Cu 22 de ani în urmă, la 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).Din 1997 până la 31 decembrie 2018, CtEDO a înregistrat peste 14,200 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Dintre acestea 1,204 încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre ale CEDO.Până în prezent, CtEDO a pronunţat 420 hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 33 în primele 9 luni ale anului 2019. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2018, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,600,000.În scopul sporirii nivelului de informare a societății, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anterior a efectuat analize pe fiecare an separat (perioada 2010 - 2018) despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești.Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și a evitării abaterile similare pe viitor, CRJM a sintetizat toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.La fel, în vederea analizării măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO și dacă acestea au fost suficiente pentru a înlătura cauzele care au dus la violarea CEDO, CRJM a elaborat rapoarte pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.Pentru ca societatea să se bucure de toate beneficiile oferite de CEDO, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve de către autoritățile naționale.Toată jurisprudența CtEDO este disponibilă pe pagina web a CtEDO.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un raport în care a analizat rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2%. Anul 2018 a fost cel de-al doilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.În 2018, 594 de organizații necomerciale (511 asociații, fundații și instituții private și 83 de culte religioase și părți componente) s-au înregistrat în Lista beneficiarilor 2%. Numărul de organizații participante la mecanismul 2% a crescut cu 19% față de 2017. Din numărul total de organizații înregistrate în Lista beneficiarilor 2%, 393 (circa 66%) au primit desemnări procentuale, 85% (335) fiind organizații neguvernamentale (ONG-uri), iar circa 15% (58) –  entități religioase, înregistrând un rezultat similar cu 2017. Numărul total al organizațiilor înregistrate la mecanism în 2018 reprezintă puțin peste 5%  din numărul total al celor înregistrate în Republica Moldova.În al doilea an de implementare al Legii 2%, 28,388 de contribuabili au redirecționat MDL 6,493,612.03 (USD 367,494 / EUR 327,960[1]) către organizațiile beneficiare. Ei reprezintă aproximativ 13% din numărul total al contribuabililor care au depus declarațiile cu privire la impozitul pe venit în termen în 2018. Numărul de desemnări a crescut cu 34% față de 2017. În medie, în 2018, fiecare contribuabil a desemnat circa MDL 229.Suma desemnărilor validate a crescut aproape de două ori în comparație cu anul 2017, 90% din suma desemnată de către contribuabili ajungând la organizațiile beneficiare (MDL 5,631,042.36 / USD 318,678 / EUR 284,396). Circa 10% din numărul de desemnări și 13% din suma desemnată (MDL 862,569.67) nu au fost validate, motivul principal fiind, ca și în 2017, prezența datoriilor la impozitul pe venit, neachitate de contribuabili pentru anul curent sau anii precedenți. Numărul de desemnări nevalidate pe motiv de prezență a datoriilor la impozitul pe venit arată că sunt necesare măsuri de verificare anticipată a datoriilor și modalități de achitare al acestor sume la buget, dar și de informare post-factum a contribuabililor despre validarea sau nevalidarea desemnărilor de către autoritatea fiscală.După validarea desemnărilor, 92% din sume au revenit ONG-urilor (MDL 5,168,081.41), iar 8% – entităților religioase (MDL 462,960.00). Cea mai mare sumă primită de o organizație în 2018 a fost de MDL 1,691,298.75, ceea ce reprezintă 30% din suma totală validată. Beneficiarul acestei sume este Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.Rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2% arată că potențialul mecanismului 2% în Republica Moldova este destul de mare. În 2018, doar 2.3% dintre contribuabilii care aveau dreptul de a desemna au ajuns să-şi exercite acest drept și doar 7.7% din suma totală posibilă de a fi redirecționată procentual a fost desemnată.Totalurile anului 2018 arată că există încă mult loc de creștere pentru acest instrument de finanțare indirectă a organizațiilor necomerciale și entităților religioase de către stat, iar mecanismul 2% nu este suficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sectorului non-profit. Sumele finale primite de beneficiari sunt modeste. Experiența altor state în care mecanismul funcționează de mai mulți ani ne arată că beneficiile majore ale Legii 2%, cel puțin în primii ani de implementare, sunt mai mult de natură non-financiară, întrucât sporesc comunicarea organizației cu publicul său țintă, oferă experiență de desfășurare a campaniilor de informare și recunoaștere organizațiilor non-guvernamentale.Pentru dezvoltarea mecanismului sunt necesare măsuri constante de informare și promovare a mecanismului 2 %, atât din partea organizațiilor beneficiare, cât și din partea autorităților. Este nevoie să fie publicată mai multă informație accesibilă pe paginile web ale autorităților implicate în implementarea mecanismului 2%. De asemenea, este necesară organizarea campaniilor de informare și promovare a mecanismului 2% atât la nivel național, cât și local de către organizațiile beneficiare și de către autorități.Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de către CRJM cu suportul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Citește integral raportul privind doi ani de implementare a mecanismului 2% aici [1] Conform ratei de schimb a Băncii Naţionale la data de 9 august 2019, USD 1 = MDL 17.67 şi EUR 1 = MDL 19.80, http://bnm.md/.

La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza la Chișinău un atelier de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierului este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.Beneficiarii instruirii pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:asociații obștești,fundații,instituții private,culte religioase și părțile lor componente.Subiectele abordate în cadrul atelierului vor cuprinde în principal următoarele aspecte:Ce este mecanismul 2%, etape și instituții implicate;Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;Cum se face desemnarea procentuală, inclusiv online;Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;Răspunderea și sancțiunile;Accesul la informație.Numărul maxim de participanți care vor fi acceptați la instruire este de 30 de persoane. Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare.Vom acorda prioritate:persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală;persoanelor care reprezintă organizații din alte regiuni decât Chișinău;persoanelor care reprezintă organizații care nu sunt înregistrate în Lista beneficiarilor 2%.Pentru înregistrarea în calitate de participant la atelierul de instruire, vă rugăm să completați un formular de participare până la 10 septembrie 2019. Formularul de participare este disponibil AICI. Completarea formularului durează circa 5 minute.Participarea la instruire este gratuită. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.Locația și agenda atelierului vor fi comunicate ulterior participanților care vor fi înscriși la atelierul de instruire.Pentru detalii, puteți să o contactați pe Angela CARANFIL, Directoarea Serviciului Administrativ, [email protected], tel.:  022 843 601, extensia 110.Atelierul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza la Chișinău un atelier de instruire pentru facilitarea aplicării mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Scopul atelierului este capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%.Beneficiarii instruirii pot fi reprezentanți ai OSC-urilor:asociații obștești,fundații,instituții private,culte religioase și părțile lor componente.Subiectele abordate în cadrul atelierului vor cuprinde în principal următoarele aspecte:Ce este mecanismul 2%, etape și instituții implicate;Înregistrarea în Lista beneficiarilor 2%;Cum se face desemnarea procentuală, inclusiv online;Utilizarea și raportarea utilizării desemnărilor procentuale;Răspunderea și sancțiunile;Accesul la informație.Numărul maxim de participanți care vor fi acceptați la instruire este de 30 de persoane. Înregistrarea la ateliere se va face în ordinea expedierii formularelor de participare.Vom acorda prioritate:persoanelor care anterior nu au participat la instruirile organizate de CRJM privind mecanismul de desemnare procentuală;persoanelor care reprezintă organizații din alte regiuni decât Chișinău;persoanelor care reprezintă organizații care nu sunt înregistrate în Lista beneficiarilor 2%.Pentru înregistrarea în calitate de participant la atelierul de instruire, vă rugăm să completați un formular de participare până la 10 septembrie 2019. Formularul de participare este disponibil AICI. Completarea formularului durează circa 5 minute.Participarea la instruire este gratuită. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport suportate de către participanții din afara localității în care vor fi desfășurate atelierele de instruire.Locația și agenda atelierului vor fi comunicate ulterior participanților care vor fi înscriși la atelierul de instruire.Pentru detalii, puteți să o contactați pe Angela CARANFIL, Directoarea Serviciului Administrativ, [email protected], tel.:  022 843 601, extensia 110.Atelierul de instruire este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Organizațiile semnatare ale prezentei Declarații îşi declară profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituțională de către Parlamentul Republicii Moldova. Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează în continuare încrederea publică în independența Înaltei Curți.Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. După demisia tuturor judecătorilor în iunie 2019, toate șase locuri au devenit vacante. Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii urmau să numească câte doi judecători constituționali fiecare. La 2 iulie 2019, Parlamentul a anunțat concurs pentru selectarea a doi candidați pentru funcția de judecător constituțional, care urmau a fi selectați de Comisia juridică, numiri și imunități și ulterior confirmați de plenul Parlamentului. La concurs s-au înscris 23 candidați, un număr record în practica de până acum, ceea ce indică și o încredere sporită în obiectivitatea concursului anunțat. La 24 iulie 2019, Comisia juridică, numiri și imunități a intervievat candidații preselectați, plasând toate interviurile în spațiul public la finalizarea acestora. După ascultarea opiniilor reprezentanților invitați la interviu, membrii Comisiei au completat fișele de evaluare a candidaților, oferind punctaj fiecărui candidat. Conform p. 26 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Parlamentului, primii doi candidați cu cel mai mare punctaj se consideră învingători ai concursului și se prezintă Parlamentului pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform punctajului oferit de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, domnii Nicolae EȘANU și Vladimir GROSU au obținut cel mai mare punctaj. Totuși, la 16 august 2019, Parlamentul a numit în funcția de judecători constituționali alte două persoane, și anume pe doamna Domnica MANOLE și domnul Vladimir ȚURCAN, ultimul nefiind nici printre candidații la concurs. Parlamentul nu a explicat motivul ignorării rezultatelor concursului și deciziei luate la 16 august.Organizațiile semnatare regretă modalitatea prin care Parlamentul Republicii Moldova a decis selectarea judecătorilor Curții Constituționale. Ignorarea rezultatelor concursului organizat, inclusiv selectarea unor candidați care nici nu au participat la concurs, discreditează pe viitor ideea organizării unor concursuri publice organizate de Parlament pentru ocuparea unor funcții înalte în stat. În același timp, se descurajează candidați merituoși să mai participe pe viitor la asemenea concursuri anunțate. Acest lucru reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri ai Curții Constituționale, încredere deja mult prea știrbită în rezultatul numirilor ultimilor trei judecători constituționali din decembrie 2018 și activitatea Curții Constituționale în special între 7-9 iunie 2019. Constatăm cu regret că s-a mai ratat o ocazie potrivită pentru crearea premiselor pentru consolidarea integrității, autorității și independenței Curții Constituționale a Republicii Moldova.Solicităm Parlamentului să modifice Legea cu privire la Curtea Constituțională prin: prevederea obligației Parlamentului de a institui o comisie din specialiști notorii cu o vastă experiență în domeniul dreptului în vederea selectării candidaților la funcția de judecător constituțional, prevederea criteriilor de selecție bazate pe principiile de transparență, nediscriminare și acces liber la concurs, fiind aleși doar candidații care corespund celor mai înalte criterii de profesionalism, integritate, atașament față de valorile drepturilor omului și notorietate.Declarația este disponibilă aiciSEMNATARI:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Asociația Promo-LEXAsociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Fundația Est-Europeană (EEF)Institutul de Politici Publice (IPP)Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)Asociația Presei Independente (API)IDIS ”Viitorul”Amnesty International MoldovaTransparency International - MoldovaExpert-GrupAsociația de Drept Penal din Republica Moldova

CRJM anunță extinderea concursului pentru funcția de Consilier Juridic până la 1 septembrie 2019Funcția: Consilier juridic;Contract: pe perioadă determinată (01 septembrie 2019 – 30 iunie 2020), cu o mare probabilitate de extindere sau oferire a unui contract pe termen nedeterminat;Localitatea: Chişinău, Republica Moldova.Cerinţe:a) studii universitare în domeniul dreptului;b) posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;c) posedarea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;d) folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;e) bune abilități de comunicare, prezentare, planificare, organizare;f) posedarea dreptului de a munci în Republica Moldova.Atribuții:Principalele sarcini ale juristului țin de:a) Cercetare și analiză;b) Advocacy;c) Activități de instruire;d) Reprezentare.Fișa de post a funcției este anexată aici. Condiții de muncă:a) mediu de lucru confortabil;b) posibilități de dezvoltare profesională;c) salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;d) program deplin de lucru 9:00 – 18:00;e) regim de muncă cu un grad sporit de flexibilitate.Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 1 septembrie 2019 (termen vechi: 10 august 2019), ora 23.59, la adresa: [email protected] va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă.Prin depunerea dosarului, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să mențio-nați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu campania de denigrare a activității asociației și președintelui acesteia, Vladislav GRIBINCEA. Pe parcursul ultimelor două săptămâni, pe internet au apărut câteva materiale cu informații false sau prezentate tendențios despre activitatea CRJM sau a domnului Gribincea. Materialele nu au autor și au apărut pe pagini web create recent, proprietarul cărora nu este cunoscut, fie au fost plasate de persoane care au acționat anterior la comandă politică. Noi nu am fost contactați de autori pentru a oferi clarificări nici până, nici după apariția materialelor. Distribuirea sponsorizată pe rețelele sociale a informațiilor denigratoare denotă o dată în plus intenția de manipulare și dezinformare.CRJM este o organizație nonprofit, independentă și neafiliată politic și lucrează în interesul societăți și nu a membrilor săi sau a partidelor politice. Noi colaborăm cu toate autoritățile care sunt deschise pentru reforme veritabile, indiferent de coloratură politică. Pe parcursul activității noastre, CRJM a contribuit cu expertiză și recomandări la elaborarea mai multor proiecte de legi în domeniul justiției și a drepturilor omului. Legislația adoptată ca urmare a recomandărilor noastre este înalt apreciată de experți. Efectul limitat al acestei legislații se datorează implementării ei defectuoase de către autorități, în principal de către sistemul judiciar și al procuraturii, nu de calitatea legilor.În activitatea sa, CRJM respectă regulile de integritate și transparență. Noi respectăm principiul „toleranței zero” față de corupție, fraudă (inclusiv spălare de bani) sau conflicte de interese nedeclarate. Comportamentul ilegal, lipsit de etică, corupția, frauda sau conflictele de interese în cadrul CRJM pot fi raportate la [email protected]. Toate sesizările ajung la Consiliul de administrare al CRJM, care le examinează. CRJM publică anual informații detaliate de activitatea și situațiile sale financiare. Activitatea noastră este auditată anual de auditori externi recunoscuți internațional. Noi plătim toate impozitele la stat și nu avem restanțe la acest capitol.CRJM va susține în continuare promovarea valorilor democratice și a bunei guvernări pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Noi îndemnăm pe oricine să ne contacteze pentru a obține informații de interes public despre CRJM până la publicarea materialelor despre CRJM. De asemenea, îndemnăm publicul să trateze cu suspiciune materialele care nu au autor, fie provin din surse de informare necunoscute sau suspecte.

Organizațiile și persoanele semnatare, își exprimă îngrijorarea față de inițiativa comună a Ministerului Justiției și Avocatului Poporului de a lichida Consiliul pentru prevenirea torturii (CpPT) și transmiterea către Avocatul Poporului (Ombudsman) a atribuțiilor prevăzute de Mecanismul național de prevenire a torturii (MNPT). Considerăm că această inițiativă comună nu este necesară și nu există premise pentru schimbarea acestor competențe. La 9 august 2019, pe pagina web a Avocatului Poporului, a fost publicat un comunicat de presă. Oficiul Avocatului Poporului pledează pentru clarificarea formulei MNPT și desemnarea Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, cu antrenarea reprezentanților societății civile și specialiștilor în diverse domenii în activitatea acestuia. Comunicatul de presă este însoțit de o notă informativă și propuneri de modificare a legislației în vigoare. La 13 august 2019 Avocatul Poporului a recomandat Ministerului Justiției să solicite expertiza instituțiilor internaționale a propunerilor Instituției Ombudsmanului privitor la formula MNPT din Moldova.Existența unor neclarități în legislația în vigoare, nu justifică lichidarea CpPT. Organizarea și desfășurarea în ultimii trei ani a 75 de vizite (în toate tipurile de detenție), întocmirea a peste 50 de rapoarte cu peste 1000 de constatări și peste 700 de recomandări sistemice expediate în adresa instituțiilor vizate, combate ideea ineficienței și lipsei timpului dedicat activității de prevenire a torturii. Rapoartele Consiliului au stat la baza a cel puțin șapte cauze de câștig în fața CtEDO. Astfel, ipoteza Ombudsmanului precum că formula „2+5” (doi ombudsman și cinci reprezentanți ai societății civile) nu s-a dovedit a fi eficientă în Republica Moldova, nu corespunde adevărului.Asigurarea financiară și logistică a CpPT este o obligație care rezultă din Legea cu privire la Avocatul Poporului și asumată prin transpunerea în legislația națională a Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii. Până la moment, Curtea de Conturi sau alte instituții specializate din țară sau cu mandat internațional, nu au invocat că independența funcțională, operațională și financiară a Avocatul Poporului este afectată grav. Astfel, acest argument este o interpretare eronată și nu corespunde adevărului.Conform art. 32 alin. (1) al Legii cu privire la Avocatul Poporului, membrii CpPT aleg în mod independent locurile care urmează să fie vizitate și persoanele cu care doresc să discute. Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului decid în mod independent conținutul raportului anual de activitate. Astfel, nu corespunde adevărului afirmația precum că Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului invocă că își pierd independența funcțională și decizională în sensul Principiilor de la Paris, având calitatea de membri ai unui organ colegial.Instituțiile Consiliului Europei niciodată nu au constatat și nu au indicat ca un factor de risc retragerea statutului de acreditare în legătură cu activitatea CpPT. În opinia noastră, Oficiul Avocatului Poporului interpretează greșit normele legale referitoare la linia bugetară separată. Existența acesteia nu înseamnă acordarea unei autonomii financiare și operaționale complete CpPT, în partea ce ține de gestionarea cheltuielilor bugetare. Linia bugetară separată se referă doar la finanțarea activităților ce țin de mandatul Consiliului, reieșind din planul anual de activitate precum și deciziile ad-hoc de monitorizare a respectării drepturilor omului în locurile de detenție. Astfel, nu corespunde adevărului afirmația precum că este afectată independența și autonomia instituției în contextul Principiilor de la Paris și ar exista riscul pierderii statutului „A” obținut în urma recentei acreditări de către instituțiile Consiliului Europei.Organizațiile semnatare solicită Ministerului Justiției să nu modifice prevederile actualei Legi cu privire la Avocatul Poporului în partea ce ține de mecanismul național pentru prevenirea torturii. Existența rapoartelor internaționale despre Legea Avocatului Poporului și a rapoartelor de evaluare întocmite de experții străini sunt suficiente pentru luarea unei decizii în acest sens. În același timp, chemăm Oficiul Avocatului Poporului să se abțină de la interpretarea unilaterală și manipulatorie a circumstanțelor legate de activitatea Consiliului pentru Prevenirea Torturii. Considerăm că aceasta afectează imaginea și credibilitatea Mecanismului de prevenire a torturii.Versiunea integrală a Notei de poziție este disponibilă aici.Organizațiile semnatare: Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),Asociația Promo-LEX,Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM),Fundația Est-Europeană (EEF),Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” (RCTV Memoria),Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova,Asociația Națională a Bolnavilor de TB din Republica Moldova „SMIT”,Amnesty International Moldova (AIM),Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor,Centrul de Informații „GENDERDOC-M”,Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară AFI: Act for Involvement,Asociația Obștească „Casa Speranțelor”,Transparency International Moldova (TI-Moldova),Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități,Centrul de Drept al Femeilor,Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD),Asociația Obștească „Pentru Prezent și Viitor”Centrul de informare în domeniul drepturilor omului (CIDO),Doina Ioana Străisteanu, Avocată și Expertă în Drepturile Omului.Centrul de Investigații JurnalisticeKeystone MoldovaInstitutul de Politici Publice (IPP)Asociația Presei Independente (API)Ambasada Drepturilor OmuluiAlianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități**Din numele a 41 de organizații care activează în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu dizabilitățiLista semnatarilor rămâne deschisă   

Peter Vlad Ianușevici a studiat ”Psihologie Socială şi Economică”, ”Istoria Religiilor” și ”Cultură și Civilizație Italiană” la Universitatea Georg-August din Göttingen, Germania. El a participat la diverse specializări psihologice în domeniul programării neuro-lingvistice (NLP) şi este trainer NLP acreditat de Asociaţia Germană de NLP - DVNLP. Peter Vlad este consilier psihologic specializat în Terapia Centrată pe Client după Carl Rogers şi în Process Management la Universitatea tehnică din Lemgo, Germania.Din anul 2001 el este Business Trainer în domeniul Comunicării, colaborând cu firme şi instituţii din Germania, Republica Moldova, Romania.  Peter Vlad este fondatorul ”Academiei Nicolae Dumitrescu”, unul dintre primele Business-uri sociale din Republica Moldova.

La 23 iulie 2019, Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova au organizat Forumul „Reformarea justiției și combaterea corupției” la Palatul Republicii din Chișinău. În cadrul Forumului s-a discutat despre prioritățile cu privire la reformarea justiției și combaterea corupției, atât din perspectiva Guvernului, reprezentanților sectorului justiției, cât și a societății civile, în vederea identificării direcțiilor fezabile și efective în aceste domenii.Din partea Guvernului, cu cuvânt de salut au venit Prim-ministra Republicii Moldova, dna Maia SANDU și ministra Justiției, dna Olesea STAMATE, reiterând importanța și urgența inițierii unor acțiuni de reformă în sectorul justiției. Cu un mesaj de susținere a inițiativelor și eforturilor Republicii Moldova în eradicarea corupției și îmbunătățirea sistemului judiciar au venit reprezentanții partenerilor de dezvoltare: Dereck HOGAN, Ambasadorul SUA, Peter MICHALKO, Șeful delegației Uniunii Europene și Adam AMBERG,  Consilier / Șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare din partea Ambasadei Suediei în Republica Moldova.Prima sesiune „Priorități cu privire la procuratură, prevenirea și combaterea corupției” a fost dedicată dezbaterii următoarelor subiecte: asigurarea independenței și responsabilității reale a procurorilor, investigarea eficientă a marii corupții, eradicarea corupției din justiție, verificarea eficientă a averilor angajaților din sectorul public, alte măsuri de prevenire și combatere a corupției.A doua sesiune „Priorități cu privire la sistemul judecătoresc” a abordat următoarele teme: asigurarea independenței și responsabilității reale a judecătorilor, autoadministrarea sistemului judecătoresc v. corporativism, instruirea, selecția și promovarea judecătorilor, reforma Curții Supreme de Justiție, transparența sistemului judecătoresc.La eveniment au fost invitați experți străini din regiune, dna Laura ȘTEFAN, expertă justiție și anticorupție din România, Eka ZGULADZE, expertă anticorupție din Georgia și Andreea CHIȘ, judecătoare din România, care au împărtășit din experiențele relevante contextului Republicii Moldova.Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.Discursul Prim-ministrei Maia Sandu în cadrul Forumului „Reformarea justiției și combaterea corupției” este disponibil Transmisiunea video a evenimentului poate fi privită urmând link-ul: 

Organizațiile semnatare îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să aleagă doi candidați la funcția de judecător constituțional care vor fi cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios. De asemenea, organizațiile semnatare îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii să-și motiveze hotărârea, dând un exemplu de un concurs bazat pe merit și transparent.La 20 iunie 2019, Președintele Curții Constituționale și-a depus demisia din funcția de judecător și Președinte al Curții Constituționale. La 26 iunie 2019 și-au dat demisia din funcția de judecători constituționali și ceilalți 5 judecători. Demisiile au survenit după ce Curtea Constituțională, în perioada 7 – 9 iunie 2019, a adoptat șase acte care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, fapt confirmat chiar de Comisia de la Veneția la 24 iunie 2019. Acestea au generat o criză politică fără precedent în Republica Moldova.Demisiile judecătorilor constituționali au dat posibilitatea instituțiilor abilitate să selecteze persoane integre și competente în funcția de judecători constituționali. Toate cele trei instituții – Parlamentul, Guvernul și CSM – au anunțat concursuri publice pentru selectarea judecătorilor. CSM a anunțat concursul la 2 iulie 2019. În anunț CSM a indicat etapele de desfășurare a concursului și anume preselecția candidaților și interviul, care va avea loc pe 16 iulie 2019, când vor fi anunțați și câștigătorii concursului. CSM nu a anunțat nici criteriile de selecție și nici dacă interviurile vor fi publice.La concursul anunțat de CSM s-au înscris 14 candidați, un număr fără precedent de mare comparativ cu concursurile precedente. Acest număr sugerează un interes sporit și, probabil, o încredere că de data aceasta CSM va lua decizii în bază de merit și va selecta cei mai buni candidați. Având în vedere acest lucru, cât și circumstanțele rușinoase ce au dus la demisia judecători constituționali precedenți, CSM are o misiune deosebit de importantă - selectarea a doi candidați cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios. Încurajăm CSM-ul să examineze cu atenție investigațiile jurnalistice cu privire la candidații care s-au înscris la concurs, precum și altă informație de care dispune cu privire la candidați.Având în vedere practica defectuoasă a CSM cu privire la organizarea concursurilor cu privire la selecția și promovarea judecătorilor din ultimii 4-5 ani, și anume lipsa unor criterii de selecție și nemotivarea ultimelor hotărâri cu privire la selectarea judecătorilor constituționali, solicităm respectuos CSM-ului: să anunțe criteriile de selecție a candidaților la funcția de judecător constituțional înainte de efectuarea interviului; să facă publice interviurile sau cel puțin să le publice imediat după finalizarea ședinței CSM în cazul în care acestea nu se vor efectua în ședința publică a CSM; în cazul în care termenul scurt nu permite verificarea minuțioasă a candidaților, îndemnăm CSM-ul să amâne concursul sau decizia cu privire la candidații aleși pentru câteva zile;să selecteze doi candidați cu adevărat integri și competenți;să motiveze convingător hotărârea cu privire la alegerea celor doi judecători ai Curții Constituționale.În cazul în care CSM-ul din nou va alege, fără o motivare convingătoare, persoane compromise în funcția de judecător constituțional, îndemnăm Parlamentul să examineze de urgență posibilitatea modificării legislației în vigoare pentru a asigura că în viitor CSM nu acționează în interes corporativ sau de grup. Apelul integral îl puteți găsi aiciSemnatari: Amnesty International MoldovaAsociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Asociația pentru Politică Externă (APE)Asociația Promo-LEXCentrul „Contact”Centrul de Investigații JurnalisticeCentrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Centrul Parteneriat pentru DezvoltareComunitatea WatchDog.MDCPR MoldovaFundația Est-EuropeanăAmbasada Drepturilor OmuluiInstitutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”Institutul de Politici Publice (IPP)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Transparency International MoldovaCentrul Analitic Independent „Expert-Grup”Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI (ADO Lex XXI)Centrul „Acces-info”Asociatia de Drept Penal din Republica MoldovaLista semnatarilor rămâne deschisă