La 15 martie 2016, Plenul CSM a examinat în ședință publică demersul doamnei Raisa Apolschii, Președintele Comisiei Juridice, numiri și imunități, referitor la avizarea proiectului de Lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești.
În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege nr. 68, unii membrii ai CSM au făcut mai multe declarații care vizează activitatea CRJM, dintre care menționăm:
- [La elaborarea studiului privind optimizarea hărții judecătorești] nu a fost consultată opinia corpului judecătoresc…,” ;
- [Proiectul de Lege cu privire la reorganizarea hărții judecătorești] este elaborat de CRJM…”;
- [La elaborarea studiilor privind optimizarea hărții judecătorești] au fost realizate acțiuni de spălare de bani…”.
CRJM consideră regretabile declarațiile lansate de către unii membri ai CSM în ședința Plenului CSM din 15 martie 2016. Acestea nu corespund adevărului și induc în eroare atât corpul judecătoresc, cât și societatea în general.
În acest context, CRJM a transmis către membrii CSM o scrisoare deschisă în care oferă anumite precizări cu privire la procesul de elaborare a proiectului de lege. CRJM îndeamnă membrii CSM să analizeze mai detaliat proiectul de lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și să vină cu recomandări de îmbunătățire a acestuia. În același timp, solicităm respectuos membrului CSM care a făcut declarații cu privire la spălarea de bani, să dezmintă această alegație, în următoarea şedinţă în Plen a CSM.
Textul integral al scrisorii este disponibil aici.
***Vă aducem la cunoștință că, urmând solicitării noastre, astăzi, 22 martie 2016, membrul CSM, dl. Gheorghe Avornic, a adus scuzele de rigoare echipei CRJM, în legătură cu alegațiile făcute în ședința CSM, din 15 martie 2016, cu privire la acțiunile de spălare de bani la realizarea de către CRJM a studiului privind optimizarea hărții judiciare.
Apel Public: „În mai 2014 s-a desfăşurat Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din R. Moldova, însă până în prezent rezultatele acestuia aşa şi nu au fost făcute publice. Considerăm că, perioada de timp de peste un an şi 10 luni este excesiv de mare şi nu justifică inacţiunile Biroului Naţional de Statistică privind publicarea rezultatelor recensământului.
Conştientizăm faptul că, organizarea recensămintelor este importantă pentru elaborarea cercetărilor, activităţilor de marketing şi planificare. Mai mult decât atât, considerăm că rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc. În acest context, cerem Guvernului Republicii Moldova să urgenteze prezentarea publicului larg a rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014.
Semnatari:
- ADEPT
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri
- Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Durabilă
- Asociația Micului Business
- Asociația Politici Externe
- Asociația Presei Independente
- BIOS
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Centru Dialog-Pro
- Centrul Naţional al Romilor
- Fundația Est Europeană
- IDIS Viitorul
- Institutul Politici Publice
- Mișcarea Ecologică din Moldova
- Platforma Națională de Mediu și Sănatate
- Promo-Lex
- REC Moldova
- TERRA-1530
- Transparency International – Moldova
Organizațiile societății civile solicită, într-un apel public, Prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, să urgenteze prezentarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014, întrucât recensământul a avut loc încă în mai 2014, însă, până în prezent, rezultatele acestuia aşa şi nu au fost făcute publice.
Societatea civilă consideră că perioada de timp de peste un an şi 10 luni este excesiv de mare şi nu justifică inacţiunile Biroului Naţional de Statistică privind publicarea rezultatelor recensământului.
Semnatarii apelului conștientizează faptul că organizarea recensămintelor este importantă pentru elaborarea cercetărilor, activităţilor de marketing şi planificare, iar rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc.
În acest context, societatea civilă cere Guvernului Republicii Moldova să accelereze prezentarea publicului larg a rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014.
Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.
Organizațiile semnatare:
- Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
- Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă
- Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
- Asociatia Micului Business
- Asociaţia Politici Externe
- Asociaţia Presei Independente
- Centrul Naţional de Mediu
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Centru de Resurse DIALOG-Pro
- Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova
- Fundaţia Est Europeană
- IDIS Viitorul
- Institutul Politici Publice
- Mişcarea Ecologicăa din Moldova
- Platforma Naţională de Mediu şi Sănătate
- Promo-Lex
- REC Moldova
- TERRA 1530
- Transparency International – Moldova
Notă: La ședința Guvernului din 18 martie 2016, premierul Pavel FILIP a dispus urgentarea prelucrării datelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor.
Declarația este disponibilă pe pagina oficială a Guvernului: http://gov.md/ro/content/pavel-filip-dispus-urgentarea-prelucrarii-datelor-recensamantului-populatiei-si-al
Organizațiile societății civile își exprimă indignarea în legătură cu atacurile la persoană, etichetările şi intimidările la care este supus domnul Mihail Sirkeli, directorul Asociaţiei „Piligrim-Demo” din UTA Gagauz Yeri, din partea conducerii Adunării Populare a autonomiei găgăuze.
Atacurile verbale și ofensele personale, lansate de către aleșii poporului, la adresa dl Sirkeli, au început să apară pe pagina web oficială a Adunării Populare, după ce un grup de organizaţii neguvernamentale, regionale şi naţionale, au publicat o scrisoare deschisă, adresată doamnei Irina Vlah, Başcanul UTA Gagauz Yeri, cu solicitarea să nu semneze Legea locală a audiovizualului, deoarece acest proiect încalcă legislaţia naţională şi limitează libertatea de exprimare a mass-mediei în regiune, precum şi a unei analize a proiectului adoptat.
Mai mult decât atât, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a catalogat demersurile Asociaţiei „Piligrim-Demo” drept „discuţii de subsol”, iar alţi doi deputaţi, Ivan Topal, şi Ivan Burgudji, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Adunării Populare, l-au învinuit pe dl Sirkeli în „acţiuni de discreditare a autonomiei găgăuze şi a conducerii autorităţilor publice din regiune”, fiind etichetat drept „agent de influență plătit pentru promovarea politicii Centrului de lichidare a drepturilor şi competenţelor autonomiei”.
Organizaţiile neguvernamentale califică apariţia acestor declaraţii pe pagina oficială a Adunării Populare drept o campanie orchestrată de intimidare pentru critică a unui reprezentant al societăţii civile şi cer persoanelor care se fac vinovate de aceasta să-şi prezinte scuze publice în faţa lui Mihail Sirkeli pe pagina web www.halktoplushu.md şi să înceteze atacurile asupra persoanelor care au un alt punct de vedere.
În plus, semnatarii declarației consideră regretabil faptul că pagina oficială a autorităţii publice, contrar prevederilor legale, a fost transformată într-o platformă de răfuială a deputaţilor cu reprezentanţii societății civile, care au un cuvânt de spus referitor la carenţele procesul decizional din autonomia găgăuză.
Organizațiile societății civile solicită conducerii Adunării Populare să examineze această situaţie în structurile de etică ale Adunării Populare şi să nu admită utilizarea resurselor administrative (pagina web oficială) pentru acţiuni ilegale de intimidare.
În cazul în care scuzele publice nu vor fi prezentate, organizațiile semnatare ale declarației îl încurajează pe dl. Mihail Sirkeli să acţioneze în judecată pentru a-şi apăra onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională (Codul Civil, articol 16).
Totodată, organizaţiile semnatare îşi reconfirmă apelul către Başcanul UTA Gagauz Yeri, doamna Irina Vlah, să nu semneze proiectul legii locale a audiovizualului şi să întoarcă documentul Adunării Populare pentru a fi reexaminat.
Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.
Organizațiile semnatare:
- Asociaţia Presei Independente;
- Centrul pentru Jurnalism Independent;
- Gagauzmedia.md;
- Centrul pentru Inițiative Regionale;
- Consiliul Național al ONG.
În hotărârea Morari c. Moldovei, din 8 martie 2016, reclamantul a fost condamnat pentru confecționarea și vânzarea unui act de identitate fals (pașaport românesc). CtEDO a constatat că reclamantul a fost, de fapt, provocat de agenții statului, contrar art. 6 § 1 CEDO. În această hotărâre CtEDO a detaliat modul în care judecătorii trebuie să examineze argumentele cu privire la provocarea unei infracţiuni.
În fapt
În ianuarie 2008, poliția din or. Bălți, a plasat un anunț, într-un ziar, cu textul „Ajutor în obţinerea paşaportului român-bulgar”, urmat de un număr de telefon. Anunţul urmărea scopul de a captura un grup criminal specializat în falsificarea documentelor oficiale. Reclamantul dorea să obţină un paşaport străin şi a înţeles anunţul ca pe o ofertă de asistenţă pentru aceasta. El a telefonat la numărul de telefon din anunţ, la care a răspuns E., un ofițer sub acoperire. El a înţeles de la E. că şi acesta dorea să-şi facă paşaport. Cei doi s-au înțeles să ia legătura dacă vor găsi o modalitate mai ușoară de obținere a pașaportului românesc. Ulterior, un prieten al reclamantului l-a recomandat pe Z., care putea facilita obținerea pașaportului românesc. Fiind sunat mai târziu de E., reclamantul i-a comunicat despre Z şi i-a propus lui E. să-l contacteze direct. E, însă, a refuzat pe motiv că nu are bani și i-a recomandat o altă persoană, T., un alt ofițer sub acoperire, care avea nevoie de pașaport românesc. E. i-a propus reclamantului ca acesta să fie intermediarul între Z. și T. contra unei sume de bani.
În ziua în care reclamantul a transmis pașaportul lui T., primul a fost reținut. La 17 decembrie 2008, Judecătoria Bălți, l-a găsit vinovat pe reclamant de participarea la falsificarea și vânzarea unui pașaport românesc și i-a aplicat o amendă de EUR 200. Instanțele superioare au menținut sentința și au respins argumentele reclamantului cu privire la faptul că acesta a fost provocat. Judecătorii au refuzat să audieze agenţii sub acoperire în instanţă şi şi-au rezumat poziţia prin faptul că reclamantul primul a sunat la anunţul din ziar.
În drept
Reclamantul a pretins că a fost provocat să comită infracţiunea de către agenții statului, contrar art. 6 § 1 CEDO. CtEDO a subliniat că admiterea de către instanțele de judecată unor probe (de ex. probe obținute în urma maltratării sau a provocării de către poliție) poate duce la un proces inechitabil. În acest sens contează considerentele din care s-a decis iniţierea măsurii speciale, comportamentul agenţilor statului, precum şi modul de examinare a cauzei în judecată.
CtEDO a reiterat că incitarea la comiterea unei infracțiuni are loc atunci când agenții statului nu au un comportament pasiv, ci incită la comiterea unei infracţiuni o persoană care altfel nu ar fi comis-o. Potrivit CtEDO, nu reprezintă un comportament pasiv: (1) preluarea inițiativei de a contacta reclamantul, (2) propunerea repetată în pofida refuzului inițial, (3) încurajarea insistentă, (4) promisiunea unui câștig financiar de genul măririi prețului peste media de pe piață, (5) sau apelarea la compasiunea reclamantului.
În cauza Ramanauskas c. Lituaniei, CtEDO a stabilit că, atunci când inculpatul invocă faptul că a fost provocat să comită o infracțiune, instanța de judecată este obligată să examineze minuțios proba obținută astfel, or, potrivit art. 6 § 1 CEDO, orice probă obținută ca rezultat al provocării urmează a fi exclusă din dosar. În cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că provocarea nu a avut loc, cade pe umerii autorităţilor. Potrivit CtEDO, examinarea judiciară trebuie să includă: (1) motivele care au determinat operațiunea sub acoperire, (2) gradul de implicare al poliției în comiterea infracțiunii, (3) și natura oricărei incitări sau presiuni exercitate asupra reclamantului.
În cauza Morari, CtEDO a constatat că reclamantul a fost contactat în repetate rânduri de agentul sub acoperire. Atunci când dl. Morari a propus agentului sub acoperire să îl contacteze direct pe Z, primul a refuzat și dlui Morari i-a fost promis un câștig bănesc pentru a intermedia confecţionarea paşaportului pentru T. În același timp, din materialele dosarului nu rezulta că infracțiunea ar fi avut loc fără intervenția autorităților (acestea nu dispuneau de informații că reclamantul a fost anterior implicat în producerea sau vânzarea documentelor false). CtEDO a menționat că aceste fapte erau suficiente pentru a constata violarea art. 6 § 1 CEDO. Totuși ea a analizat şi cum instanțele de judecată au examinat argumentul dlui Morari cu privire la provocare. CtEDO a indicat că prima instanță a ignorat acest argument, iar instanțele superioare s-au limitat la constatarea faptului că reclamantul a fost primul care a sunat la telefonul din anunţ.
De asemenea, instanțele au refuzat să audieze agenții sub acoperire, deși, în opinia CtEDO, acest lucru era crucial în circumstanțele cauzei date. Spre deosebire de alte operaţiuni speciale, în acest caz reclamantul i-a văzut în faţă pe ambii agenţi sub acoperire. În caz că identitate lor nu era adevărată, ei puteau fi audiaţi sub aceeaşi identitate, fără a divulga numele lor adevărat. CtEDO a subliniat că art. 6 CEDO cere audierea agenților sub acoperire cu privire la circumstanțele provocării, iar apărarea trebuie să aibă dreptul să le pună întrebări. Ca excepţie, audierea ar putea să nu aibă loc, însă pentru aceasta urmează a fi aduse motive detaliate.
În fața CtEDO reclamantul a fost reprezentat de Vladislav GRIBINCEA și Nadejda HRIPTIEVSCHI, avocați în Chișinău.
La 17 septembrie 2015, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a expediat în adresa companiei Unité și Moldtelecom, o solicitare de informații privind organizarea concertului de la 6 septembrie 2015, desfășurat la Centrul de expoziții „Moldexpo”, din Chișinău. CRJM și-a propus să afle informații privind costurile evenimentului, sursa exactă de finanțare, ce a stat la baza acestei decizii și cine nemijlocit a luat-o, dar și de ce au fost invitați interpreți de peste hotare.
La 8 octombrie 2015, Moldtelecom a expediat, în adresa CRJM, un răspuns general și ambiguu, care nu oferea nicio informație din cele solicitate. Reprezentanții Moldtelecom au invocat respectarea secretului comercial, precum și datele cu caracter personal care nu pot fi făcute publice.
Ulterior, CRJM a solicitat Curții de Conturi să verifice ce cheltuieli a suportat compania Unité pentru organizarea concertului de la 6 septembrie 2015. Potrivit răspunsului oferit de Curtea de Conturi, programul activităților de audit a fost deja aprobat pentru anul 2016, iar petiția CRJM nu poate servi drept temei pentru modificarea acestuia. Conform legii, Curtea de Conturi este singura autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare a finanțelor publice și care poate efectua controale în cazul agenților economici cu capital social de stat mai mare de 50%. Fondatorul și acționar unic al Moldtelecom S.A.este statul.
Curtea de Conturi a transmis reclamația CRJM pentru examinare la Inspecția Financiară, instituție subordonată Ministerului Finanțelor. La 17 martie 2016, Inspecția Financiară a oferit un răspuns prin care a invocat imposibilitatea de a da curs petiției CRJM întrucât a fost stabilit „moratoriu asupra controlului de stat la persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, inclusiv antreprenori speciali, în al căror capital social statul deține acțiuni, prin analogia legii, ca societățile pe acțiuni în al căror capital social statul deține cotă-parte””.