Ce fel de justiție e acea care condamnă un magistrat participant la o vânătoare ilegală şi autor al împuşcăturii fatale soldată cu moartea unui om – la doi ani de închisoare cu suspendare… şi o justiţie care îl lasă să fuga din sala de judecată pe un fost ministru găsit vinovat de neglijență în serviciu soldatată cu moartea unui om în timpul violenţelor din aprilie 2007?

Despre cazurile Papuc și Crețu – hârtie de turnesol a justiției moldovenești, discutăm cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Europa Liberă: Domnule Gribincea, despre justiție vorbim mult la modul abstract, mult de tot în ultima vreme, dar avem acum, din punctul meu de vedere, două pretexte excelente pentru o discuție punctuală și concretă. De aceea, vă întreb: când vă uitați cu ochi de profesionist la cazul Papuc – fostul ministru de interne condamnat pentru violențele din aprilie 2009, la capătul unui extrem de anevoios proces de judecată, și lăsat să se „evaporeze”din sala de judecată, cu o foarte mare probabilitate să nu mai fie prins și încarcerat – la ce vă gândiți personal?

Vladislav Gribincea: „Astfel de cazuri în cauze obişnuite nu se întâmplă şi, probabil, situaţia domnului Papuc vorbeşte despre o predispoziţie a judecătorilor de a fi extrem de sensibili atunci când este vorba de limitarea drepturilor persoanelor influente sau care au fost influenţe în Republica Moldova. Probabil, este destul de răspândită în rândul judecătorilor, temerea de a afecta cumva mai-marii acestei ţări. Nu se ştie cine mai revine la putere…”

Europa Liberă: Când ziceţi că nu se întâmplă în mod normal aşa ceva, ce aveţi în vedere?

Vladislav Gribincea: „În momentul în care Curtea de Apel pronunţă o sentinţă cu închisoare, în toate celelalte cazuri persoanele condamnate şi prezente în sală sunt luate sub strajă imediat. În cazul domnului Papuc, arestarea nu a avut loc.”

Europa Liberă: Instituţiile de drept din R. Moldova şi-au tot pasat de la una la alta responsabilitatea în ce priveşte arestul şi anunţarea în căutare a fostului ministru, care nu a putut fi reţinut chiar din sala de judecată, pentru că la şedinţă nu au fost chemaţi şi poliţişti, iar după asta dispozitivul hotărârii judecătoreşti a ajuns la Inspectoratul General de Poliţie abia a doua zi. Într-un final, la zece zile de la condamnarea lui Gheorghe Papuc, Judecătoria Centru a anunțat că acesta a fost dat în căutare naţională. Cum să privim la toate aceste întâmplări?

Vladislav Gribincea: „În alte cazuri aşa ceva nu se întâmplă, iar scuze pot fi găsite oricând. Eu sunt convins că aici pur şi simplu s-a dorit ca condamnatul să nu fie arestat imediat, pentru a-i da o şansă să scape.”

Europa Liberă: Pe 19 ianuarie s-a pronunţat verdictul.Mai credeţi că mai sunt şanse să fie găsit şi încarcerat?

Vladislav Gribincea: „Vorbim de domnul Papuc, adică de un general. În mod normal, o persoană cu titlul de general, care a deţinut funcţii destul de importante în această ţară ar trebui să dea un exemplu pentru toţi şi să se prezinte singur la autorităţi, să nu aştepte să fie căutat pentru executarea sentinţei. Domnul Papuc a ales să nu facă acest lucru şi, probabil, se va eschiva în continuare de la urmărirea penală.”

Europa Liberă:Cine ar trebui să răspundă pentru felul cum s-au comportat instituţiile statului?

Vladislav Gribincea: „Lucrurile sunt destul de încurcate. Cred că Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să demareze o investigaţie în acest sens, iar Ministerul Afacerilor Interne – la fel ar trebui să declanşeze o investigaţie separată şi să identifice care, de fapt, a fost problema şi cine sunt cei vinovaţi. În cazul în care se relevă că este vorba de o problemă sistemică, atunci ar trebui să se înlăture cauzele.”

Europa Liberă: Din câte înţeleg, dumneavoastră nu vi se pare o problemă sistemică, ci vi se pare un caz individual, în care, dat fiind profilul inculpatului, s-a aranjat totul ca el să le scape „printre degete” instituţiilor statului.

Vladislav Gribincea: „Din câte am înţeles, argumentul era că în sală nu era poliţie. Există poliţist de gardă la Curtea de Apel Chişinău şi acel poliţist are competenţă conform legii să reţină persoanele. De asemenea, în sală era procurorul. Procurorul, conform legii, de asemenea are asemenea competenţe.”

Europa Liberă: Deci, în momentul când l-au văzut că pleacă, cineva din aceste persoane trebuia să se sesizeze?

Vladislav Gribincea: „În cazul în care nu este poliţia, persoana poate fi reţinută de procuror sau de către poliţist, care nu are în atribuţii principale acest lucru, şi ulterior, când vine poliţia specializată în acest sens, să fie transmis autorităţilor pentru executarea sentinţei.”

Europa Liberă: E limpede. Şi dacă ne-am uita la verdictul în cazul Crețu – doi ani cu suspendare pentru participarea la o vânătoare ilegală, se pare totuşi, deşi nu este chiar clar, soldată cu moartea unui om și tăinuirea acestei isprăvi – deci, un magistrat tăinuieşte de rând cu alţi participanţi vânătoare. Dacă ne uităm la această condamnare la modul general, ca la o condamnare a unui inculpat anume de o justiţie anume – ce spune ea despre justiție?

Vladislav Gribincea: „Pentru mine nu este foarte clar dacă domnul Creţu a fost condamnat pentru participarea la vânătoarea ilegală sau doar pentru faptul că din acţiunile lui a decedat din imprudenţă cineva. Dacă vorbim de sancţiune, atunci e ceva obişnuit ca în astfel de cazuri să se aplice o sancţiune cu suspendare. Totuşi, acest caz este unul deosebit, este vorba despre cazul unui magistrat cu funcţie importantă în sistem la acea dată. O persoană, care, se pare, a negat cu vehemenţă vinovăţia sa. Atunci când este vorba despre un magistrat care neagă cu vehemenţă vinovăţia, sancţiunea pare neobişnuit de blândă.”

Europa Liberă: Deci, dacă avem un omor din imprudenţă, în această situaţie doi ani cu suspendare nu ar trebui să ne mire şi problema ar trebui căutată în faptul că vânătoarea nu ar fi fost tratată ca ilegală, da?

Vladislav Gribincea: „Problema poate fi privită din două perspective. Prima este fondul dosarului şi aici lucrurile sunt destul de complicate şi sensibile, nu am văzut motivarea sentinţei judecătoreşti, probabil aceasta va veni în câteva săptămâni.

În ceea ce priveşte însăşi severitatea sancţiunii, lucrurile sunt mai complicate, dar oricum, nu cunoaştem toate circumstanţele cauzei, judecătorul le cunoaşte şi aş dori să am încredere în sentinţa judecătorească. Blândeţea sancţiunii generează discuţii, dar acestea pot fi spulberate printr-o motivare bună a deciziei judecătoreşti.”

Europa Liberă: Nu vi s-a părut suspect timpul când s-au pronunţat aceste verdicte – adică faptul că un dosar care datează din 2009 şi altul – la fel cu o anumită istorie destul de îndelungată – au fost finalizate concomitent parcă?

Vladislav Gribincea: „Eu am urmărit şi alte dosare destul de sensibile pentru judecător şi am observat că înainte de alegeri multe dintre acestea au fost amânate până după alegeri. Înţelegerea mea a acestui fenomen este că judecătorii, deşi formal sunt independenţi, totuşi se tem de executiv şi iau uneori decizii în funcţie de voinţa celor care sunt la putere şi nu numaidecât în funcţie de spiritul sau buchia legii.

Europa Liberă: În definitiv, ce diagnostic aţi pune justiţiei după aceste două procese?

Vladislav Gribincea: „Reformele lansate în justiţie aduc roade, dar impactul acestor reforme este încă minor. Acel sindrom al dependenţei de executiv sau legislativ în rândul judecătorilor este deosebit de răspândit şi, cu părere de rău, mă tem că în rândul judecătorilor sunt prea puţin cei curajoşi, care ar putea să dea o palmă, când merită, celor vinovaţi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră şi colegii dvs. De la CRJM v-ați făcut un fel de meserie din a analiza cum funcționează justiția, cum se comportă magistraţii. Recent ați publicat un studiu despre promovarea în funcții a judecătorilor. Aţi analizat anul  2014, deci tocmai perioada de după reforma acestui sistem de promovare a magistraţilor. Concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare. Întrebarea mea este, totuşi: vedeți vreo legătură între felul cum ajung în funcții judecătorii și cum judecă ei în ultimă instanţă?

Vladislav Gribincea: „Bineînţeles. Promovarea unor persoane cu verticalitate pronunţată în sistem, cu regret, la moment nu are loc, iar fără judecători cu verticalitate de fier este destul de greu să ai justiţie echitabilă într-o ţară de genul nostru.”

Europa Liberă: Dar când s-a reformat sistemul acesta de promovare, tocmai asta s-a spus: că îl reformăm ca să-l facem să funcţioneze bine.

Vladislav Gribincea: „În urma analizei promovărilor din ultimul an, impresia noastră a fost că Consiliul Superior al Magistraturii promovează persoane în funcţii doar deoarece doreşte aşa, chiar dacă activitatea anterioară, chiar dacă reputaţia unui judecător sau performanţele personale dictează o altă soluţie.”

Europa Liberă: De ce aţi ajuns la concluzia asta?

Vladislav Gribincea: „Deoarece avem un Colegiu de selecţie, care are criterii destul de detaliate de evaluare a candidaţilor în vederea numirii sau promovării. Candidaţii cu cel mai înalt punctaj deseori nu iau funcţiile cele mai bune în sistem, iar candidaţii cu punctaj slab sau chiar cel mai slab sunt promovaţi. Şi bineînţeles că o astfel de situaţie generează foarte multe întrebări şi neîncredere în Consiliul Superior al Magistraturii.”

Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice” anunţă tender pentru contractarea serviciilor tipografice și editoriale poligrafice pentru publicarea produselor CRJM. Serviciile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe tehnice:

Aceste specificații sunt orientative și compania câștigătoare va fi selectată pentru a imprima toate produsele pe care CRJM intenționează să le publice în următorii ani.

Ofertantul este invitat să prezinte un dosar de ofertă care să includă:

1. Preţul în MDL a serviciilor de imprimare, termenii de executare (in zile), inclusiv costurile aferente, pentru fiecare lot separat.
2. Denumirea companiei, adresa poştală, e-mail, și telefonul de contact.
3. Copia certificatului de înregistrare și portofoliul ofertantului ce țin de prestarea unor servicii asemănătoare.
4. Semnătura persoanei responsabile şi amprenta ștampilei.

Prețurile indicate în ofertă sunt fixe şi rămân neschimbate pe perioada executării contractului.

Plata va fi efectuată timp de 5 zile bancare de la livrarea produsului şi semnarea actului de predare-primire. În caz de necesitate, CRJM va oferi o scrisoare de garanţie.

Oferta urmează a fi trimisă până la data de 13 februarie 2015, ora 15.00  la adresa electronica [email protected].

Pentru întrebări sau detalii suplimentare puteți contacta pe Cristina Turcu la tel: 022 843 601, ext. 107 sau email: [email protected].

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și  Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice din România (ECPI) au organizat, în perioada 29-30 ianuarie curent, două ateliere de lucru cu subiectul „Asigurarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova – aspecte de legislație și practică”. La primul atelier au participat 15 avocați și juriști, iar la al doilea – 19 judecători și procurori din Chișinău.

Pe parcursul a două zile participanții la atelierele de lucru au discutat diverse aspecte ale legislației Republicii Moldova și practicii ce ține de aplicarea legislației și remediile existente pentru plângerile pe discriminare, precum și recomandările de înlăturare a carențelor din legislație și practică, elaborate de echipa proiectului. Discuțiile au inclus subiecte ce țin de elementele faptei de discriminare, formele de discriminare (discriminarea directă, instigarea la discriminare și hărțuirea), sarcina probațiunii în cazurile de discriminare, depunerea cererilor de chemare în judecată în limba rusă și acordarea asistenței juridice garantate de stat persoanelor cu dizabilități mintale.

Analiza cadrului legal și a practicilor pentru asigurarea egalității și nediscriminării, precum și recomandările pentru îmbunătățirea acestora vor fi prezentate de echipa proiectului într-un raport în aprilie 2015.

Facilitatoarele atelierului au fost Romanița Iordache și Iustina Ionescu, juriste cu experiență internațională în domeniul egalității și nediscriminării, membre ale European Legal Network on Non-discrimination, rețeaua de profil a Comisiei Europene.

Atelierele de lucru au fost organizate de CRJM în parteneriat cu ECPI în cadrul proiectului „Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană.

Sorina Macrinici, consilier juridic al CRJM, a participat împreună cu Teo Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la emisiunea „Civilizația Maia” (Realitatea TV), în cadrul căreia au discutat despre funcționarea și reformarea instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova.

Sorina Macrinici, consilier juridic al CRJM, a participat împreună cu Teo Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la emisiunea „Civilizația Maia” (Realitatea TV), în cadrul căreia au discutat despre funcționarea și reformarea instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice din România (ECPI), anunţă un concurs de selectare a 3 formatori pentru asistenți sociali, care vor participa la un program de formare de formatori în domeniul egalității și nediscriminării.

Programul de instruire va consta din 2 sesiuni de formare în domeniul egalității și nediscriminării a câte 3 zile fiecare, în perioada martie-mai 2015. Formatorii care vor fi selectați în urma programului de instruire vor livra la rândul lor cel puțin o instruire cascadă în perioada mai-septembrie 2015 în calitate de formatori.

Scopul programului constă în abilitarea profesională a formatorilor pentru asistenți sociali în instruirea asistenților sociali în domeniul egalității și nediscriminării.

Programul de instruire a formatorilor va fi pregătit și livrat de experți din România care au o vastă experiență în acest domeniu, cu asistența juriștilor de la CRJM.

Sunt eligibile persoanele care sunt formatori sau potențiali formatori pentru asistenți sociali, interesați de instruirea asistenților sociali în domeniul egalității și nediscriminării și de organizarea ulterioară a sesiunilor de instruire a altor asistenți sociali în acest domeniu.

Persoanele interesate se pot înscrie la program expediind CV-ul cu indicarea experienței de formator pentru asistenții sociali la adresele de email: [email protected] pînă la 10 februarie 2015, ora 17.00. În titlul mesajului se va indica: Concurs pentru ToT pentru asistenti sociali în domeniul egalității și nediscriminării.

La selectarea formatorilor se va lua în calcul egalitatea de gen, diversitatea candidaților, experiența acestora în calitate de formator pentru asistenții sociali, precum și capacitatea candidaților de a disemina informația unui număr larg de persoane în Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), împreună cu alte 15 organizații neguvernamentale, au semnat un apel adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecatoresc.

Semnatarii apelului menționează că distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești este un pas important în sporirea încrederii în justiție, asigurarea unei justiții veritabile și în combaterea corupției. Începând cu anul 2012, distribuirea dosarelor este obligatoriu să fie făcută prin intermediul programului electronic de gestionare a  dosarelor.

La 11 decembrie 2014, CNA și Procuratura Anticorupție au reținut și audiat opt angajați ai Judecătoriei Rîșcani din mun. Chișinău. Funcționarii judecătoriei sunt bănuiți că, între 2012 și 2014, au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător. Recent, de manipularea PIGD a fost acuzat un judecător al Curții Supreme de Justiție. Se pare că abateri similare au avut loc și anterior. În toamna anului 2007, printr-o hotărâre a CSM, s-a constatat că la Curtea de Apel Chişinău cauzele nu erau distribuite aleatoriu. În 2008, CSM a constatat că distribuirea aleatorie nu avea loc nici la Judecătoria Ceadîr-Lunga. În 2010, o comisie formată din judecători a constatat că la Curtea Supremă de Justiție existau probleme cu înregistrarea consecutivă şi distribuirea dosarelor civile şi economice.

Societatea civilă este îngrijorată de pretinsele fraude în distribuirea aleatorie a dosarelor. Circumstanțele descrise în media sugerează că aceste fapte nu pot fi comise de către o singură persoană și pot fi ușor depistate. Nedistribuirea aleatorie a dosarelor la Curtea Supremă de Justiție este frapantă și știrbește serios din încrederea în sistemul judecătoresc. Am observat că în ultima perioadă CSM nu a putut lua o decizie cu privire la situația de la Curtea Supremă de Justiție. Pe de altă parte, în societate bântuie zvonuri că și în alte instanțe judecătorești este manipulată distribuirea dosarelor, iar aceasta are loc destul de ușor.

În acest context, ONG-urile semnatare subliniază că CSM are acum ocazia de a dovedi că dorește cu adevărat sporirea încrederii în justiție și asigurarea unei justiții echitabile în fiecare cauză. Din considerentele de mai sus, semnatarii solicită CSM:

a)      efectuarea de urgență a controalelor detaliate privind modul de distribuire a dosarelor în toate instanțele judecătorești din țară;

b)      identificarea vulnerabilităților sistemului de distribuire a dosarelor și înlăturarea acestora;

c)     examinarea motivelor și cauzelor din care anumite dosare au fost distribuite prin manipularea sistemului de distribuire aleatorie, precum și a soluțiilor date în acele cauze;

d)     sancționarea dură a tuturor persoanelor care au fost implicate în manipularea sistemului de distribuire a dosarelor sau care nu au raportat despre manipulare;

e)     plasarea, în cel mai scurt timp, pe pagina web a CSM a rezultatelor controalelor.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.