția de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte a instanţei judecătoreşti de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și înlocuirea acestuia cu sintagma „cu votul a două treimi din membrii săi aflați în funcție”.Precizăm că la 24 iunie 2013 un grup de parlamentari au înregistrat proiectul de lege nr. 276 pentru modificarea și completarea Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Documentul prevede, printre altele, instituirea votului unanim pentru înaintarea repetată a aceleiaşi candidaturi la funcţia de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte a instanţei judecătoreşti de către CSM Președintelui țării pentru numirea respectivei candidaturi. Potrivit autorilor proiectului, modificările propuse au scopul de a asigura un grad sporit de obiectivitate a CSM în procesul numirii şi promovării în funcţie a magistraţilor.Semnatarii nu sunt de acord cu instituirea votului unanim din următoarele considerente:- Nici Constituția Republicii Moldova, nici Legea cu privire la Guvern şi nici Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului nu stabilesc categorii de decizii/hotărâri ale Guvernului sau Parlamentului urmează să fie adoptate cu votul unanim. Nu este clar de ce pentru puterea judecătorească se solicită instituirea unui cvorum mai înalt, și anume votul unanim, într-un organ colegial.- Instituirea votului unanim pentru propunerea repetată de către CSM a aceleiași candidaturi la funcția de judecător sau promovarea judecătorului, în esenţă, constituie o imixtiune în independența puterii judecătorești. Această imixtiune se datorează faptului că votul unanim al membrilor CSM impune acordul ministrului justiției, reprezentantul puterii executive în CSM, și a Procurorului General. Dependenţa carierei unui judecător de discreţia executivului sau a procuraturii este incompatibilă cu independenţa justiţiei.- Actele normative internaționale la care se face referință la fundamentarea proiectului de lege nu prevăd obligația statelor de a stabili la nivel național votul unanim cu referință la cariera judecătorilor în situații de tangență cu alte puteri ale statului, ci măsuri pozitive ale statului de întemeiere a deciziilor sale de a proteja împotriva numirilor judiciare pentru motive greșite.Până în anul 2005, cariera judecătorilor era pusă la discreţia totală a Preşedintelui ţării. Este bine-cunoscut efectul dezastruos pe care l-a avut acel sistem asupra independenţei justiţiei. Suntem convinşi că astfel de practici nu ar mai trebui să se regăsească în Republica Moldova.Instituirea votului unanim pentru propunerea repetată de către CSM a aceleiași candidaturi la funcția de judecător sau promovarea judecătorului va constitui un regres în parcursul Republicii Moldova spre crearea unui sistem judecătoresc independent și responsabil. Mai mult, acest proiect de lege vine în contradicție cu obiectivele statuate în Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, care este documentul de politici principal care trasează direcția Republicii Moldova în sectorul justiției.În același timp, semnatarii notează că CSM a avut o practică neuniformă cu privire la numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârilor. Conform Legii cu privire la CSM, CSM adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi, cu excepția cazului în care CSM propune repetat pentru numire Președintelui sau Parlamentului aceeași candidatură la funcția de judecător, hotărâre pentru care este necesar votul a două treimi din membrii săi. În ultimii trei ani, au fost observate situații când CSM a interpretat diferit sintagma „majoritatea membrilor săi”. CSM considera uneori că majoritatea urmează a fi calculată din numărul total al membrilor CSM, iar alteori din numărul membrilor prezenţi la ședință. Pentru a exclude astfel de interpretări, propunem înlocuirea sintagmei din proiectul de lege cu sintagma „două treimi din membrii săi aflați în funcție”.În concluzie, subsemnaţii, solicităm Parlamentului Republicii Moldova şi fiecărui deputat în parte: Să nu susțină substituirea sintagma „a două treimi din membrii” cu textul „unanim al membrilor săi” din art. 19 alin. (4) a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,Să substituie sintagma „a două treimi din membrii” din art. 19 alin. (4) a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii cu sintagma „cu votul două treimi din membrii săi aflați în funcție”.Organizarea dezbaterilor publice cu privire la acest subiect.Organizațiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice,Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),Amnesty International Moldova,Centrul de Investigații Jurnalistice,Asociația „Promo-LEX”.Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]

La 25.11.2011 prin ordinul ministrului justiției nr. 509 a fost instituit un grup de lucru pentru elaborarea proiectului de lege privind activitatea avocatului poporului. Președinte de onoare al grupului a fost desemnat Manfred Nowak, fost raportor special al ONU împotriva torturii și relelor tratamente, iar membrii grupului au fost desemnați reprezentanți ai autorităților publice, societății civile Republica Moldova și Institutului pentru drepturile omului „Ludwig Boltzmann” (Viena, Austria).În perioada mai – septembrie 2013 au avut loc o serie de consultări asupra proiectului legii, în urma cărora CRJM a expediat o serie de recomandări și propuneri (recomandările din 15.05.2013, 01.09.2013 și 02.09.2013). Proiectul de lege a fost aprobat la ședința Guvernului din 04.09.2013. Acesta include mai multe recomandări formulate anterior de instituțiile ONU, Consiliului Europei și OSCE referitor la activitatea instituției naționale de protecție și promovare a drepturilor omului (ombudsman) și Consiliului pentru prevenirea torturii.Centrul de Resurse Juridice a expediat unele recomandări și în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități precum și Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, care ar putea fi luate în considerare la adoptarea în versiune finală a legii.Aceste materiale a fost elaborate în cadrul proiectului „Atlasul Torturii: Monitorizarea şi Prevenirea Torturii la Nivel Mondial – Activitatea Raportorului Special al ONU (IEDDO/2010/222-226)”, finanțat de Uniunea Europeană. 

La 27 noiembrie 2013 expiră mandatul profesorilor universitari aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform art. 3 alin. (3) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul Parlamentului Republicii Moldova urmează să aleagă trei membri din rândul profesorilor de drept titulari. Legislaţia nu descrie procedura de alegere a membrilor CSM de către Parlament.Procedura de desfășurare a Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) și procedura alegerii membrilor CSM din rândul judecătorilor este prevăzută în Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor din 23 noiembrie 2012, adoptat de AGJ. Potrivit acestui regulament, alegerea urmează a fi făcută cu anunţarea din timp a candidaţilor, în baza programelor acestora care urmează a fi prezentate CSM şi plasate pe pagina web a CSM.Textul integral al apelului este accesibil aici.Versiunea engleză a textului poate fi accesată aici.Organizațiile Semnatare:Amnesty International Moldova,Asociaţia „GENDER CENTRU”,Asociaţia „Promo-LEX”,Asociaţia Obştească Clubul Politic al Femeilor 50/50,Asociația Presei Independente (API),Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției,Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități,Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO),Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),Centrul de Informații „GENDERDOC-M”,Centrul de Investigații Jurnalistice,Centrul de Resurse Juridice (CRJM),Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”,Centrul Național al Romilor (CNR),Coaliția Nediscriminare,Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM),Fundația Est-Europeană,Grupul de lucru „Justiție și Drepturile Omului” al Consiliului Național pentru Participare,Institutul de Politici Publice (IPP),Institutul pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),Victor Munteanu, Director, Programul de Drept al Fundației Soros Moldova,Transparency-International Moldova.Persoană de contact:Nadejda HRIPTIEVSCHI, Centrul de Resurse Juridice, mobil: (+373) 69 817 237 sau email: [email protected] 

În cele 254 de hotărâri pronunţate în cauze moldoveneşti până la 31 decembrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a acordat compensaţii de peste EUR 13,6 milioane. Aproape 10% din această sumă reprezintă compensațiile acordate cu titlu de prejudiciul moral.În scopul facilitării activităţii judecătorilor şi avocaţilor, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a elaborat un document informativ cu privire la compensațiile morale acordate de CtEDO în cauzele moldoveneşti. Documentul se referă şi la principiile de care se conduce CtEDO atunci când decide asupra compensaţiilor morale. Documentul prezintă schematic compensaţiile acordate cu titlu de prejudiciu moral pentru diferite tipuri de violări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Informaţia se referă doar la violările articolelor 2 (dreptul la viaţă), 3 (interzicerea torturii), 5 (dreptul la libertate şi siguranţă), 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 8 (dreptul la respectul vieţii private şi de familie) ale Convenţiei şi este sistematizată în funcţie de dreptul încălcat.Documentul a fost întocmit în baza hotărârilor CtEDO pronunţate în cauzele moldoveneşti în perioada septembrie 1997 – martie 2013. El nu se referă la toate hotărârile, ci doar la cele mai reprezentative.Documentul poate fi accesat aici.

APEL PUBLICadresat Centrului pentru Drepturilor Omului din Moldova, în special avocaților parlamentari Anatolie Munteanu și Tamara Plămădeală Avocatului Parlamentar Anatolie Munteanu,Avocatului Parlamentar Tamara Plămădeală,Copie:Parlamentului Republicii Moldova,Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal Chişinău, 30 iulie 2013Prin prezentul apel, semnatarii își exprimă indignarea cu privire la scrisoarea expediată de către Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM) autorităților publice locale, prin care li s-a solicitat prezentarea de date cu privire la „comportamentul deviant” al copiilor și tinerilor.Solicităm, de urgență, avocaților parlamentari Anatolie Munteanu și Tamara Plămădeală să prezinte explicații publice cu privire la scrisoarea expediată și măsurile întreprinse pentru a contracara impactul negativ produs de documentul vizat, dacă nu și demisia acestora.Precizăm că în luna iunie 2013, CpDOM a expediat o scrisoare semnată de către directorul CpDOM, avocatul parlamentar dl Anatolie Munteanu, tuturor autorităților publice locale din țară prin care se comunica intenția de a efectua o analiză pe țară la subiectul „analiza comportamentului deviant în rândul copiilor și a tinerilor”. Prin această scrisoare, CpDOM a solicitat autorităților publice locale să prezinte informații pentru anii 2011- 2013 (ultimul an informație ce ține de primul trimestru) cu privire la „comportamentul deviant” al copiilor și tinerilor. În aceeași scrisoare CpDOM definește termenul de „comportament deviant” ca „un caz particular al comportamentului care constă în punerea în pericol a valorilor fundamentale ale societății prin îndepărtarea semnificativă a făptuitorului de la normele sociale, morale și legale ale societății, reflectând o stare conflictuală a individului cu mediul social, prin săvârșirea unor acțiuni antisociale cu caracter nociv pentru societate”. În calitate de comportament deviant CpDOM a inclus următoarele: violența în familie, violența în școală, homosexualitatea, consumul de droguri, alcoolismul, vagabondaj, violul, furtul, omorul, prostituția ș.a.Textul integral al scrisorii poate fi accesat aici.Considerăm că prin scrisoarea expediată, CpDOM a încălcat grav principiul egalității și interesul suprem al copilului, în special prin:-    utilizarea termenului de „comportament deviant” într-o formulă vagă, în special calificarea violenței în familie, viol ca fiind „comportament deviant”, fără a face diferență între victimă și făptuitor;-     calificarea homosexualității ca fiind „comportament deviant” contrar tuturor normelor internaționale cu privire la protecția drepturilor omului!-     colectarea unui șir de date cu caracter personal fără un scop clar definit.Conform art. 7 a legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, datele referitoare la originea rasială sau etnică, la convingerile politice, religioase, datele cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa intimă, precum şi cele privind condamnările penale constituie categorii speciale de date cu caracter personal. Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal poate fi efectuată numai dacă subiectul datelor cu caracter personal şi-a dat consimţământul în formă scrisă.Semnatarii își exprimă indignarea față de terminologia utilizată de CpDOM.Ne exprimăm îngrijorarea față de consecințele periculoase care ar putea fi provocate de utilizarea inadecvată a termenului de „comportament deviant” de către CpDOM. Acest fapt nu doar influențează negativ opinia publică vizavi de calificarea acțiunilor incluse în scrisoare, dar subminează, totodată, respectarea și protecția drepturilor copiilor și tinerilor în Republica Moldova.În acest context, semnatarii acestui apel solicită:Centrului pentru Drepturile Omului:Încetarea imediată a procesului de colectare de date în baza scrisorii expediate, cu informarea autorităților publice locale referitor la folosirea inadecvată, în context, a termenului de comportament deviant, în special includerea inoportună a  homosexualității în categoria de comportament deviant;Oferirea explicațiilor publice vis-a-vis de scopul propus de studiu (inclusiv necesitatea și utilitatea acestuia) și neintervenția avocatului parlamentar pentru drepturile copilului pe marginea omisiunilor comise de CpDOM în baza scrisorii respective;Parlamentului Republicii Moldova:Contabilizarea și luarea de atitudine vis-a-vis de acțiunile și expunerile publice ale avocaților parlamentari care sunt contrare cu mandatul și statutul acestora;Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal:Verificarea respectării legislației cu privire la datele cu caracter personal referitor la scrisoarea CpDOM adresată autorităților locale și utilizarea ulterioară a datelor deja colectate în baza scrisorii.Organizaţiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO),Institutul de Politici Publice (IPP),Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),Asociația „MOTIVAȚIE”,Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS),Coaliția Nediscriminare,Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info”,Grupul de lucru „Justiție și Drepturile Omului” al Consiliului Național pentru Participare,Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO),Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM),Asociația Keystone Moldova,Centrul de Investigații Jurnalistice,Parteneriate pentru fiecare copil,Alianța ONG-urilor active în Domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei,Grupul de lucru „Politici sociale, educație și sănătate” al Consiliului Național pentru Participare.Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]

APEL PUBLICadresat avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu pentru a-și prezenta demisiaChişinău, 11 iulie 2013Prin prezentul apel, semnatarii solicită avocatului parlamentar dna Aurelia Grigoriu depunerea demisiei din cauza necorespunderii comportamentului său recent cu funcția ocupată.Dna Aurelia Grigoriu a participat la Conferința internațională cu privire la standardele europene referitoare la statul de drept, organizată la 3-5 iulie 2013 în Erevan, Armenia. La această conferinţă dna Grigoriu, în calitatea sa de Avocat Parlamentar din Republica Moldova, a ţinut un discurs cu privire la respectarea drepturilor omului în teritoriile „conflictelor înghețate”. La conferință, dna Grigoriu a prezentat  situația din Georgia, creată în urma conflictului din 2008, situația din Nagorno-Karabakh și situația din regiunea Transnistreană a Republicii Moldova.În cadrul discursului, dna Grigoriu a prezentat situația din Nagorno-Karabakh doar dintr-un punct de vedere, condamnând exclusiv o parte din conflict. Spre deosebire de prezentarea situației din Nagorno-Karabakh, în descrierea situației din Georgia și Republica Moldova, dna Grigoriu a operat exclusiv cu informații referitoare la încălcările cu privire la drepturile omului, fără mențiuni cu privire la responsabilitatea statelor implicate în conflict şi calificarea incidentelor care au dus la “conflictele îngheţate”. Abordarea situației din regiunea Transnistreană  ridică multe semne de întrebare, deoarece dna Grigoriu nu s-a referit deloc la responsabilitatea Federației Ruse în privinţa încălcării drepturilor omului în această regiune, constatată inclusiv prin hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului. Ea a prezentat conflictul din Nagorno-Karabakh în mult mai multe detalii decât situaţia din regiunea Transnistreană, deşi dna Grigoriu, cu siguranţă, cunoaşte cu mult mai bine situaţia din Republica Moldova.În opinia noastră, în calitatea sa de Ombudsman din Republica Moldova, dna Grigoriu a admis în discursul său declarații politice în detrimentul prezentării situației drepturilor omului în zonele de conflict și responsabilitatea Statelor membre ale Consiliului Europei. De asemenea, la un for internațional prestigios, dna Grigoriu a prezentat situația din cele 3 zone de conflict în mod diferit.Un avocat parlamentar ar trebui să dea dovadă mereu de tact, consecvență, responsabilitate şi exactitate în discursurile publice. Considerăm că în discursul ținut la Erevan dna Grigoriu și-a depășit atribuțiile și a creat premise pentru tensionarea relaţiilor dintre Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Un astfel de discurs, făcut în cadrul unui for internațional de anvergură nu este demn de funcția de avocat parlamentar și afectează grav încrederea populației în instituția Avocatului Parlamentar. Din aceste considerente ne adresăm către dna Grigoriu să-și prezinte demisia în cel mai scurt timp.Organizaţiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Institutul de Politici PubliceAsociația Promo-LEXCentrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)Fundația Est-EuropeanăCentrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS)Centrul de Investigatii JurnalisticeCoalitia NediscriminareCentrul Regional de Mediu – Moldova (REC Moldova)Platforma Parteneriatului EsticONG BIOSTransparency International – MoldovaAsociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare DurabilăAsociația Micului Business (AMB)Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]