Contribuirea la perfecționarea mecanismelor de responsabilizare a judecătorilor în Republica Moldova  

Optimizarea hărţii judiciare din Republica Moldova (2014) (în engleză)

Specializarea judecătorilor şi oportunitatea creării sistemului instanţelor de contencios administrativ în Republica Moldova (2014) (în engleză)

Specializarea judecătorilor şi oportunitatea creării sistemului instanţelor de contencios administrativ în Republica Moldova (2014) (în engleză)

Optimizarea hărţii judiciare din Republica Moldova (2014) (în engleză)

Sporirea gradului de conștientizare a populației privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova și capacitarea învățătorilor, asistenților sociali și a comunității juridice pentru ca aceștia, ulterior, să acționeze ca agenți ai schimbării

Despre condamnările Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului discută Pavel Grecu, consilier juridic la CRJM, Vitalie Zamă, avocat și Igor Stoica, jurist la Amnesty International Moldova. Emisiunea „Publika report” (Publika).[jwplayer mediaid="4127"]

În anul 2013, CEDO a înregistrat 1,356 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de cereri moldoveneşti primit vreodată de CtEDO într-un an. Aceasta este cu 45,1% mai mult decât în anul 2012. Raportat la populaţia ţării, în 2013, Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări semnatare ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Creşterea atât de mare a numărului de cereri depuse poate fi explicată, în principal, prin neîncrederea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.Din 1998 până în 2013, CEDO a înregistrat 9,700 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 1 ianuarie 2014, 1,442 dintre acestea încă aşteptau să fie examinate. Spre deosebire de anii precedenţi, în ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova nu se mai află printre primele 10 ţări (în anul 2012, Moldova se afla pe locul 9, cu 3,256 de cereri pendinte).Din totalul de 93,397 de cereri examinate de CEDO în anul 2013, 3,162 sunt cereri moldoveneşti. Dintre acestea, 3,143 (99,4%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol, iar în 19 (0,6%) au fost pronunţate hotărâri. Procentajul cererilor moldoveneşti întemeiate examinate în anul 2013 (0,6%) este cu mult mai mic decât media la CEDO (3,9%), însă aceste cifre nu ar trebui interpretate în sensul că cererile îndreptate împotriva Moldovei sunt inadmisibile cu mult mai des decât media la CEDO. Numărul mare al cererilor inadmisibile în anul 2013 poate fi explicat, în principal, prin faptul că, din vara anului 2012, la grefa CEDO activează 3 jurişti moldoveni noi, sarcina principală a cărora este de a procesa cererile vădit inadmisibile. Din cele 1,442 cereri pendinte la 1 ianuarie 2014, doar 26% erau repartizate pentru examinare judecătorului unic, adică au fost considerate prima facie vădit inadmisibile. Celelalte 74% din cereri au fost considerate prima facie cu şanse sporite de succes. Aceste date sugerează că în anii următori va avea loc o scădere a ratei cererilor moldoveneşti declarate vădit inadmisibile.Până la 31 decembrie 2013, CEDO a pronunţat 273 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 19 – în anul 2013. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda, sau Portugalia, ţări care au aderat la CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Dintre cele 250 de hotărâri în care a fost examinat irevocabil fondul, doar în 4 hotărâri (1,6%) CEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat CEDO. Printre cele mai frecvente violări constatate în cele 250 de hotărâri sunt: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale – în 59 de hotărâri (care se referă, în principal, la situaţii ce au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor – în 33 de hotărâri; detenţia în condiţii proaste – în 26 de hotărâri; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile – în 25 de hotărâri; maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului – în 21 de hotărâri.În cele 19 hotărâri pronunţate în 2013, CEDO a constatat 32 de violări ale CEDO. 15 dintre aceste violări (47%) se referă la un singur articol – art. 3 CEDO (interzicerea torturii). Urmează a fi, de asemenea, remarcat faptul că în anul 2013 CEDO a condamnat de 3 ori Moldova pentru violenţă domestică.În temeiul celor 273 de hotărâri CEDO pronunţate până în 2013, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 13,900,000, dintre care EUR 325,600 – în baza celor 19 hotărâri pronunţate în 2013. Alte circa EUR 3,100,000 au fost plătite în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.Mai multe informaţii despre cauzele moldoveneşti la CEDO le puteţi găsi în sinteza activităţii CEDO pentru anul 2013, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Acest document a fost elaborat cu scopul de a spori nivelul de informare al societăţii in general și al juriştilor în special despre activitatea CEDO. Documente similare au fost elaborate și pentru anii 2010, 2011 şi 2012.***Analiza activităţii CEDO în anul 2013 a fost întocmită cu suportul financiar al Human Rights Initiative, în cadrul proiectului Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Opiniile exprimate în el nu reprezintă în mod necesar opiniile Human Rights Initiative, iar acesta nu poartă răspundere pentru informaţiile prezentate în el.Evenimentul este realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.Persoană de contact: Pavel Grecu, consilier juridic, tel: 022-843-601, ext. 106, email: [email protected]

În 2013, Moldova a pierdut la CEDO 19 dosare. În 18 hotărâri emise, Curtea a constatat cel puţin o încălcare a Convenţiei Drepturilor Omului. Dintre cele 250 de hotărâri în care a fost examinat irevocabil fondul, doar în 4 hotărâri (1,6%) CtEDO a constatat că R. Moldova nu a violat CEDO.În anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a înregistrat 1,356 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de cereri moldoveneşti primit vreodată de CtEDO într-un an. Aceasta este cu 45,1% mai mult decât în anul 2012. Creşterea atât de mare a numărului de cereri depuse poate fi explicată, în principal, prin neîncrederea în sistemul judecătoresc din R. Moldova.Printre cele mai multe condamnări, R. Moldova le are la capitolul tratamente inumane sau degradante — 8 cazuri, lipsa unei anchete eficiente — 8 cazuri şi dreptul la un proces echitabil — 5 cazuri. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis 3 hotărâri care prevăd încălcarea dreptului la viaţa privată şi familie.În cele 19 hotărâri pronunţate în 2013, CtEDO a constatat 32 de violări ale CEDO. 15 dintre aceste violări (47%) se referă la un singur articol — art. 3 CEDO (interzicerea torturii). Urmează a fi, de asemenea, remarcat faptul că în anul 2013 CtEDO a condamnat de 3 ori Moldova pentru violenţă domestică, se arată într-o sinteză a activităţii CtEDO pentru anul 2013, elaborată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.În temeiul celor 273 de hotărâri CtEDO pronunţate până în 2013, R. Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 13,900,000, dintre care EUR 325,600 — în baza celor 19 hotărâri pronunţate în 2013. Alte circa EUR 3,100,000 au fost plătite în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.Din 1998 până în 2013, CtEDO a înregistrat 9,700 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 1 ianuarie 2014, 1,442 dintre acestea încă aşteptau să fie examinate. Spre deosebire de anii precedenţi, în ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova nu se mai află printre primele 10 ţări (în anul 2012, Moldova se afla pe locul 9, cu 3,256 de cereri pendinte).Printre ţările cu coeficientul cel mai mare al hotărârilor emise de CEDO în 2013, se numără Rusia, Italia, Ucraina, Serbia şi Turcia, urmate de România, Marea Britanie, Georgia, Bulgaria şi Slovenia.

O organizație neguvernamentală care îi ajută pe cetățenii moldoveni să-și caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturile Omului spune că numărul cererilor trimise anul trecut de moldoveni la CEDO a atins un record absolut. Nu se știe câte a fost acceptate spre examinare. Cu toate acestea, Centrul de Resurse Juridice care a făcut bilanțul vede în înmulțirea plângerilor un nou semnal că oamenii sunt nemulțumiți de justiția moldoveană, în pofida retoricii despre reforma sistemului judecătoresc. Detalii de la Lilian Barbăroșie.Anul trecut, CEDO a  primit cam 1.400 de cereri de la cetateni moldoveni, un numar record ce surclaseaza pana si recolta din anii cei mai „defectuosi” din istoria justiţiei moldovenesti, cand numărul plângerilor nu depăşea cota de 1000.Nu s-au trimis atâtea cereri nici chiar în 2008, anul în care la CEDO ajunseseră cele mai răsunătoare dosare economice din perioada comunistă şi Moldova a cheltuit o sumă record, de 12 milioane de euro, pe despăgubiri, suma fiind echivalentă cu bugetul anual al justiţiei moldoveneşti.Câte dintre plângerile anului 2013 vor fi puse pe rol de CEDO nu se ştie deocamdată, dar autorităţile ar trebui de pe acum să-şi pună nişte întrebări, este de părere Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice:„Noi înţelegem că această cifră se datorează faptului că persoanele,  obţinând decizia CSJ, nu sunt satisfăcute cu această decizie şi depun cerere la CEDO, indiferent dacă au sau nu şanse. Creşterea s-ar putea datora şi faptului că din 2013 nu se mai fac şedinţe la CSJ, ci se decide în funcţie de materialele din dosar. Probabil CSJ nu este prea explicită în motivaţiile sale, prin urmare, chiar dacă se dă o decizie bună, persoanele care pierd dosarele, nu înţeleg de ce le pierd.”Bilanţul dedus din statistica CEDO aruncă de fapt o piatră în grădina autorităţilor de la Chişinău care, în cadrul unei reforme mai ample a justiţiei, au reconsiderat rolul Curţii Supreme de Justiţie.Acum această ultimă verigă din lanţul de instanţe judiciare nu mai rejudecă dosarele după instanţele de fond, cum o făcea anterior, ci funcţionează ca un fel de tutore abilitat să uniformizeze practicile judecătoreşti.Se pare, însă, că reforma nu şi-a atins ţinta scontată. Ar fi şi o problemă ce-l vizează în mod direct pe cel ce stă în fruntea CSJ, Mihai Poalelungi, magistratul direct implicat în reformă după ce a judecat vreme îndelungată în calitate de trimis al Moldovei la CEDO. Din nou Vladislav Gribincea:„Nivelul de cunoaştere al jurisprudenţei CEDO la nivelul judecătorilor a crescut, fireşte, dar atunci când e vorba de soluţii vădit defavorabile statului, ei dau soluţii mai degrabă favorabile statului, adică dau compensaţii foarte mici sau încearcă să interpreteze Convenţia Europeană într-un mod denaturat. Şi asta s-a întâmplat în special după ce la CSJ a venit domnul Poalelungi.”O altă componentă a raportului vizează specificul cauzelor în care guvernul şi-a atras condamnările CEDO în 2013.Cele mai multe se referă la cea mai gravă încălcare a drepturilor umane în viziunea CEDO – tortura şi investigarea ineficientă a ei.La fel, constată raportul, 2013 este şi anul în care CEDO a condamnat pentru prima dată Moldova pentru felul cum judecă cazurile de violenţă domestică.În acest prim an în care acest gen de dosare au fost în atenţia instanţei europene, tocmai patru victime ale violenţei domestice au şi fost despăgubite în urma hotărârilor  CEDO.

Numărul cererilor depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în anul 2013 împotriva Republicii Moldova a crescut cu 45,1%, comparativ cu anul 2012, ajungând la 1356 de cereri. Este cel mai mare număr primit vreodată de către CEDO într-un an din partea cetăţenilor moldoveni.Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Vladislav Gribincea, a spus, ntr-o conferinţă de presă, că numărului mare decereri depuse la CEDO se explică prin gradul sporit de neîcredere a populaţiei în sistemul judecătoresc din Moldova. Din anul 1998 până în anul 2013, la CEDO au fost depuse 9700 de cereri împotriva Moldovei, la 1 ianuarie, anul curent, 1442 de cereri încă aşteptau să fie examinate.Din totalul de cereri examinate de către CEDO în 2013, adică peste 93 de mii, 3162 de au fost depuse de cetăţeni ai Republicii Moldova. Dintre acestea, 99,4% au fost declarate inadmisibile sau au fost scoase de pe rol. Astfel, procentajul cererilor moldoveneşti întemeiate, examinate de CEDO, este de 0,6%. Această cifră este sub media Curţii, de 3,9%.Examinând cererile moldoveneşti rămase la CEDO, mai mult de 70% dintre ele au şanse de succes. Putem aştepta ca anii următori numărul cererilor respinse şi vădit nefondate se va reduce şi va creşte numărul cererilor ce vizează încălcări grave ale drepturilor omului, a spus preşedintele CRJM.Vladislav Gribincea a subliniat că până la 31 decembrie 2013, CEDO a pronunţat 273 de hotărâri în cauze moldoveneşti. Printre cele mai frecvente violări ale Convenţiei europene pentru drepturile omului se numără: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale, anchetarea neadecvată a maltratărilor, detenţia în condiţii inumane etc.Cererile care vizează neexecutarea hotărârilor judecătoreşti au fost înaintate pe cauze comise în 2007. În anii 2012-2013, violări de acest gen nu au fost constatate decătre CEDO.Republica Moldova a fost obligată să achite în cazurile pierdute la CEDO despăgubiri de peste 13,9 milioane de euro, inclusiv 325 de mii de euro pentru 19 hotărâri pronunţate în anul 2013. 3,1 milioane de euro au fost achitaţi în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.

Numărul cererilor depuse de moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a crescut considerabil în ultimul an. În 2013, au fost înregistrate peste o mie de cereri, mai mult cu peste 45 la sută în comparație cu anul 2012 și reprezintă cel mai mare număr de cereri moldovenești primite vreodată de CEDO într-un an.„Raportat la populația țării, R. Moldova se află pe locul patru din cele 47 de țări semnatare ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Creșterea atât de mare a numărului de cereri depuse poate fi explicată, în principal, prin neîncrederea în sistemul judecătoresc din R. Moldova”, a menționat directorul Centrului de Resurse juridice din R. Moldova, Vlad Gribincea.Potrivit sursei, din 1998 până în 2013, CEDO a înregistrat circa zece mii de cereri îndreptate împotriva R. Moldova. La 1 ianuarie curent, circa o mie și jumătate dintre acestea încă așteptau să fie examinate. Până la finele anului 2013, CEDO a pronunțat 273 de hotărâri în cauzele moldovenești. După numărul de hotărâri, R. Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, țări care au aderat la CEDO cu mult înaintea R. Moldova și au o populație mult mai mare decât cea a țării noastre. „Aproape jumătate dintre dosarele pierdute la CEDO vizează tortura, neexecutarea hotărârilor judecătorești, anchetarea inadecvată a maltratărilor, detenția în condiți inumane, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile.Până acum, R. Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri morale și materiale în sumă de peste 13 milioane de euro, dintre care doar 325 de mii de euro pentru cauzele pierdute în 2013. „Nu sunt înregistrate restanțe la acest capitol. De regulă, statul plătește în termenii indicați de Curte acești bani”, a mai spus Gribincea.