Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2013 (2014)

 English version of the document can be downloaded here.Textul Apelului poate fi descărcat aici.Organizațiile semnatare solicită Președintelui Republicii Moldova să nu promulge Legea cu privire la Avocatul poporului și să o restituie Parlamentului pentru a fi modificată și supusă din nou votului, cu respectarea cerințelor cu privire la transparența procesului decizional.La 24 decembrie 2013, 17 organizații neguvernamentale au adresat Președintelui Republicii Moldova un apel public prin care au solicitat să nu promulge Legea Avocatului poporului, adoptată în lectura a doua în ședința Plenului din 23 decembrie 2013 şi să o restituie Parlamentului. Semnatarii apelului respectiv au invocat cerinţa exagerată de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului de a avea minim 20 de ani de experiență. Până la 23 ianuarie 2014 Parlamentul nu a făcut publică versiunea oficială a Legii Avocatului poporului, care a fost adoptată în lectura a doua la 23 decembrie 2013. Președinția nu a reacțional la apelul respectiv.Semnatarii au analizat proiectul de lege trimis pentru promulgare în detaliu și vin, în mod repetat, cu solicitarea de nu-l promulga. În afară de cerința nejustificată și discriminatorie cu privire la experiența de muncă a candidaților la funcția Avocatul poporului, proiectul de lege conține un șir de alte neajunsuri, care constituie un regres considerabil față de proiectul de lege votat în prima lectură. În lectura a doua, legea a suferit următoarele modificări majore:1. Mandatul Avocatului poporului a fost redus, nejustificat, la apărarea intereselor doar a persoanelor fizice (prevederi relevante, spre exemplu, sunt preambulul legii și prevederile cu privire la subiecții care pot sesiza Avocatul poporului).2. S-a instituit încă o funcție de Avocat al poporului, care este specializat în protecția drepturilor copilului. În cadrul activității grupului de lucru, creat de Ministerul Justiției pentru elaborarea proiectului de lege, în perioada 2011 - 2013 și ulterior, până la adoptarea proiectului de lege în lectura întâia de către Parlament, a fost examinat public proiectul ce vizează activitatea doar a unui Avocat al poporului asistat de mai mulți adjuncți, unul dintre care urma să fie specializat în protecția drepturilor copilului. Crearea a două funcții de Avocați ai poporului creează confuzii și neclarități cu privire la statutul și activitatea acestora, repetând parțial probleme identificate în cadrul activității actualilor Avocați parlamentari.3. A fost exclus criteriul conform căruia experiența anterioară a Avocatului poporului trebuie să fie una notorie în domeniul apărării și promovării drepturilor omului, prevăzându-se doar „vechime în muncă de cel puțin 20 ani de activitate". În acest context, nu este clar cine va putea candida și cerința cu privire la 20 de ani de activitate este una nejustificată și discriminatorie.4. Procesul de selectare a Avocatului poporului a fost denaturat radical. Inițial era prevăzută selectarea Avocatului poporului în urma unui concurs public. Proiectul de lege adoptat în prima lectură conținea următoarele principii: a) competiție deschisă, prin asigurarea accesului liber de participare la concurs a oricărei persoane care întruneşte condiţiile stabilite de lege; b) asigurarea transparenţei, prin punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la modul de desfăşurare a concursului; c) tratamentul egal, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectare şi a condiţiilor de desfăşurare a concursului în raport cu toţi candidaţii. Proiectul votat în lectura a doua nu mai conține principiile enumerate mai sus și prevede propunerea candidaților la funcția de Avocat al poporului doar de către fracțiunile parlamentare sau/și de către 20 de deputați. De asemenea, proiectul prevede instituirea unei Comisii parlamentare speciale pentru examinarea propunerilor privind candidații. Astfel, proiectul de fapt a limitat considerabil cercul potențialilor candidați, condiționând prezentarea acestora de susținerea din partea deputaților.5. S-a redus de la 20 la 5 zile termenul în care publicul urmează să facă cunoștință cu candidații și informația referitoare la organizarea dezbaterilor publice. Parlamentul a considerat inutilă publicarea acestor informații în mass-media.6. S-a impus Avocatului poporului obligația de a nu informa publicul despre problemele statului. Acest text confuz a fost introdus chiar în textul jurământului, fapt care este inacceptabil și este în conflict cu mandatul Avocatului poporului. De asemenea, nu este prevăzută o versiune alternativă jurământului, pentru a acomoda persoanele care nu pot să depună jurământ din convingeri proprii.7. S-a limitat nejustificat cercul de persoane care ar urma să sesizeze Avocatul poporului. Conform proiectului legii trimis spre promulgare, organizațiile neguvernamentale sau alte entități juridice nu mai pot sesiza în mod direct Avocatul poporului despre încălcarea drepturilor omului, permițându-le sesizarea Avocatului poporului doar dacă reprezintă o potențială victimă.8. A exclus posibilitatea persoanei, care se simte lezată în drepturi printr-o hotărâre judecătorească, să sesizeze Avocatul poporului. Faptul adoptării unei hotărâri judecătorești nu exclude efecte care ar încălca drepturile fundamentale ale omului.9. S-a exclus, nejustificat, posibilitatea „persoanelor puse sub interdicție de instanța judecătorească (incapabile)" să sesizeze Avocatul poporului.10. Mecanismul național de prevenire a torturii a fost asimilat cu Avocatul poporului. Astfel, Avocatului poporului i s-au atribuit competențe care, de fapt, contravin protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. A fost exclus un capitol dedicat activității Consiliului Consultativ pentru prevenirea torturii în calitate de mecanism național de prevenire a torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Prevederile exclud posibilitatea societății civile de a realiza atribuțiile de mecanism național de prevenire a torturii - vizitele de monitorizare a locurilor de detenție. Legea nu prevede dacă rapoartele în urma vizitelor de monitorizare a locurilor de detenție vor fi făcute publice. Avocatul poporului nu este în sine un mecanism național de prevenire a torturii. Această poziție, criticată de fostul raportor ONU împotriva torturii în urma vizitei sale din 2008, a fost adresată Guvernului Republicii Moldova în cadrul raportului de țară asupra implementării Convenției ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (noiembrie 2009) și Revizuirii Universale Periodice (martie 2012).Astfel, constatăm cu regret că Proiectul de lege cu privire la Avocatul poporului trimis Președintelui spre promulgare reprezintă un regres față de proiectul de lege trimis Parlamentului de către Guvern și ignoră, în aspectele specificate mai sus, recomandărilor grupului de lucru și a experților implicați în procesul de elaborare a proiectului de lege. De asemenea, condiționarea candidaților la funcția de Avocat al poporului de susținerea factorului politic implicit exclude posibilitatea publicului de a nominaliza persoane notorii și cu experiență în domeniul apărării și promovării drepturilor omului și discreditează, de fapt, statutul instituției Avocatului poporului.Semnatarii solicită:1. Preşedintelui Republicii Moldova să nu promulge Legea Avocatului poporului şi să o restituie Parlamentului pentru a fi modificată și supusă din nou votului, cu respectarea cerințelor cu privire la transparența procesului decizional;2. Parlamentului Republicii Moldova - să modifice legea prin excluderea neclarităților și respectarea recomandărilor instituțiilor internaționale relevante în domeniul activității instituțiilor naționale de protecție a drepturilor omului, precum și a experților locali, după o consultare publică cu persoanele și organizațiile interesate.Organizaţiile semnatare:1. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova,2. Ambasada Drepturilor Omului,3. Amnesty International Moldova,4. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă,5. Asociația Obștească „Certitudine",6. Asociația Presei Independente (API),7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),8. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),9. Asociaţia Promo-LEX,10. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități (CAJPD),11. Centrul „Acces-info",12. Centrul de Informare şi Documentare a Drepturilor Copilului (CIDDC),13. Centrul de Informație GENDERDOC-M,14. Centrul de Politici şi Analize în Sănătate (PAS),15. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),16. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)17. Centrul International „La Strada",18. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),19. Coaliţia Nediscriminare,20. Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM),21. Doina-Ioana Străisteanu, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității,22. Fundaţia Est-Europeană,23. Gender-Centru,24. Institutul de Politici Publice (IPP),25. Institutul de Reforme Penale (IRP),26. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),27. Platforma Națională a Forului Societăţii Civile a Parteneriatului Estic,28. Programul Buna Guvernare, Fundația Soros-Moldova,29. Terra-1530,30. Transparency International Moldova.Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]

Parlamentului Republicii MoldovaCopie: 1. Ministerul Justiţiei2. Consiliul Superior al MagistraturiiChişinău, 16 ianuarie 2014Semnatarii propun Parlamentului prelungirea mandatului actualei componenţe a Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) până la numirea membrilor Colegiului disciplinar conform noii Legi cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.La 14 noiembrie 2013 Parlamentul a aprobat în prima lectură Proiectul legii nr. 423 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Conform proiectului de lege, Colegiul disciplinar este compus din 9 membri: 5 membri-judecători, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, şi 4 persoane din societatea civilă, numiţi de ministrul justiţiei în urma unui concurs public, organizat de o comisie de selecţie a candidaţilor din care fac parte şi reprezentanţi desemnaţi de CSM. Mandatul membrilor Colegiului disciplinar va fi de 6 ani. La 23 decembrie 2013, după mai multe dezbateri în lectura a doua asupra proiectului legii, s-a decis solicitarea opiniei Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia).Conform legii nr.950-XIII cu privire la Colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor din 19.07.96 (în vigoare), Colegiul disciplinar este format din 10 membri: 5 membri-judecători sunt aleşi de adunările judecătorilor din instanţele judecătoreşti respective (2 judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel, 1 judecător de la judecătorii) şi 5 membri-profesori titulari, dintre care 2 sunt numiţi de CSM şi 3 – de ministrul justiţiei. Mandatul componenţei actuale a Colegiului disciplinar expiră până la 18 ianuarie (membri-judecători) şi la 8 februarie 2014 (membri-profesori titulari). Colegiul disciplinar are un mandat de 4 ani.Organizaţiile semnatare consideră inoportună alegerea noilor membri ai Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, atât timp cât noua lege schimbă esenţial statutul, competenţa şi componenţa Colegiului şi în contextul posibilităţii adoptării de către Parlament a noii legi în prima jumătate a anului 2014.Cât priveşte alegerea membrilor Colegiul disciplinar din rândul judecătorilor, conform hotărârii CSM din 14 ianuarie 2014, pe ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor care urmează să se desfăşoare pe 17 ianuarie 2014, a fost propusă examinarea chestiunii ce ţine de alegerea membrilor Colegiului disciplinar din rândul judecătorilor. Considerăm că adunările judecătorilor ar putea alege membrii judecători în Colegiul disciplinar, dar hotărârea ar avea efect după intrarea în vigoare a legii.În concluzie, semnatarii solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte în termeni restrânşi o lege prin care să prelungească mandatul actualilor membri ai Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii până la intrarea în vigoare a noii legi care va reglementa statutul, competenţa şi componenţa Colegiului.Organizaţiile semnatare:Ambasada Drepturilor Omului,Amnesty International Moldova,Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Coaliţia Nediscriminare,Fundaţia Est-Europeană,Gender-Centru,Institutul de Politici Publice (IPP),Transparency-International Moldova.Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic,  Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]

Plecată din mai 2020Angela a deținut funcția de Directoare a Serviciului Administrativ în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova din aprilie 2019 până în mai 2020. Ea a fost responsabilă de buna planificare și organizare a activităților Asociației, de coordonarea activității unor proiecte, asigurând o sustenabilitate organizațională eficientă.Angela și-a început activitatea profesională în domeniul administrativ, în sectorul privat. Ea a lucrat mulți ani pentru Ministerul de Afaceri Externe al Marii Britanii (MAE), la Ambasada Britanică, Chișinău, unde a acumulat o vastă experiență profesională și competențe valoroase, pe parcursul carierei sale profesionale aflate constant în creștere, exersând diferite funcții în Secția Management. Între 2014 – 2019, Angela a condus Secția Corporativă a Ambasadei Britanice, Chișinău. Experiența sa vastă de gestionare, management corporativ, management financiar, procurări, HR, comunicare etc., îi permite să contribuie și să aducă o valoare managementului Asociației.Angela a obținut diploma de licență în filologie/limbi străine la Universitatea de Stat din Moldova. Ea a participat la o multitudine de training-uri relevante domeniului său de activitate, la multe conferințe internaționale, și a studiat în cadrul Academiei Diplomatice/MAE al Marii Britanii.Angela vorbește fluent româna (limba maternă), engleza și rusa. Cunoaște bine limba franceză.

La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la Avocatul poporului. Organizaţiile semnatare sunt extrem de îngrijorate de introducerea unei noi condiţii de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului, şi anume cerinţa de a avea minim 20 de ani de experienţă. Organizaţiile semnatare solicită Preşedintelui să nu promulge legea, iar Parlamentului – să modifice legea, revenind la condiţia anterioară de activitate notorie în domeniul apărării sau promovării drepturilor omului de cel puţin 5 ani. De asemenea, Parlamentul ar putea stabili un alt termen de până la 10 ani de experienţă.Proiectul de lege cu privire la Avocatul poporului a fost elaborat de Ministerul Justiţiei, cu participarea reprezentanţilor diferitor organizaţii neguvernamentale şi internaţionale, în cadrul unui grup de lucru constituit în noiembrie 2011. De asemenea, proiectul a fost supus consultărilor publice, iar societatea civilă a avut posibilitatea de a expedia propuneri în termeni restrânşi în adresa Ministerului Justiţiei. Proiectul a reprezentat un consens al diferitor participanţi atât din executiv, cât şi din societatea civilă. Cerinţa de eligibilitate pentru candidaţii la funcţia de Avocat al poporului de a avea minim 20 de ani de experienţă, a fost introdusă în lectura a II-a în Plenul Parlamentului, fără nici o consultare publică sau justificare plauzibilă.Semnatarii consideră că cerinţa de minim 20 de ani de experienţă de muncă pentru a candida la funcţia de Avocat al poporului este una exagerată, nejustificată şi abuzivă. Considerăm că cerinţa respectivă este discriminatorie, deoarece limitează nejustificat participarea la concurs a persoanelor cu vârsta de până la 40 de ani. Această condiţie nu este justificată, deoarece funcţia de Avocat al poporului nu presupune activităţi care nu ar putea fi efectuate de o persoană care nu are vârsta de 40 de ani sau care nu are 20 de ani de experienţă. De asemenea, condiţia experienţei de 20 de ani nu este o condiţie profesională esenţială, care ar fi imperios necesară pentru exercitarea atribuţiilor de Avocat al poporului sau în lipsa căreia exercitarea atribuţiilor de Avocat al poporului ar fi imposibilă. Mai mult, în contextul Republicii Moldova, această condiţie este abuzivă, deoarece de fapt presupune admiterea doar a persoanelor care şi-au făcut studiile şi au început activitatea până în anul 1993, atunci când exista foarte puţină experienţă cu privire la democraţie şi drepturile omului.Semnatarii solicită:1.    Preşedintelui Republicii Moldova – să nu promulge legea cu privire la Avocatul poporului şi să o restituie Parlamentului;2.   Parlamentului Republicii Moldova – să modifice legea pentru a exclude cerinţa de 20 de ani de experienţă şi să o înlocuiască cu condiţia de activitate notorie în domeniul apărării sau promovării drepturilor omului de până la 10 ani.Organizaţiile semnatare:Ambasada Drepturilor Omului,Amnesty International Moldova,Asociaţia pentru Abilitarea Copilului şi Familiei „AVE Copiii”,Asociaţia Promo-LEX,Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO),Centrul de Informare şi Documentare a Drepturilor Copilului (CIDDC),Centrul de Politici şi Analize în Sănătate (PAS),Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO),Centrul International „La Strada”,Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),Coaliţia Nediscriminare,Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM),Fundaţia Est-Europeană,Gender-Centru,Institutul de Politici Publice (IPP),Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM).Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 601, email: [email protected]