Viabilitatea financiară a sectorului societății civile din Moldova a cunoscut o îmbunătățire ușoară datorită progresului în crowdfunding, finanțării prin intermediul Legii 2% și dezvoltării antreprenorialului social. Infrastructura sectorială a fost consolidată datorită creșterii sub-granturilor și intensificării parteneriatelor intersectoriale. În același timp, imaginea publică a organizațiilor societății civile (OSC) a avut de suferit, întrucât propaganda guvernamentală a continuat să fie folosită pentru a le ataca. Acestea sunt doar câteva din concluziile Indexului Sustenabilității OSC-urilor pentru anul 2018, un instrument analitic anual care evaluează puterea și viabilitatea sectorului OSC în 71 de țări din Asia, Europa Centrală și de Est și Eurasia, Africa sub-Sahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.Rezultatele din 2018 pentru Republica Moldova atestă schimbări modeste. Cadrul juridic general care reglementează activitatea OSC-urilor în Moldova a rămas același, înregistrând atât evoluții pozitive (micșorarea termenului de înregistrare a unui OSC de la 30 la 15 zile) cât și negative (schimbarea competențelor de înregistrare a OSC-urilor de la Ministerul Justiției către Agenția Servicii Publice). În timp ce au fost create condiții propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și furnizarea de servicii sociale autorităților publice centrale și locale, mecanismul de contractare a serviciilor sociale de către autoritățile publice este în continuare ambiguu și necesită îmbunătățiri.Deși în 2018, capacitatea organizațională a OSC-urilor nu s-a schimbat semnificativ, acestea sunt concentrate tot mai mult pe dezvoltarea instituțională, în parte datorită faptului că donatorii își schimbă treptat sprijinul către nevoile individuale ale OSC-urilor. Persistă încă un decalaj mare între nivelul de dezvoltare organizațională a OSC-urilor din capitală și a celor din regiune, unde majoritatea organizațiilor rămân foarte vulnerabile.OSC-urile din Moldova devin tot mai mature și active în monitorizarea de politici și responsabilizarea autorităților. Cu toate acestea, există unele semne că spațiul de funcționare a societății civile se restrânge.În 2018, prestarea serviciilor de către OSC-uri nu s-a modificat semnificativ. Acestea continuă să furnizeze servicii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi asistența juridică, asistența socială pentru persoanele defavorizate, consolidarea capacităților și educația.În 2018, imaginea publică a OSC-urilor s-a înrăutățit ușor. Propaganda guvernului din această perioadă împotriva OSC-urilor a continuat să fie un subiect dominant a discursurilor publice.OSC-urile din regiunea transnistreană își desfășoară activitatea în general într-un mediu foarte ostil. O nouă lege privind organizațiile neguvernamentale a intrat în vigoare în luna mai 2018, care a supus activitatea OSC-urilor unui control și mai strict. Câteva OSC-uri au fost hărțuite în cursul anului de către Procuratura de facto din regiune după ce a organizat o expoziție despre mass-media și un eveniment de prezentare a unui studiu asupra sistemului electoral mixt, ambele fiind interpretate ca fiind activități cu tentă politică. Autoritățile autoproclamate din regiunea transnistreană au colaborat cu societatea civilă doar în domenii înguste, precum furnizarea de servicii medicale, elaborarea de programe sociale, protecția mediului și accesul persoanelor cu dizabilități.Pentru mai multe detalii accesați raportul aici.https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/sustenabilitatea-organizaiilor-societi-civile_________________________________________Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile este un instrument analitic care măsoară progresul sectorului societății civile din regiunile Europa Centrală și de Est și Eurasia. În anul 2018, conform acestui index Moldova a obținut scorul de 3.8. Acest index reprezintă o  analiză detaliată pe 7 dimensiuni în baza unei scale de șapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare și 7 indică un nivel scăzut de dezvoltare. Indexul este dezvoltat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și implementat de către FHI 360 și ICNL în parteneriat cu organizații locale din fiecare dintre țările analizate.

Care sunt regulile pe care trebuie să le respecte organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) atunci când comunică pe rețele sociale? Ce formulă de comunicare trebuie să adopte non-profitul în acest „zgomot virtual”? O serie de răspunsuri la aceste întrebări și sfaturi utile sunt oferite în „Ghidul de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uri” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.Cunoscute și prin termenul de social media, rețelele sociale adună la un loc un public mare și divers, oferind ONG-urilor ocazia de a-și proba valoarea lor socială. Necesitatea prezenței non-profitului pe aceste platforme este indiscutabilă datorită avantajelor vădite: audiență mare, costuri reduse de promovare, vizibilitate și recunoaștere pentru organizație, informarea, educarea și implicarea publicului în cauzele sociale etc. Rețelele sociale sunt căi gratuite de comunicare și instrumente puternice de sensibilizare a publicului atunci când vine vorba despre o cauza socială sau un eveniment umanitar.„Ghidul de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uri” explică pașii de urmat în crearea unei strategii eficiente de comunicare pe rețelele sociale și specificul platformelor sociale (Facebook, Ok.ru, Instagram, Youtube ș.a.) necesare a fi luate în calcul. În același timp, sunt prezentate puncte de reper pentru comunicarea digitală și norme de conduită care vor spori numărul urmăritorilor în online și vor servi drept exemple de bune practici pentru alți actori ai societății care promovează bunăstarea socială.Nu încape îndoială că social media este un spațiu prielnic pentru ONG-uri în care ele își pot spori recunoașterea, pot informa și educa publicul. Însă rețelele sociale cer muncă și dedicație, cu atât mai mult cu cât o strategie social media durabilă este un obiectiv pe termen lung, cu rezultate care nu apar instant.Descarcă publicația în limba română aici: Ghid de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uriDescarcă publicația în limba rusă aici: Руководство по использованию соцсетей для НПОAceastă publicație este posibilă datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/ghid-de-utilizare-a-reelelor-sociale-pentru-onguri-puncte-de-reper-i-recomandri-practice

Deși la prima vedere există egalitate în ceea ce privește prezența femeilor și a bărbaților ca actori în sistemul de justiție din Republica Moldova, femeile nu sunt reprezentate în mod proporțional în poziții de conducere (președinte, vice-președinte) la judecătorii sau instanțe superioare, lovindu-se de un „tavan de sticlă”. Acest „ tavan de sticlă” care duce la excluderea implicită a femeilor din pozițiile de conducere a fost construit și se sprijină pe prejudecăți și stereotipuri referitoare la rolul femeii în familie și în societate. Acestea sunt concluziile raportului „Analiza dimensiunii de gen în sectorul justiției în Republica Moldova” lansat astăzi de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova la Chișinău.În ciuda numărului din ce în ce mai mare de femei care acced la profesie în mod egal cu bărbații, femeile par să aibă mai puține șanse de promovare când e vorba de funcții de conducere. Cea mai mare disparitate apare, însă, în ceea ce privește promovarea în funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. În acest caz, deși în intervalul de timp studiat au candidat un număr egal de femei și de bărbați, promovabilitatea bărbaților este de trei ori mai mare. Chiar și atunci când o judecătoare este candidată unică la promovare, șansele ei de succes variază între 30 și 50% în funcție de tipul instanței în care vrea să promoveze, în timp ce șansele unui bărbat care este candidat unic sunt între 50 și 75%.Există percepţia generală că o judecătoare trebuie să renunţe la o parte importantă din viaţa de familie pentru a-şi îndeplini profesia, ceea ce toate judecătoarele intervievate afirmă că au făcut. Judecătoarele plătesc prețul succesului profesional cu asumarea sisifică a unor sarcini multiple, care rezultă atât din volumul mare de muncă și exigențele statutului profesional, cât și din interiorizarea unor așteptări sociale referitoare la rolul femeii în familie și în societate.Existența unor dezechilibre de gen în ceea ce privește angajarea sau promovarea în funcții publice nu este o problemă cu care se confruntă numai Republica Moldova. Același fenomen a fost observat și în alte state, cu diferența că în momentul constatării unor astfel de disparități, autoritățile naționale și-au asumat adoptarea de măsuri temporare menite să asigure șansele egale.Raportul include linii de acțiune și recomandări generale adresate Parlamentului, Ministerului de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Justiției, președinților de instanțe, precum și donatorilor internaționali și societății civile interesate în susținerea îmbunătățirii proceselor interne de management al sistemului judecătoresc din Republica Moldova.Printre recomandările oferite putem evidenția:– Modificarea  Legii nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor pentru a prevedea în mod explicit că în cazul promovărilor la o instanță superioară și în concursurile pentru ocuparea unei funcții de conducere, se va aplica măsura specială temporară ca în cazul existenței unui punctaj egal între o femeie și un bărbat, să se ia în calcul acordarea de prioritate la promovare judecătoarei, atâta timp cât încă există un dezechilibru de gen masiv în ceea ce privește promovarea așa cum indică datele statistice curente.– Alocarea redusă a dosarelor în PIGD conform încadrării/normei de lucru reduse pentru părinții care revin din concediu de îngrijire a copilului şi își iau o norma redusă de lucru.– Oferirea periodică de cursuri de actualizare a informației pentru judecătorii și judecătoarele care revin în profesie după o perioadă de concediu de îngrijire a copilului.– Prioritizarea participării în proiecte și inițiative de cooperare internațională care urmăresc transferul de bune practici în ceea ce privește asigurarea echității de gen în sistemul judiciar.Accesați raportul integral aici.Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE și Iustina IONESCU, experte internaționale în domeniul nediscriminării și a egalității de gen cu sprijinul CRJM, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/analiza-dimensiunii-de-gen-n-sectorul-justiiei-n-republica-moldova

Inspectori de integritate din Republica Moldova și România s-au întâlnit astăzi, 22 octombrie, la Chișinău pentru a face schimb de experiență și practici despre procedura de control al averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Partea română este reprezentată de Horațiu PĂTRAȘCU, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Nicoleta CREȚU și Mădălina VLASĂ, inspectori de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate din România.În particular, în cadrul evenimentului din 22-23 octombrie, inspectorii de integritate și judecători din România vor împărtăși experiența lor privind inițierea procedurii de verificare, inclusiv temeiurile pentru inițierea acesteia; legalitatea inițierii controlului în baza unei petiții anonime; controlul averii și a intereselor personale și identificarea averii nejustificate. Inspectorii de integritate vor mai discuta calcularea diferenței substanțiale între venit și avere pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică; precum și despre cine sunt alte persoane, decât subiectul controlului, asupra cărora se extinde controlul; probarea calităților de concubin/concubină și beneficiar efectiv.Specialiștii din România vor vorbi despre experiența lor privind modalitatea de dispunere a expertizelor pentru clarificarea neconcordanțelor dintre valoarea declarată și valoarea reală a bunurilor menționate în declarație, precum și privind identificarea tranzacțiilor fictive, în scopul ascunderii averii nejustificate, prin încheierea contractelor de vânzare–cumpărare la preț diminuat sau prin încheierea contractelor de donație. Alte subiecte actuale vor fi procedura de confiscare a averii nejustificate și procedura de sancționare contravențională a demnitarilor care beneficiază de imunitate; asigurarea transparenței instituționale ce se referă la activitatea de control și interacțiunea cu mass-media și societatea civilă.Întrunirea curentă vine în continuarea discuțiilor dintre reprezentanții Autorității Naționale de Integritate din Republica Moldova cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și judecători din România privind integritatea în exercitarea funcției, realizarea controlului averii și al intereselor personale, respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, organizate în primăvara acestui an.Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Expert Forum România, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. 

Cifre îngrijorătoare despre interceptările telefonice din Republica Moldova au fost prezentate de către Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la audierile parlamentare privind respectarea legii privind activitatea specială de investigații din 3 iulie 2019. În anul 2016, in Moldova persoanele erau interceptate de peste 100 de ori mai des (raportat la cap de locuitor) decât în SUA.

În anul 2016, Republica Moldova aloca justiției EUR 8 pe cap de locuitor, fiind țară cu cea mai mică sumă alocată la acest capitol. În 2018, suma a crescut până la EUR 17 pe cap de locuitor, ceea ce oricum era de 3.5 ori mai puțin decât media țărilor Consiliului Europei. Cu toate acestea, ponderea bugetului alocat justiției în bugetul de stat, în 2018, era una foarte ridicată, constituind 1.5% din toate cheltuielile, comparativ cu media de 0.9% în țările membre ale Consiliului Europei (CoE). Aceste date rezultă din analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă”, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Raportul prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu cea din 10 țări din fostul lagăr socialist, precum și cu media a 45 de țări membre ale CoE. În baza concluziilor formulate, pot fi identificate potențiale necesități de intervenție la nivel de politici în acest domeniu.

În anul 2016, Republica Moldova aloca justiției EUR 8 pe cap de locuitor, fiind țară cu cea mai mică sumă alocată la acest capitol. În 2018, suma a crescut până la EUR 17 pe cap de locuitor, ceea ce oricum era de 3.5 ori mai puțin decât media țărilor Consiliului Europei. Cu toate acestea, ponderea bugetului alocat justiției în bugetul de stat, în 2018, era una foarte ridicată, constituind 1.5% din toate cheltuielile, comparativ cu media de 0.9% în țările membre ale Consiliului Europei (CoE).Aceste date rezultă din analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă”, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Raportul prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu cea din 10 țări din fostul lagăr socialist, precum și cu media a 45 de țări membre ale CoE. În baza concluziilor formulate, pot fi identificate potențiale necesități de intervenție la nivel de politici în acest domeniu.Autorii analizei au constatat că grosul majorărilor bugetare alocate justiției în ultimii ani a fost canalizat pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor. Deși salariile au fost majorate esențial, în 2018 judecătorii și procurorii la început de carieră în Republica Moldova primeau de trei ori mai puțin decât salariul mediu în țările CoE. În același timp, raportat la salariul mediu pe țară, salariul judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova este aproape de media țărilor CoE.Cu 14.7 judecători activi la 100,000 de locuitori, Republica Moldova se află considerabil sub media țărilor membre ale CoE, unde această cifră este de 21.5 judecători. În același timp, numărul cauzelor examinate de judecătorii din Republica Moldova este cu cel puțin 30% mai mic decât media țărilor membre ale CoE.Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare număr de procurori pe cap de locuitor, cifra fiind de două ori mai mare decât media țărilor CoE. Numărul funcțiilor de procuror din Republica Moldova (720) este cu 43% mai mare decât numărul funcțiilor de judecător (504). În țările cu o democrație avansată numărul judecătorilor este mai mare decât numărul procurorilor.Numărul avocaților activi din Republica Moldova pe cap de locuitor este de 2.3 ori mai mic decât media țărilor CoE. Acesta pare să fie determinat, în principal, de posibilitatea limitată a populației de a plăti pentru serviciile lor și atenția limitată acordată de justiție argumentelor avocaților. Numărul de avocați activi este determinat și de numărul mare de avocați care și-au suspendat activitatea.Analiza relevă că, în medie, cauzele în Republica Moldova se examinează de aproape trei ori mai rapid decât în țările membre ale CoE – 259 de zile față de 735 de zile. Viteza examinării cauzelor are un preț – calitatea redusă a actului de justiție, fapt confirmat implicit de numărul mare de condamnări ale Republici Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Republica Moldova este printre țările în care justiția se face cel mai repede, după Azerbaidjan și Federația Rusă.Analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă” a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat cu suportul Ambasadei Suediei.Videoul de la evenimentul de lansare este disponibil aici. 

CRJM este ținta unor noi atacuri bazate pe fals și pe dezinformare, menite să discrediteze organizația și pozițiile sale cu privire la reforma sistemului judiciar din Republica Moldova.Ultimul atac a fost lansat pe 1 octombrie 2019 pe un portal de știri cu o reputație dubioasă, printr-un articol nesemnat, plin de falsuri și de insinuări, care viza CRJM și care a fost publicat fără ca noi să fim contactați. Atacul a apărut după ce experții CRJM au criticat modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor care a avut loc la 27 septembrie 2019. Același text a fost distribuit și între judecători, până la publicarea de către portalul în cauză. Acest articol are ca scop să distragă atenția de la problemele grave din justiție și să compromită atât CRJM, ca organizație, cât și pozițiile publice ale experților săi.Articolul nu respectă nicio regulă deontologică a jurnalismului, însă urmărește fidel regulile dezinformării: nu are autor, prezintă speculații fanteziste și alegații denigratoare fără fundament real, nu prezintă opinia persoanei vizate, etc. Ulterior, aceste informații sunt reproduse de alte pagini cu reputație dubioasă și care promovează mesaje angajate politic. Acest mod de dezinformare a fost documentat pe larg în Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale în Republica Moldova.Având în vedere falsurile promovate cu insistență de canalele de propagandă și dezinformare, CRJM precizează:CRJM este o organizație nonprofit, independentă și neafiliată politic și lucrează în interesul societății, și nu al membrilor săi sau al partidelor politice.Noi am monitorizat situația din justiția Republicii Moldova de aproape un deceniu.Analizele și activitățile noastre în domeniul justiției pot fi găsite pe pagina noastră web old2.old.crjm.org și pot fi folosite de către toți actorii interesați de reformarea justiției.CRJM susține reformele veritabile în domeniul justiției menite să consolideze independența sistemului judecătoresc; reformarea Curții Supreme de Justiție; asigurarea transparenței și responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii; selecția, evaluarea și promovarea în bază de merit a judecătorilor; responsabilizarea judecătorilor, etc. Toate recomandările CRJM în domeniul justiției către noul Guvern au fost publicate la 19 iulie 2019 în Cartea Albă a Bunei Guvernări.De la fondarea sa în 2010, CRJM a făcut recomandări tuturor guvernelor și organelor de administrare judecătorească cu privire la reforma și funcționarea sistemului de justiție din Republica Moldova.Noi vom continua să monitorizam justiția și să facem propuneri pentru a avea o justiție independentă, eficientă și responsabilă, realizată de persoane integre, oneste și profesioniste, fără să se lase intimidat de atacurile și dezinformările la care este supus.CRJM a monitorizat Adunarea Extraordinară a Judecătorilor din 27 septembrie 2019. Reprezentanții CRJM și-au expus public opinia cu privire la acest eveniment, precum și cu privire la evenimentele care au precedat adunarea generală. Convocarea judecătorilor pentru a discuta problemele din justiție este necesară și ar fi trebuit dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un termen rezonabil. Convocarea acesteia prin decizii judecătorești luate cu viteza luminii nu a fost un mod corect de convocare și doar a prejudiciat și mai mult imaginea justiției. Deciziile Adunării Generale Extraordinare din 27 septembrie 2019 cu privire la revocarea membrilor CSM sunt contrare legii și creează un precedent periculos. De asemenea, Adunarea a modificat regulamentul de funcționare a Adunării Generale cu privire la modul de alegere a membrilor CSM, fără ca aceste modificări să fi fost discutate și distribuite măcar judecătorilor înainte de vot. Asemenea acțiuni doar dăunează imaginii sistemului judecătoresc.CRJM informează în mod transparent asupra activităților sale și asupra utilizării fondurilor primite. CRJM raportează financiar și pe activități, față de fiecare donator, în legătură cu modul în care a utilizat banii primiți. Noi facem și audit anual al fondurilor primite, inclusiv pe fiecare proiect separat. Rezultatele auditului sunt comunicate donatorilor și sunt incluse în rapoartele noastre de activitate, care sunt pubicate pe pagina web a CRJM.CRJM are un mecanism de verificare a sesizărilor privind comportamentul ilegal sau lipsit de etică, precum și privind orice suspiciune de corupție, fraudă sau conflicte de interese în cadrul CRJM. Toate sesizările pot fi raportate la [email protected] și vor ajunge direct la Consiliul de administrare al CRJM, care le va examina.CRJM a fost și anterior ținta atacurilor, care se intensifică în anumite perioade, în special atunci când noi exprimăm public atitudini critice.CRJM va susține în continuare promovarea valorilor democratice și a bunei guvernări, pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Noi îndemnăm pe oricine să ne contacteze pentru a obține informații de interes public despre CRJM înainte de publicarea materialelor despre CRJM. De asemenea, îndemnăm publicul să trateze cu suspiciune materialele care nu au autor, sau provin din surse de informare necunoscute sau suspecte. 

La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat la Chișinău un atelier de instruire privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Atelierul a avut ca scop capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%: acumularea de fonduri suplimentare pentru organizație, comunicarea cu comunitatea, sporirea filantropiei și stimularea activismului civic.15 reprezentanți ai OSC-urilor din Chișinău și alte regiuni ale Moldovei au aflat cum să se înregistreze în Lista beneficiarilor 2%, care sunt etapele, termenele și instituțiile implicate în mecanismul de desemnare procentuală, precum și cum să utilizeze și să raporteze utilizarea sumelor primite în cadrul mecanismului. De asemenea, sesiunea de instruire a abordat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, în cazul în care OSC-urile nu respectă reglementările legii, dar și accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații.De menționat că mecanismul 2% este procesul în care persoanele fizice plătitoare de impozite direcţionează 2% din suma impozitului pe venit obţinut în anul precedent, către organizaţiile neguvernamentale care acţionează în interes public şi către entitățile religioase.Prezentarea formatorilor disponibilă aici.Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2019, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Agenția Servicii Publice.Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.Sesiunea de instruire a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova, pentru contractarea serviciilor de machetare și/sau design grafic (inclusiv gif-uri, gifografice etc.) pentru produsele realizate de CRJM. Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada octombrie 2019 – octombrie 2021.Serviciile contractate vor fi prestate la cererea beneficiarului în număr de aproximativ cel puțin 30 produse per an.Criteriile de selecție: - Experiența candidatului (minimum 2 ani de experiență profesională în domeniu);- Portofoliu ofertantului (creativitatea și originalitatea în crearea conceptelor de design);- Termeni și condiții de realizare (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși și în regim de urgență va constitui un avantaj);- Reputația ofertantului (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);- Oferta financiară (prețul oferit trebuie sa fie unul competitiv cu respectarea raportului preț-calitate)Oferta de participare la concurs Oferta semnată va fi expediată prin e-mail la [email protected] sau depusă direct la sediul CRJM, str. A. Șciusev 33, Chișinău, MD-2001, până la 27 septembrie 2019. Oferta va include:Copia certificatului de înregistrare/extrasului din Registrul de Stat  - pentru persoană juridică (cu indicarea persoanei responsabile de executarea lucrărilor de machetare/design, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului - pentru persoană fizică. Oferta financiară trebuie completată după modelul atașat, în format EXCEL. Prețul serviciilor va fi indicat pentru fiecare poziție în parte, cu includerea termenului executării. Prețurile serviciilor pentru machetare/design vor fi indicate în valută națională (MDL). Persoanele fizice vor indicat prețul NET. Persoanele juridice vor indica prețul, inclusiv toate impozitele şi taxele aferente. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar.Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.        3. Portofoliul cu prezentarea exemplelor de lucrări relevante și indicarea beneficiarilor produselor executate,  cu indicarea link-urilor sau anexarea lucrărilor;       4. Referințele vor fi înalt apreciate, cu indicarea numelui  şi datelor de contact ale persoanelor de referință. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.        5. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu CRJM, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.Persoanele pot participa la concurs pentru unul sau ambele tipuri de servicii indicate mai sus (machetare și/sau design grafic).Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.