Organizații ale societății civile au elaborat Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile (OSC) din Republica Moldova în anul 2019, care au avut drept scop discreditarea OSC-urilor și deteriorarea mediului de activitate a acestora.

Documentul include declarații și acțiuni ale politicienilor sau intervențiile lor publice, tendențioase sau de multe ori false, care prezintă sectorul non-profit drept organizații care promovează interesele țărilor străine sau care slujesc intereselor unor partide politice. Atacurile au loc în adresa OSC-urilor independente, la scurt timp după ce organizațiile critică sau își exprimă dezacordul față de diverse acțiuni sau inițiative ale guvernării. De obicei atacurile sunt preluate de surse de informare online puțin cunoscute, care publică materiale false sau părtinitoare sau de mass-media afiliată politic. Astfel, în anul 2019 atacurile s-au concentrat îndeosebi în jurul alegerilor parlamentare din februarie 2019, inițiativei de reformare a justiției anunțată de Guvernul SANDU în vara anului 2019 sau selectării judecătorilor la Curtea Constituțională.

Documentul a fost elaborat cu scopul de a atrage atenția asupra atacurilor orchestrate împotriva OSC-urilor și de a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care le susțin să înceteze atacurile și să permită OSC-urilor să activeze liber. Totodată, documentul urmează să fie un suport pentru OSC-uri în formularea unei reacții la atacurile împotriva lor.

Fenomenul atacurilor asupra societății civile este mai degrabă o tendință în țările din regiunea de sud-est a Europei cu un nivel fragil de democrație. Metodele și instrumentele prin care se face acest lucru devin din ce în ce mai sofisticate și răspândite. Una din numeroasele consecințe negative ale acestor acțiuni este constrângerea OSC-urilor și a activiștilor civici să se autocenzureze sau să fie mai puțin activi. Totodată, experiența altor state din regiune arată că stigmatizarea OSC-urilor poate fi un precursor al unor acțiuni de persecutare din partea statului.

Versiunea în limba română a documentului este disponibilă aici.

Versiunea în limba engleză a documentului este disponibilă aici.

Versiunea în limba rusă a documentului este disponibilă aici.

Radiografia este la a 3-a ediție și cuprinde perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Analize similare au fost prezentate pentru 2016-2017 și 2018.

Prezenta opinie elaborată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este transmisă Ministerului Justiției în contextul consultărilor publice lansate la 3 ianuarie 2020 pe marginea proiectului Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023 (în continuare Strategie) și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia (în continuare „Planul de Acțiuni”).

Opinia, vine în completarea opiniei preliminare IPRE și CRJM din 19 mai 2020 și se expune față de proiectul actualizat al Planului de Acțiuni, remis de Ministerul Justiției la data de 25 iunie 2020.

Concluzia noastră este că proiectul actualizat al Planului de Acțiuni a luat în calcul mai multe dintre recomandările pe care le-am propus în opinia noastă anterioară, precum și ale Experților Consiliului Europei. Cu toate acestea, avem unele sugestii punctate pe activitățile propuse.

Opinia în limba română poate fi descărcată la: și în limba engleză la:

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au elaborat și transmis către Ministerul Justiției Opinia privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură).

Concluzia IPRE și CRJM este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Autorii Opiniei considerăabsolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.

Prezenta opinie este transmisă în contextul solicitării de către Ministerul Justiției a opiniei privind proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în contextul executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 13/2020 privind control constituționalității unor prevederi din Legea nr. 3/2016 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, transmisă la adresa IPRE și CRJM la data de 4 iulie 2020 (scrisoarea nr. 03/4962).

Opinia în limba română este disponibilă la: și în limba engleză la:

Cu referire la adresarea Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, nr. Nr.18-23-5936 din 8 iulie 2020,  Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul de Politici și Reforme Europene  (IPRE) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și aprobarea Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO (în continuare – proiectul) și prezintă în continuare opinia.

Conform Rezoluției  nr.  1646  (2009) a  Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, concursul pentru selectarea judecătorilor CtEDO trebuie să fie transparent, echitabil și nediscriminatoriu. Apreciem mult faptul că proiectul propune excluderea probei scrise pentru concursul în cauză. Aceasta lasă spațiu pentru arbitrariu, având în vedere că mulți din membrii Comisiei de concurs ar putea să nu fie atât de calificați ca candidații în concurs. Respectiv, evaluarea candidaților la proba scrisă este extrem de subiectivă. În pofida acestei îmbunătățiri, proiectul nu asigură selectarea candidaților în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe detalii vă invităm să accesați Opinia IPRE și CRJM aici.