Reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, vorbeşte despre mai multe tendințe, la părerea sa, optimiste…
Reprezentantul Guvernului la CEDO, Lilian Apostol, a spus astăzi că în 2014 numărul cererilor trimise la CEDO de către cetăţenii moldoveni a scăzut, după ce în 2013 a atins un record absolut. Scade şi numărul cererilor admise pe rolul Curţii, iar una din explicaţii ar fi că executivul moldovean recurge tot mai des la soluţionarea amiabilă a cazurilor. Pe de altă parte, experţii din domeniu atrag atenţia că Guvernul încearcă astfel să evite noi condamnări la Curtea Europeană.
Prezentând un bilanţ al dosarelor moldoveneşti la CEDO pentru anul trecut reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, a vorbit despre mai multe tendinţe, la părerea sa, optimiste. El a subliniat, întâi de toate, tendinţa guvernului moldovean de a soluţiona pe cale amiabilă din ce în ce mai multe litigii. Aşa încât Guvernul moldovean a achitat reclamanţilor despăgubiri mai modeste anul trecut. Lilian Apostol a mai comunicat că numărul de încălcări a Convenţiei pentru drepturile omului s-a diminuat, chiar dacă anul trecut CEDO a pronunţat cu 5 decizii mai multe împotriva Republicii Moldova. Un alt aspect pe care a ţinut să-l menţioneze reprezentantul guvernului este că Moldova şi-a menţinut performanţa atinsă în 2013 ieşind din „top zece” ţări cu cele mai multe cereri aflate pe rol la Curte, chiar dacă şi în 2014 a ocupat un loc de frunte la capitolul adresări la CEDO:
„Nu contează numărul de cereri, pentru că în mare parte ele sunt declarate inadmisibile. Acest indice relevă doar popularitatea Curţii Europene în rândul moldovenilor. Tendinţa de descreştere a cererilor trimise la Curte se datorează inclusiv şi faptului că atitudinea Guvernului este mai degrabă de a soluţiona problemele la nivel naţional, inclusiv prin reglementări amiabile. O reglementare la nivel naţional, o mediere este mult mai convenabilă chiar şi din punct de vedere financiar.”
Chiar dacă au pornit de la aceleaşi date statistice, experţii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, care au realizat o analiză independentă a activităţii CEDO în 2014, nu împărtășesc constatările oarecum optimiste prezentate de reprezentantul Guvernului la CEDO.
Juristul de la Centru, Pavel Grecu spune că numărul de plângeri depuse la CEDO se menţine încă la o cotă mare ceea ce relevă lipsa de încredere a cetăţenilor moldoveni în sistemul de justiţie din ţară. Nesemnificativa scădere a plângerilor depuse s-ar explica mai curând prin condiţiile mai stricte aplicate începând cu anul trecut de CEDO la depunerea cererilor, crede expertul.
Cât priveşte tendinţa Guvernului de a propune soluţii amiabile în mai multe cazuri e o încercare de a evita noi condamnări la CEDO, mai curând, decât de a economisi banii publici achitaţi reclamanţilor, spune expertul Pavel Grecu. El observă că în 2014 suma despăgubirilor achitate reclamanţilor în dosarele în care Moldova a fost condamnată, o egalează practic pe cea achitată reclamanţilor în decizii soluţionate pe cale amiabilă, constituind în jur de peste 220 de mii de euro.
„Prin acordarea satisfacţiei financiare prin decizii de fapt se evită condamnarea Republicii Moldova şi respectiv scoaterea problemelor din sistem din vizorul publicului. Pentru că în public mai mult se discută anume de câte ori a fost condamnată Republica Moldova şi câte hotărâri sunt.”
Deşi numărul de încălcări a Convenţiei constatate sunt într-o uşoară scădere, expertul Pavel Grecu, atrage atenţia că în continuare cea mai mare parte a deciziilor pronunţate împotriva Republicii Moldova vizează aplicarea torturii şi relelor tratamente sau condiţiile „inumane” din penitenciare:
„Este un lucru îngrijorător, pentru că majoritatea încălcărilor sunt în continuare pe marginea unor articole destul de grave.”
Atât reprezentantul guvernului la CEDO, cât şi experţii independenţi se arată îngrijoraţi mai cu seamă de cererile depuse la CEDO de cetăţenii din stânga Nistrului. Numărul acestora este în continuă creştere, iar deocamdată nu e limpede în ce măsură Republica Moldova se face responsabilă din moment ce nu controlează de facto acest teritoriu.
Reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, vorbeşte despre mai multe tendințe, la părerea sa, optimiste…
Reprezentantul Guvernului la CEDO, Lilian Apostol, a spus astăzi că în 2014 numărul cererilor trimise la CEDO de către cetăţenii moldoveni a scăzut, după ce în 2013 a atins un record absolut. Scade şi numărul cererilor admise pe rolul Curţii, iar una din explicaţii ar fi că executivul moldovean recurge tot mai des la soluţionarea amiabilă a cazurilor. Pe de altă parte, experţii din domeniu atrag atenţia că Guvernul încearcă astfel să evite noi condamnări la Curtea Europeană.
Prezentând un bilanţ al dosarelor moldoveneşti la CEDO pentru anul trecut reprezentantul guvernului la Înalta Curte de la Strasbourg, Lilian Apostol, a vorbit despre mai multe tendinţe, la părerea sa, optimiste. El a subliniat, întâi de toate, tendinţa guvernului moldovean de a soluţiona pe cale amiabilă din ce în ce mai multe litigii. Aşa încât Guvernul moldovean a achitat reclamanţilor despăgubiri mai modeste anul trecut. Lilian Apostol a mai comunicat că numărul de încălcări a Convenţiei pentru drepturile omului s-a diminuat, chiar dacă anul trecut CEDO a pronunţat cu 5 decizii mai multe împotriva Republicii Moldova. Un alt aspect pe care a ţinut să-l menţioneze reprezentantul guvernului este că Moldova şi-a menţinut performanţa atinsă în 2013 ieşind din „top zece” ţări cu cele mai multe cereri aflate pe rol la Curte, chiar dacă şi în 2014 a ocupat un loc de frunte la capitolul adresări la CEDO:
„Nu contează numărul de cereri, pentru că în mare parte ele sunt declarate inadmisibile. Acest indice relevă doar popularitatea Curţii Europene în rândul moldovenilor. Tendinţa de descreştere a cererilor trimise la Curte se datorează inclusiv şi faptului că atitudinea Guvernului este mai degrabă de a soluţiona problemele la nivel naţional, inclusiv prin reglementări amiabile. O reglementare la nivel naţional, o mediere este mult mai convenabilă chiar şi din punct de vedere financiar.”
Chiar dacă au pornit de la aceleaşi date statistice, experţii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, care au realizat o analiză independentă a activităţii CEDO în 2014, nu împărtășesc constatările oarecum optimiste prezentate de reprezentantul Guvernului la CEDO.
Juristul de la Centru, Pavel Grecu spune că numărul de plângeri depuse la CEDO se menţine încă la o cotă mare ceea ce relevă lipsa de încredere a cetăţenilor moldoveni în sistemul de justiţie din ţară. Nesemnificativa scădere a plângerilor depuse s-ar explica mai curând prin condiţiile mai stricte aplicate începând cu anul trecut de CEDO la depunerea cererilor, crede expertul.
Cât priveşte tendinţa Guvernului de a propune soluţii amiabile în mai multe cazuri e o încercare de a evita noi condamnări la CEDO, mai curând, decât de a economisi banii publici achitaţi reclamanţilor, spune expertul Pavel Grecu. El observă că în 2014 suma despăgubirilor achitate reclamanţilor în dosarele în care Moldova a fost condamnată, o egalează practic pe cea achitată reclamanţilor în decizii soluţionate pe cale amiabilă, constituind în jur de peste 220 de mii de euro.
„Prin acordarea satisfacţiei financiare prin decizii de fapt se evită condamnarea Republicii Moldova şi respectiv scoaterea problemelor din sistem din vizorul publicului. Pentru că în public mai mult se discută anume de câte ori a fost condamnată Republica Moldova şi câte hotărâri sunt.”
Deşi numărul de încălcări a Convenţiei constatate sunt într-o uşoară scădere, expertul Pavel Grecu, atrage atenţia că în continuare cea mai mare parte a deciziilor pronunţate împotriva Republicii Moldova vizează aplicarea torturii şi relelor tratamente sau condiţiile „inumane” din penitenciare:
„Este un lucru îngrijorător, pentru că majoritatea încălcărilor sunt în continuare pe marginea unor articole destul de grave.”
Atât reprezentantul guvernului la CEDO, cât şi experţii independenţi se arată îngrijoraţi mai cu seamă de cererile depuse la CEDO de cetăţenii din stânga Nistrului. Numărul acestora este în continuă creştere, iar deocamdată nu e limpede în ce măsură Republica Moldova se face responsabilă din moment ce nu controlează de facto acest teritoriu.
Doi membri ai CRJM, Sorina MACRINICI și Ilie CHIRTOACĂ, au întreprins o vizită de studiu în Budapesta (Ungaria), pentru a se informa privind cadrul legal al sectorului non-profit maghiar prin prisma practicilor europene. Vizita de studiu a avut loc în perioada 16-20 februarie, în cardul proiectului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova.
Pe parcursul unei săptămâni reprezentanții CRJM au avut un șir de întâlniri de lucru cu experții Centrului European pentru Drept Necomercial (ECNL), reprezentanți redutabili ai unor organizații ale societății civile (OSC) maghiare, precum și cu reprezentanți autorităților publice. În cadrul întrevederilor s-a discutat despre organizarea și funcționarea sectorului OSC maghiar și au fost împărtășite bunele practici în ceea ce privește formarea de coaliții și măsurile de advocacy întreprinse pentru îmbunătățirea cadrului legal al OSC-urilor, în baza exemplului Ungariei dar și al altor țări europene.
În cadrul unui curs de inițiere oferit de experții ECNL Hanna Asipovich, Eszter Hartay și Eszter Markus, Sorina și Ilie s-au informat privind provocările actuale ale OSC și specificul mecanismului de desemnare procentuală, prin aspect comparativ cu experiența altor state europene, inclusiv Slovacia și Polonia. Ulterior, generarea de venituri prin mecanismului de desemnare procentuală, rolul Fondului Național Civil din Ungaria și eforturile recente de advocacy pentru modificarea legislației „1%” au fost discutate cu reprezentantul Biroului Ungar de Statistică (KSH), Sebestény István și Directorul Executiv al Centrului de formare și informare al sectorului non-profit și Fundației (NIOK), Balázs Gerencsér.
Discuțiile privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală în Ungaria și implementarea mecanismului „1%+1%” – etapele și aspectele practice ale proceselor – au fost continuate cu József Nagy, membru al Cabinetului președintelui, Șef al Departamentului de Documentare al Oficiului Central al autorității fiscale naționale și Administrației Vămilor (NAV).
Alte subiecte importante discutate în cadrul întrevederilor cu reprezentanții ungari au fost măsurile de advocacy și alte eforturi întreprinse de sectorul non-profit pentru a dezvolta cadrul juridic al OSC – cu Veronika Móra, Director Executiv al Fundației Ökotárs și strategiile menite să dezvolte întreprinderi sociale sustenabile care să soluționeze probleme sociale critice în economiile de piață în curs de dezvoltare și regimul fiscal al activităților generatoare de venit – cu Éva Vörös, Director Financiar al organizației NESsT.
Vizita de studiu s-a încheiat cu o întâlnire cu membrii Hungarian Civil Liberties Union (TASZ), unde au fost discutate și împărtășite eforturile organizațiilor tip watchdog, specializate în monitorizarea respectării drepturilor omului, precum și strategiile acestora de mobilizare a publicului prin campanii media destinate colectării desemnării procentuale 1% precum și alte activități generatoare de fonduri pentru sectorul non-profit.
Experiența dobândită în cadrul vizitei va ajuta echipa de proiect a Centrului de Resurse Juridice din Moldova să-și consolideze eforturile pentru a promova reformele juridice bazate pe cele mai bune competențe și practici, cu accent pe experiența maghiară, cu scopul de a promova un mediu favorabil pentru organizațiile societății civile din Moldova.
Vizită a fost posibilă cu sprijinul ECNL, lider de cercetare și centru de resurse european pentru promovarea și consolidarea unui mediu legal favorabil pentru OSC din Europa.
Activitatea a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).