Manual de Procedură Penală

Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie în materie penală (2008-2010). Culegere

Procedura actuală de examinare a pricinilor civile are multe carenţe. Modificarea Codului de procedură civilă este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente. Din acest motiv, în anul 2011, Ministerului Justiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la Codul de procedură civilă, din care au făcut parte şi exponenţi ai avocaturii, care a lucrat asupra proiectului de modificare a acestui Cod mai mult de un an. Grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii existente la moment de pronunţare doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a fost aprobat de Guvern şi de Parlament pentru lectură întâi. În procesul pregătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă se reduce doar la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea dispozitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătoreşti. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei date este reducerea volumului de muncă al judecătorilor.Această iniţiativă nu a fost discutată în prealabil şi pune în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, responsabilă şi echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul justiţiei civile. În acelaşi timp, suntem frapaţi de faptul că această iniţiativă, care este una conceptuală şi în disonanţă cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deşi acest lucru nu este consistent cu practica parlamentară existentă.Mecanismul propus de motivare a hotărârilor judecătoreşti nu se regăseşte nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În Germania există un mecanism de pronunţare a hotărârilor în formă sumară (art. 313 a) al Codului de procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se întâmplă, persoana este decăzută din dreptul de a contesta hotărârea judecătorească. Prin urmare, sistemul German este foarte diferit de cel propus. În Germania regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea contrarului – iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germania renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la motivare înseamnă şi renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea – iniţiativa propusă oferă dreptul de a contesta hotărârea.Un mecanism de motivare a hotărârilor judecătoreşti similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul 1998. Cu susţinerea corpului de judecători, s-a renunţat la acest mecanism, care era unul deosebit de greoi şi genera foarte multe probleme practice. Revenind la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare, puse în sarcina justiţiabililor; va fi îngreunată unificarea practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc, precum şi evaluarea judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului şi o dată la motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii judecătoreşti; nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova şi reprezintă una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc; iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept moldovenesc.Iniţiativa nu soluţionează problemele existente, ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Grupul de lucru creat de Ministerul Justiţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare a dispozitivului hotărârilor judecătoreşti, pentru a introduce ordine în sistemul căilor de atac şi pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind discutată în cadrul Grupului de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.Conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe integral hotărârea. Motivarea unei sentinţe penale necesită, în mod obişnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei hotărâri pronunţate în cauze civile.Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în oricare caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul standardelor unui proces echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 şi 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceiaşi Strategie.Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una deosebit de periculoasă şi nejustificată şi cheamă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și Președintele Republicii Moldova să o respingă.Persoana de contact:Mihai LUPU, membru al Consiliului

(Doar in engleza) Capitol privind Republica Moldova, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Drepturile Fundamentale în Europa Centrală și de Est (2012)

(Doar in engleza) Capitol privind Republica Moldova, Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Drepturile Fundamentale în Europa Centrală și de Est (2012)

Subsemnaţii la acest apel, jurişti și economiști în calitatea lor individuală profesională, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, solicităm Parlamentului, Guvernului și Președintelui Republicii Moldova, precum și comunităţii donatorilor din domeniul justiţiei, organizaţiilor internaţionale din domeniul drepturilor omului şi tuturor juriştilor din ţară să respingă şi să se opună promovării unor iniţiative legislative care pun în pericol accesul cetăţenilor la o justiţie transparentă, independentă, responsabilă şi echitabilă.Modificarea Codului de procedură civilă (CPC) este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai eficiente de examinare a cauzelor. În acest context, sub egida Ministerului Justiţiei, în anul 2011, a fost creat Grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC, care a lucrat asupra modificărilor CPC mai mult de un an. Pentru a soluţiona problemele existente la înmânarea hotărârilor judecătoreşti şi calcularea termenelor de atac, grupul de lucru a propus excluderea posibilităţii pronunţării doar a dispozitivului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pronunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.Totuși, după aprobarea de către Guvern a proiectului de lege elaborat de Grupul de lucru și promovarea acestuia în Parlament, a fost lansată ideea introducerii sistemului de motivare a hotărârilor primei instanţe „doar la cererea părţilor sau în caz de contestare”. Argumentul principal invocat pentru justificarea iniţiativei respective este reducerea volumului de muncă al judecătorilor. Potrivit iniţiativei, va fi pronunţată doar soluţia pe caz (dispozitivul hotărârii judecătoreşti), după care hotărârea va fi motivată integral dacă părţile vor contesta soluţia judecătorului sau vor solicita în mod expres adoptarea hotărârii integrale în termen de 30 de zile din momentul pronunțării dispozitivului. Menționăm că această iniţiativă a fost discutată în cadrul Grupului de lucru pentru elaborarea modificărilor la CPC și nu a fost susținută de majoritatea membrilor.Suntem profund îngrijoraţi de recenta iniţiativă lansată cu scopul de a exclude motivarea obligatorie a hotărîrilor judecătoreşti şi solicităm Parlamentului să nu o susţină din următoarele motive:Sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaşte motivele din cuprinsul ei. Acest lucru este imposibil de realizat efectiv, deoarece contestarea soluţiei judecătorului impune contestarea argumentelor care au permis judecătorului să ajungă la soluţia pronunţată. Pe de altă parte, acest fapt complică examinarea cauzei în instanţă de apel, deoarece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp şi resurse suplimentare nejustificate, puse în sarcina justiţiabililor;Exceptarea judecătorilor primei instanţe de la obligaţia de a motiva hotărârile va constitui un impediment serios în vederea unificării practicii judecătoreşti, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldovenesc. Acceptarea iniţiativei ar putea fi percepută de unii drept lipsa intenţiei ferme de a unifica practica judecătorească;Iniţiativa nu dă răspuns la situaţiile în care partea în proces nu a fost citată adecvat şi nu a cunoscut despre existenţa soluţiei judecătorului, sau când partea nu a fost atrasă în proces. Ar putea apare situaţii în care persoana va solicita motivarea hotărârii peste o perioadă lungă de timp, când judecătorul care pronunţat hotărârea nu va mai lucra în acea instanţă. Pe de altă parte, chiar dacă el va fi în funcţie, acestuia îi va fi deosebit de greu să-şi reamintească toate detaliile cauzei, fapt ce-l va impune să studieze repetat materialele dosarului. Mai mult, va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii în baza apariției circumstanţelor noi;Iniţiativa va afecta negativ accesul la justiţie a persoanelor defavorizate social sau a celor care nu cunosc bine regulile de procedură. Un cetăţean ordinar, care nu cunoaşte sistemul de drept şi modul de exercitare a dreptului de apel va fi dezavantajat de regimul nou propus, în comparaţie cu persoanele reprezentate de avocaţi;Nemotivarea hotărârii judecătoreşti ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii. La moment, executorii judecătoreşti sunt ghidaţi de motivele invocate de judecătoriIniţiativa va îngreună substanţial procesul de evaluare a judecătorilor, deoarece pe un număr considerabil de cauze nu se va putea aprecia cât de bine judecătorul îşi motivează hotărîrile, iar aceasta este o calitate esenţială a unui judecător calificatIniţiativa nu soluţionează problemele existente. Mai mult, ea chiar le acutizează. Un sistem în care hotărârile judecătoreşti civile erau motivate doar la cerere deja a existat în Republica Moldova şi a funcţionat până în anul 1996, când s-a renunţat la el din considerentele descrise mai sus;Sistemul actual de pronunţate separată a dispozitivului şi de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar inițiativei în discuție, generează probleme grave în ceea ce priveşte înmânarea hotărârii motivate şi calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea hotărârile Istrate c. Moldovei, Melnic c. Moldovei, sau Ceachir c. Moldovei);Motivarea proastă a hotărârilor judecătoreşti este o problemă recunoscută în Republica Moldova. Ea constituie şi una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie. Acceptarea iniţiativei va alimenta şi mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc. Pe de altă parte, iniţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, care, spre regret, este un fenomen frecvent sistemul de drept moldovenesc;Anume hotărîrile judecătoreşti nemotivate sau adoptate în ședințe închise au stat la baza acţiunilor calificate anterior la cel mai înalt nivel drept „atacuri raider”, iar iniţiativa propusă ar facilita asemenea acţiuni şi pe viitor;Iniţiativa dată vine în contradicţie cu însăşi noţiunea şi esenţa actului de justiţie şi a procesului judiciar care trebuie să fie unul solemn iar judecătorul trebuie să fie imparţial, independent, competent şi responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale actului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.Promotorii iniţiativei susţin că prin aceasta se va reduce volumul de lucru al judecătorilor şi, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insuficient şi, în orice caz, absolut inacceptabil, pentru că problemele de administrare şi management judiciar nu pot fi soluţionate din contul şi în detrimentul accesului egal la justiţie imparţială şi a standardelor unui proces echitabil. Astfel, în anii 2010 şi 2011, numărul cauzelor examinate de instanţele judecătoreşti s-a redus. Deşi sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplificarea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; angajarea asistenţilor judiciari pentru fiecare judecător; introducerea funcţiei de administratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al preşedinţilor de instanţă şi concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarcina judecătorilor va scădea şi ca urmare a unificării practicii judecătoreşti şi folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chişinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătoreşti, optimizare propusă prin aceeaşi Strategie.Pe de altă parte, conceptul motivării integrale a hotărârii judecătoreşti a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Astfel, modificările adoptate deja la Codul de procedura penală obligă judecătorul care adopta hotărâri unipersonal să pronunţe hotărârea doar dacă această conţine partea motivată.Noi considerăm că potenţialele beneficii aduse prin această iniţiativă sunt efemere, speculative şi, de fapt, inexistente, în timp ce valorile statului de drept şi procesul echitabil vor fi supuse unui atac cu consecinţe iremediabile pentru justiţiabili, pentru imaginea justiţiei, dar şi a Republicii Moldova ca ţară semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Parlamentul Republicii Moldova riscă să adopte o normă absolut contrară obligaţiilor internaţionale asumate, dar şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.Prin urmare, subsemnaţii, solicităm Parlamentului Republicii Moldova şi fiecărui parlamentar în parte:Să nu susţină iniţiativa prin care se propune motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de prima instanţă doar în caz de solicitare sau contestare;Adoptarea, în această parte, a versiunii modificărilor la Codul de procedură civilă aprobate de GuvernOrganizarea dezbaterilor publice cu privire la acest subiect.Semnatari:Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav GRIBINCEACentrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, Valeriu PROHNIŢCHIAsociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BOŢANAsociaţia Promo-LEX, Ion MANOLEVictor MUNTEANU, Director al Programului de Drept al Fundației Soros-MoldovaInstitutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Vanu JEREGHIInstitutul pentru Politici Publice, Arcadie BARBĂROSIEAmnesty International Moldova, Cristina PERETEATCUInstitutul pentru Apărarea Drepturilor și Libertăţilor Fundamentale ale Omului, Ana UNGUREAN

Evaluare asupra impactului Legii cu privire la asistența juridică garantată de stat din Republica Moldova (2012) (în engleză)

Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova, 1997-2012 (2012)  (în engleză)

(Doar în engleză) Capitolul cu privire la Apărarea Penală efectivă în Moldova (2012)

Crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) constituie una din principalele măsuri pentru combaterea şi prevenirea corupţiei. Crearea şi funcţionarea CNI este prevăzută într-o serie de documente de politici publice şi se numără printre angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova. CNI are ca sarcină implementarea mecanismului de verificare şi de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate şi a declaraţiilor cu privire la interesele personale ale persoanelor care dețin funcții de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și ale unor persoane cu funcție de conducere.Regulamentul CNI a fost aprobat prin Legea nr.180 din 19.12.2011 şi conform acestuia, Comisia urmează să aibă 5 membri, numiți de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, pentru un mandat de 5 ani, conform următorului mecanism: 3 candidaturi sunt propuse din partea majorităţii parlamentare, o candidatură din partea opoziţiei parlamentare şi o candidatură din partea societăţii civile, selectată în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti.Prevederile legislative cu privire la crearea CNI au intrat în vigoare la 1 februarie 2012. La 1 martie 2012 au intrat în vigoare noile reglementări cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţilor (care obligă la acumularea şi prezentarea declaraţiilor în adresa CNI până la finele lunii martie) şi conform reglementărilor în domeniu, CNI urma să fie funcţională începând cu 1 martie 2012.La 6 februarie 2012, Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a anunțat un concurs pentru propunerea candidaților la funcția de membru al CNI din partea societății civile, dar până la acest moment, deşi au trecut mai bine de 2 luni, nu a fost făcută publică lista candidaţilor propuși, atât de către asociaţiile obşteşti, cât și de către ceilalți subiecţi ce au dreptul de a propune candidați la funcția de membru al CNI. De asemenea, nu a fost făcută publică modalitatea prin care Comisia juridică, numiri şi imunităţi urmează să selecteze candidații propuși de societatea civilă pentru a-i înainta Parlamentului spre votare. De asemenea, nu este suficient de clară şi transparentă procedura de verificare a candidaților propuși de majoritatea și opoziția parlamentară.În aceste circumstanțe, solicităm Parlamentului şi în special, Comisiei juridice, numiri și imunități:Publicarea listei candidaților propuși la funcția de membru al Comisiei Naționale de Integritate (CNI), a CV-lor acestora, precum și a oricăror alte informaţii relevante privind corespunderea acestora cerințelor prevăzute de Regulamentul CNI (art.11 ş.a.).Organizarea audierilor publice a candidaţilor la funcţia de membru al CNI, în vederea prezentării de către candidați a viziunii sale cu privire la mandatul funcției, experienței relevante și a rolului asumat în vederea îndeplinirii acestei funcții de înaltă responsabilitate. Audierile publice urmează a fi anunțate din timp publicului, cu asigurarea posibilității de participare a celor interesaţi.Adoptarea unei hotărâri motivate cu privire la candidaţii propuşi spre aprobare plenului Parlamentului.Calitatea membrilor constituie o condiție esențială pentru implementarea obiectivelor Comisiei Naționale de Integritate şi aplicarea procedurilor deschise şi transparente va spori încrederea societății în privinţa voinţei politice atât a majorității, cât și a opoziției parlamentare – pentru desemnarea unor persoane ce corespund criteriilor de profesionalism și integritate.Semnatari (organizația și persoana de contact):Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda HriptievschiAsociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor BoţanCentrul de Investigații Jurnalistice, Cornelia CozonacFundația Est-Europeană, Sorin MereacreInstitutul de Politici Publice, Arcadie BarbăroșieCentrul „Acces-Info”, Vasile SpineiAsociaţia Promo-LEX, Ion ManoleAsociația Presei Independente, Petru Macovei

Marea Britanie prezidează acum Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar una dintre priorităţile preşedinţiei britanice este reformarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea). În ianuarie 2012, în discursul său adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Premierul britanic David Cameron a subliniat principalele iniţiative de reformare a Curţii. Un proiect de declaraţie a fost elaborat în acest sens. Proiectul de declaraţie va fi discutat la o Conferinţă la nivel înalt care va avea loc la Brighton, Marea Britanie, între 18 şi 20 aprilie 2012.Iniţiativa britanică sugerează că „criza” în care se află Curtea cere modificarea procedurii Curţii sau a limitelor competenţei acesteia. Se propune, inter alia, de a reduce termenul de depunere a cererilor la Curte, precum şi de a limita “marja de apreciere” a Curţii. Se pare că ultima propunere vine ca răspuns la mai multe hotărâri ale Curţii care implică modificarea sistemului electoral britanic şi a politicii de imigrare.Sistemul european de protecţie a drepturilor omului este unul dintre cele mai dezvoltate din lume. În mai mult de 50 de ani de activitate, Curtea a stabilit principii de punct de reper, care, luate împreună, dau substanţă principalelor angajamente ale unei societăţi civilizate. Jurisprudenţa sa a fost şi mai rămâne încă unul din principalele imbolduri pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului în Europa de Est.Succesul Curţii a stimulat un număr mare de cereri adresate ei, peste 150,000 pendinte la moment. Supraaglomerarea Curţii a fost principalul motiv pentru reformarea ei prin Protocolul nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia). Această reformă este în vigoare din 2010 şi impactul ei urmează să fie evaluat până în 2015. Potrivit Curţii, după reforma introdusă prin Protocolul nr. 14, ea va putea procesa rapid cererile restante cu resursele actuale.Noi suntem încrezuţi că principala cauză a numărului mare de cereri depuse la Curte este omisiunea autorităţilor din unele state membre ale Consiliului Europei de a implementa Convenţia. Principala responsabilitate pentru consolidarea protecţiei drepturilor omului în Europa revine guvernelor naţionale.Suntem siguri că o mai bună protecţie a drepturilor omului nu poate fi asigurată prin limitarea competenţei Curţii. De asemenea, suntem convinşi că dezacordul unor state cu hotărârile Curţii nu ar trebui niciodată să servească pentru îngustarea competenţei Curţii. Suntem siguri că propunerile de limitare a competenţei Curţii va afecta grav nivelul de protecţie a drepturilor omului, în special în astfel de ţări ca Moldova, şi nu va permite Curţii să joace rolul pe care îl joacă acum în întreţinerea şi realizarea drepturilor omului în Europa.Suntem convinşi că modificarea condiţiilor de admisibilitate, prin introducerea unor criterii noi sau înăsprirea celor existente, va afecta dreptul la recurs individual şi nu va contribui la micşorarea volumului de lucru al Curţii.Având în vedere cele de mai sus, chemăm autorităţile Republicii Moldova să nu susţină iniţiativele de limitare a competenţei Curţii. În schimb, solicităm acestora să se concentreze în special asupra următoarelor priorităţi:Susţinerea, cu resurse suplimentare necesare, grefa Curţii şi Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în implementarea reformelor prevăzute prin Protocolul nr 14;Îmbunătăţirea executării la nivel naţional a hotărârilor Curţii şi a Convenţiei în general;Sporirea calităţii şi transparenţei procedurilor naţionale de nominalizare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curte.O poziţie similară este împărtăşită de peste 80 de organizaţii non-guvernamentale britanice şi est-europene care se ocupă de protecţia drepturilor omului.Semnatari:Ambasada Drepturilor OmuluiAsociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPTAsociaţia Promo-LEXCentrul de Analiză şi Prevenire a CorupţieiCentrul de Resurse Juridice din MoldovaCentrul de Resurse pentru Drepturile Omului CREDOFundaţia Soros-MoldovaInstitutul pentru Drepturile Omului din MoldovaPersoana de contact:Vladislav GRIBINCEA, Centrul de Resurse Juridice din MoldovaMai multe informaţii cu privire la reforma Curţii pot fi găsite aici.

La 20 martie 2012, dl. Mihai GHIMPU, Președintele Partidului Liberal, a declarat public că partidul său ar dori funcţia de Procuror General, avându-se în vedere că acesta a renunțat la funcţia care-i revenea potrivit angajamentelor politice anterioare, cea de Preşedinte al Parlamentului. Această solicitare a fost reiterată public la 22 martie 2012, când dl. Ghimpu a mai declarat că se poartă discuţii politice în acest sens.Potrivit legii, procuratura trebuie să fie independentă de executiv şi legislativ. Totuşi, procuratura a fost şi încă este acuzată de manifestarea unei atenţii excesive faţă de realităţile politice. Această atitudine se datorează, într-o mare măsură, modului de alegere a Procurorului General al Republicii Moldova. Din acest motiv, în Programul de Activitate al actualului Guvern este prevăzută drept activitate prioritară modificarea procedurii de numire și destituire a Procurorului General, prin excluderea posibilităţii de numire şi destituire a acestuia pe criterii politice.Suntem convinşi că doar o procuratură independentă de politic poate apăra adecvat interesele societăţii. Fără o procuratură eficientă, sistemul de justiţie nu poate progresa. De funcţia de Procuror General depinde, în cea mai mare măsură, cum activează şi care este imaginea procuraturii. Experienţa anterioară a Republicii Moldova de numire a conducerii Procuraturii Generale pe criterii politice, a ştirbit mult din eficienţa procuraturii şi a redus încrederea societăţii în această instituţie. Mai mult, revendicările dlui Mihai GHIMPU sunt incompatibile cu Programul de Activitate al Guvernului.Ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu declaraţiile de mai sus şi solicităm clasei politice din Republica Moldova să se abţină de la nominalizări în procuratură pe criterii politice şi să modifice cât mai rapid procedura de numire şi destituire a Procurorului General, prin excluderea posibilităţii de numire şi destituire a acestuia pe criterii politice.Persoană de contact:Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Preşedinte, Vladislav GRIBINCEA