În curând sistemele algoritmice, cunoscute mai popular ca „inteligența artificială” (IA), vor invada fiecare aspect al vieții noastre: asistența medicală, sistemele bancare și de aplicare a legii, platformele de social media și chiar nucleul existenței noastre — drepturile omului și libertățile fundamentale.
Deși sunt relevante la nivel global, discuțiile despre aspectele pozitive și negative ale inteligenței artificiale încă nu primesc o atenție cuvenită în Moldova. În toată multitudinea strategiilor naționale dedicate economiei, sistemului medical și dezvoltării sectorului IT, inteligența artificială este menționată[1] doar o singură dată și chiar și atunci fără vreo evaluare. De asemenea, nu ar fi o exagerare dacă am spune că atât statului, cât și actorilor societății civile le lipsește înțelegerea magnitudinii acestor sisteme și a impactului pe care ele îl pot avea.
Ce este totuși inteligența artificială?
Înainte de a începe discuția despre inteligența artificială, este necesar de înțeles noțiunile de bază ale acestui domeniu. Și aici apare o provocare. Chiar și pentru instituții precum Consiliul Europei, definiția inteligenței artificiale este „greu de formulat și de împărtășit”[2].
Explicată în cele mai simple cuvinte, inteligența artificială înseamnă orice tip de sistem automatizat, conceput pentru a facilita procesul de luare a deciziilor sau a oferi o înțelegere aprofundată a datelor introduse în el. AI Now Institute[3], un centru de cercetare interdisciplinară dedicat înțelegerii implicațiilor sociale ale inteligenței artificiale, oferă o definiție mai cuprinzătoare[4]:
[…] „Un sistem care folosește raționamentul automatizat pentru a ajuta sau a înlocui un proces decizional care altfel ar fi desfășurat de oameni. Adesea, un sistem automatizat de luare a deciziilor este un software. Un exemplu ar fi un program de computer care folosește informația privind preferințele de școlarizare ale elevilor pentru a genera repartizări școlare. Toate sistemele automatizate de luare a deciziilor sunt proiectate de oameni și presupun un anumit grad de implicare umană în funcționarea lor. În ultimă instanță oamenii sunt responsabili de modul în care datele de intrare sunt introduse într-un sistem (de exemplu, cine colectează datele care vor fi introduse în sistem), modul în care este utilizat sistemul și modul în care sunt interpretate și utilizate informațiile generate de sistem”.
Sursă: AI NOW: Algorthmic Accountability Policy Toolkit (octombrie 2018)
Dacă această definiție nu a reușit să vă disperseze complet senzația de ambiguitate, vă asigurăm că foarte mulți simt același lucru. Totuși, unele elemente ale acestei definiții aduc suficientă claritate pentru scopurile documentului nostru.
Sistem automatizat de raționare | Proiectat de oameni(de obicei, un software) | Ajută sau înlocuiește un proces decizional care altfel ar fi desfășurat de oameni | Presupune un anumit grad de implicare umană în funcționarea lui | În ultimă instanță oamenii sunt responsabili de modul în care datele de intrare sunt introduse într-un sistem |
Aceste elemente ale definiției indică că un sistem automatizat nu poate face prea multe singur, fără intervenția oamenilor care fie îl proiectează, fie îl direcționează. Acesta este primul și cel mai important mit care trebuie să fie demontat atunci când discutăm despre inteligența artificială, cel puțin în anul 2021. Un sistem de superinteligență, capabil să înlocuiască complet oamenii în procesul decizional (a se vedea secțiunea despre AGI, mai departe în acest document), deocamdată nu există. Mai mult, unii comentatori susțin că este extrem de improbabil că acesta va fi inventat în viitorul apropiat.[5]
În prezent se disting trei tipuri principale de sisteme automatizate cu capacități diferite:[6]
Tipuri de sisteme automatizate
În cazul inteligenței artificiale simbolice lucrurile sunt simple. Inteligența artificială simbolică poate fi atribuită oricărui sistem algoritmic cu pași simpli de alegere (dacă / atunci, da / nu). Algoritmul codifică cunoștințele într-un set de reguli care pot fi executate de un computer. După executarea algoritmului, formula „ejectează” un răspuns (output).
| Exemplu | Algoritmul încorporat (exemplu) | Nivelul de autonomie |
IA simbolică | Funcția „etichetare” pe Facebook, care permite sistemului să detecteze automat o față umană într-o fotografie. | Dacă pe fotografie există anumite modele — o față, un ochi, o ureche, o gură, păr etc. — atunci, cel mai probabil, imaginea reprezintă un om. | Nicio autonomie, totul este proiectat și controlat de oameni. |
În cazul celui de-al doilea tip de inteligență artificială, cunoscut ca inteligența artificială restrânsă, învățarea programată sau inteligența artificială bazată pe date, lucrurile devin puțin mai complicate. Învățarea programată este o abordare a inteligenței artificiale care se bazează pe instruirea algoritmilor cu ajutorul unor seturi mari de date, astfel încât aceștia să-și formuleze propriile reguli sau să descopere noi modele, care nu au fost observate până atunci de oameni.
| Exemplu | Algoritmul încorporat (exemplu) | Nivelul de autonomie |
Învățarea programată și IA bazată pe date
| Recomandări de videoclipuri sau filme care ar putea să-i placă unei persoane, făcute de YouTube sau Netflix pe baza istoricului vizionărilor altor utilizatori cu preferințe similare. | Dacă utilizatorului îi plac sitcomuri, sistemul învață să propună noi recomandări. Suplimentar la IA simbolică, algoritmii învață și alte modele de la alți utilizatori care au privit sitcomuri similare. Acestea pot include caracteristici cunoscute sau necunoscute (celor care privesc sitcomuri probabil că le vor plăcea și filme cu supereroi). Sistemul colectează aceste date și se ajustează corespunzător pentru a oferi recomandări mai potrivite în viitor. | Cu toate că presupune o anumită autonomie, procesul de „învățare” este oricum îngrijit de oameni. |
Alte exemple de sisteme de inteligență artificială restrânsă[7]:
Chatboturi (chatbotul din Facebook Messenger) | Asistență vocală pe dispozitive mobile (Siri, Alexa, Bixbi etc.) | Instrumente de traducere online (Google Translate) |
Tehnologia automobilelor autonome (Tesla) | Motoare de căutare (Google Search, Yandex, Bing) | Servicii de cartografiere (Google Maps) |
Superinteligență, inteligență artificială generală (AGI) sau „inteligența artificială pură” este superinteligența complet independentă care imită inteligența umană și evoluează de sine stătător, chiar și fără intervenția oamenilor. Cu alte cuvinte, AGI se referă la capacitatea unei mașini de a îndeplini orice sarcină pe care o poate îndeplini un om.
| Exemplu | Algoritm | Nivelul de autonomie |
Superinteligența / inteligența artificială generală | Nu există… deocamdată! | Necunoscut
| Autonomie completă |
Experții susțin că, cel puțin în secolul nostru, nu există o combinație suficientă de știință și putere de procesare pentru ca să putem discuta despre AGI. Există, însă, și voci mai optimiste, care spun că AGI va deveni posibilă până în anul 2060.[8] Însă, indiferent de perspectivele AGI, unele state, cum ar fi SUA, China, Regatul Unit, Elveția și Suedia, precum și cel puțin 40 de corporații mari, cum ar fi Alibaba, Amazon, Apple și Intel, fac cercetări active în domeniul AGI.[9]
În încheiere, vom spune că există multe tipuri și forme de sisteme automatizate clasificate drept inteligența artificială, care au diferite capacități și grade de autonomie. În general, ele presupun o combinație de procese și tehnologii care permit computerelor să îndeplinească sarcini concrete, cum ar fi luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor, care altfel ar fi îndeplinite de oameni. De aceea experții spun că termenul „inteligența artificială” este mai degrabă un „termen-container”[10] sau „termen-constelație”[11] utilizat pentru a defini tehnologii și sisteme bazate pe algoritmi, care au diferite grade de complexitate.
Ok …Cel mai probabil, inteligența artificială nu va înlocui oamenii în viitorul apropiat… dar ce șanse sunt că în curând un robot va înlocui locul meu de muncă?
Se pare că nu există nicio îndoială că automatizarea, inclusiv prin sistemele IA va avea un impact major asupra pieței muncii. Există de rapoarte care indică faptul că un nivel crescut de automatizare este intrinsec legat pierderea ulterioară a locurilor de muncă. Predicțiile variază, de la 9% la 47% din totalul pieței de muncă urmează a fi automatizat.[12] Estimarea mai mare se concentrează pe joburile reale, în timp ce cea mai mică se bazează pe automatizarea sarcinilor separate efectuate într-o muncă.
Pe de altă parte, alți autori sugerează că implementarea sistemelor automate va genera mai multe creșteri a locurilor de muncă decât cele care urmează a fi eliminate. Sarcini precum analiza datelor mari (Big Data), extragerea informațiilor și gestionarea rețelelor, precum și alte sarcini similare vor contribui ca pe termen lung, câștigurile și pierderile locurilor de muncă vor chiar mai mici. [13] Automatizarea va afecta în mod disproporționat ocupațiile care necesită o educație mai puțin formală, cum ar fi muncitorii din fabrică, în loc de mai multe ocupații „cu gulere albe”, precum contabilii. În același timp, locurile de muncă cu plăți mai mici sunt mai expuse riscului și ar trebui întreprinse orice eforturi de educare sau de pregătire a lucrătorilor noi.[14] Cu inteligența artificială, putem excela la sarcini bine definite, repetitive sau de rutină. Dar aceste limite sunt încă maleabile și fac obiectul unor noi cercetări.[15]
Mediul academic concluzionează că „oamenii vor fi încă necesari pentru a gestiona lumea digitală”.[16] Prin urmare, factorii de decizie ar trebui să pregătească politici care vizează reatribuirea rolurilor omului și ale roboților pe piața muncii.[17] Aceste eforturi ar trebui să se concentreze, printre altele, pe acordarea accesului oamenilor la noi oportunități educaționale de mai multe ori pe parcursul vieții, ca răspuns la evoluția pieței muncii și la schimbarea cerințelor socioeconomice.[18]
Rămâneți alături de CRJM pentru a afla mai multe detalii despre noile tehnologii și drepturile omului în era digitală. Ne puteți urmări pe pagina noastră web CRJM.org și rețelele de socializare Facebook, OK.ru, Twitter, Linkedin.
Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.
[1] Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, aprobată de guvern în 2020, disponibil la https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr40_12_0.pdf
[2] Consiliul Europei, What is artificial Intelligence?, https://www.coe.int/en/web/artificial-intelligence/what-is-ai. [Toate hyperlink-urile au fost accesate ultima dată la 25 mai 2021.]
[3] AI NOW Institute, Algorithmic Accountability Policy Toolkit (2018), disponibil la https://ainowinstitute.org/aap-toolkit.pdf.
[4] Această definiție a fost aleasă dintr-o multitudine de alte definiții, dar ea nu are pretenția de a fi exhaustivă sau cea mai exactă.
[5] IBM Corporation, Strong AI (2020): https://www.ibm.com/cloud/learn/strong-ai.
[6] ECNL / Marlena Wisniak, prezentarea „A primer on artificial intelligence for CSOs” (2021).
[7] Organizația Națiunilor Unite, Report of the Special Rapporteur on the promotion and protection of the right to freedom of opinion and expression (nr. de ref. A73/348) (2018), disponibil la https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/73/348.
[8] Alamira Jouman Hajjar, Will AI reach singularity by 2060? 995 experts’ opinions on AGI (2021), disponibil la https://research.aimultiple.com/artificial-general-intelligence-singularity-timing/.
[9] Global Catastrophic Risk Institute, A Survey of Artificial General Intelligence Projects for Ethics, Risk, and Policy (2017), disponibil la https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3070741
[10] ECNL / Francesca Fanucci, prezentarea „AI—Regulatory Developments in Europe” (2021).
[11] Organizația Națiunilor Unite, Report of the Special Rapporteur on the promotion and protection of the right to freedom of opinion and expression (nr. de ref. A73/348) (2018), disponibil la https://undocs.org/pdf?symbol=en/A/73/348.
[12] Osoba, Osonde A. and William Welser, ‘The Risks of Artificial Intelligence to Security and the Future of Work’ RAND Corporation, (2017) <https://www.rand.org/pubs/perspectives/PE237.html>
[13] Georg Graetz Guy Michaels, ‘Robots at Work’ (2015) <http://cep.lse.ac.uk/pubs/download/dp1335.pdf>
[14] Hamid, Oussama & Smith, Norris & Barzanji, Amin ‘Automation, per se, is not job elimination: How artificial intelligence forwards cooperative human-machine coexistence’ 899-904
[15] Osoba, Osonde A. and William Welser, ‘The Risks of Artificial Intelligence to Security and the Future of Work’ RAND Corporation, (2017) <https://www.rand.org/pubs/perspectives/PE237.html>
[16] Darrell M. West, ‘What happens if robots take the jobs? The impact of emerging technologies on employment and public policy’ (2016) <https://www.brookings.edu/wp-content/uploads/2016/06/robotwork.pdf>
[17] Peter Stone, Rodney Brooks, et all ‘Artificial Intelligence and Life in 2030 One Hundred Year Study on Artificial Intelligence: (2016) <http://ai100.stanford.edu/2016-report>.
[18] Hamid, Oussama & Smith, Norris & Barzanji, Amin ‘Automation, per se, is not job elimination: How artificial intelligence forwards cooperative human-machine coexistence’ 899-904.
Partidul ȘOR, prin deputatul-fugar Ilan ȘOR, și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au lansat recent atacuri la adresa Ambasadorului UE în Republica Moldova, Peter MICHALKO, pentru a distrage atenția de la manevrele nedemocratice și neconstituționale pe care le fac pentru a-și conserva puterea după pierderea alegerilor prezidențiale de către Igor DODON.
Cele două partide îi reproșează diplomatului european diverse luări de poziție pe care acesta le-a avut și invocă o așa-zisă încălcare de către acesta a „suveranității” țării. În realitate, este vorba de o diversiune: atat partidul ȘOR cat și PSRM par mai degrabă preocupați să-și asigure ei o putere suverană de a controla instituțiile statului, în pofida faptului că au pierdut sprijinul electoratului.
Suveranitatea nu este afectată de Ambasadorul UE, care declară că au fost abateri de la angajamentele pentru reformă pe care Republica Moldova le-a asumat oficial în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ci chiar de către cei care promovează astfel de demersuri. Chiar și Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit neconstituționalitatea unuia dintre proiectele de lege adoptate în decembrie 2020 de o majoritate formată din PSRM, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova”, care a încălcat procedurile legale și de transparență decizională.
În schimb, „suveranitatea” este preocuparea preferată a politicienilor avizi de putere, care nu vor ca abuzurile lor să fie sancționate sau criticate de nimeni, fie din interiorul țării, fie din exterior, și care vor astfel să semene frica și neîncrederea printre cetățeni.
Ambasadorul Peter MICHALKO a vorbit de pe poziția relației de parteneriat și de colaborare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Pe lângă Acordul de Asociere cu UE semnat de Republica Moldova în anul 2014, care cuprinde o serie de obligații de ambele părți, UE se află într-o poziție de parteneriat din multe alte puncte de vedere:
- Din 2009, UE este cel mai important donator și partener de dezvoltare al Republicii Moldova, contribuind prin intermediul Asistenței Oficiale Externe cu circa 1.12 miliarde euro, resurse care au intrat direct în bugetul de stat.
- Suplimentar, au fost implementate proiecte de asistență tehnică pentru autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă și firme. În urma acestor investiții au rezultat 700 kilometri de drum, troleibuze moderne pentru Chișinău și Bălți, acces la apă potabilă pentru 16.000 de oameni; mii de locuri de muncă.
- UE reprezintă principalul partener comercial al Republicii Moldova, in 2020 volumul de exporturi in UE a constituit 67% din totalul exporturilor
Colaborarea cu UE și respectarea normelor și valorilor europene consolidează de fapt suveranitatea Republicii Moldova și dezvoltarea ei economică, socială și democratică.
În aceste condiții, Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic își exprimă solidaritatea cu Ambasadorul UE Peter MICHALKO și cere partidelor politice să renunțe la transformarea diplomaților europeni în ținte politice, concentrându-se în schimb pe găsirea unor soluții democratice pentru rezolvarea crizei politice, în conformitate cu interesul cetățenilor.
Declarația publică în limba română poate fi accesată AICI.
Declarația publică în limba engleză poate fi acceastă AICI.
Semnatari:
- AEGEE-Chișinău
- Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană
- Alianța INFONET
- Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei
- Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
- Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă
- Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova
- Amnesty International Moldova
- Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
- Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”
- Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic
- Asociația Micului Business din Moldova
- Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
- Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
- Asociația pentru Politică Externă
- Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica Moldova
- Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor
- Asociația Presei Independente
- Asociația Promo-LEX
- Asociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”
- Automobil Club Moldova
- AO ”BIOS”
- AO ”Institutum Virtutes Civilis”
- Business Consulting Institute
- Centrul Analitic Independent Expert-Grup
- Centrul de Consultanță Ecologică Cahul
- Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
- Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”
- Centrul de Inovare și Politici din Moldova
- Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională
- Centrul de Politici și Reforme
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”
- Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”
- Centrul Național al Romilor
- Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT
- Centrul Național de Mediu
- Centrul pentru Dezvoltare și Management
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS
- Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni
- Centrul Regional de Mediu din Moldova
- Centrul Regional „Contact” Bălți
- Centrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-Club
- Centrul „Pro-Europa” din Comrat
- Comunitatea WatchDog.md
- Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova
- Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
- Congresul Autorităților Locale din Moldova
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova
- Eco-Contact
- Eco-Sor
- ECOTOX
- ESGA Moldova
- Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din RM
- Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS
- Fundația Est-Europeană
- Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
- Fundația pentru Educație și Dezvoltare din Moldova
- Fundația Soros-Moldova
- GREEN-School
- Grupul de Inițiativă a Tinerilor pentru Viitor
- IM Swedish Development Partner
- Institutul de Dezvoltare Urbană
- Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”
- Institutul de Politici Publice
- Institutul European de Studii Politice
- Institutul Muncii
- Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
- Institutul pentru Drepturile Omului
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene
- INTECO
- ”INVENTO”
- Keystone International Human Services Moldova
- Local Democracy Agency Moldova
- Mișcarea Ecologistă din Moldova
- Organizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din Moldova
- Rețeaua Națională LEADER în Moldova
- Transparency International Moldova
- Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova
- Медиа Центр Приднестровья
- ”Interacțiune”
- „Ave Copiii”
- „BIOTICA”
- „Caroma-Nord”
- „Cutezătorul”
- „Eco-Răzeni”
- „Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”
- „Hai Moldova”
- „Mame în Acțiune”
- „Pro Cooperare Regională”
- „Terra-1530”
- „Tinerii pentru Dreptul la Viață”
Termenul „Big Data” (traducere mot-a-mot ar fi Date Mari sau Masive) a devenit omniprezent în spațiul online. Este adesea asociat cu subiecte despre inovație, viitorul pieței muncii și inteligența artificială (AI). Zeci de evenimente și conferințe sunt organizate aproape zilnic la acest subiect, în timp ce aproape fiecare platformă de învățare online are un curs dedicat Big Data.[1] Conceptul Big Data este deseori descris ca un instrument care va ajuta societatea să soluționeze provocări majore, precum încălzirea globală, securitatea energetică sau combaterea sărăciei.[2] În același timp, există numeroase îngrijorări care ne vorbesc despre faptul că utilizarea Big Data poate fi considerată o amenințare la adresa vieții noastre private și la slăbirea în general a cadrului de protecție a drepturilor omului.
Deci, ce este big data? | Exemplu |
„Big Data” este termenul utilizat în mod obișnuit pentru a descrie volumul mare și în creștere de date generate de utilizatorii unor servicii sau dispozitive precum și tehnicile analitice avansate utilizate pentru a analiza aceste date.[3] | Ori de câte ori folosim un smartphone, ceas digital sau o tabletă care are senzori capabili să înregistreze informații, anumite date privind modul de utilizare al acestei tehnologii de către noi sunt create ca și produs secundar. Un exemplu ilustrativ al ceea ce este Big Data ar fi fluxul zilnic de informații depersonalizate generate de dispozitivul Apple Watch de la utilizatorii săi din întreaga lume (timpul, frecvența sau modul de utilizare, etc) |
Așa dar, Big data înseamnă….informații, de regulă despre noi, adunate și analizate împreună, pentru a genera anumite concluzii, și mai nou! pentru a prezice cu exactitate anumite informații despre comportamentul nostru în viitor, de exemplu: care va fi cel mai bine vândut produs în perioada sărbătorilor de iarnă? sau: ce cuvinte trebuie să includă anunțul de publicitate pentru a atrage atenția lui X?. Cu ajutorul Big Data, statele și corporațiile sunt capabile să nu doar să analizeze deprinderile, dar să prezică și chiar să manipuleze comportamentului oamenilor într-un grad fără precedent.[4]
Big data și Algoritmii
Pentru a procesa Big Data, este necesar un set specific de abilități, de obicei compuse din instrucțiuni matematice și programe software care analizează aceste seturi de informații prin intermediul unor instrucțiuni, cunoscute sub numele de „algoritmi”.
__________________________________
Un algoritm este definit ca un set de instrucțiuni care este dezvoltat pentru a ne ajuta în luarea unei decizii și prezintă o soluție pentru sortarea unor seturi de date foarte mari care nu pot fi înțelese pur și simplu de către ființe umane sau care ar necesita o cantitate enormă de timp și resurse. Cel mai simplu algoritm lucrează după exemplu „dacă / atunci” (if/then).
___________________________________
Big data este așa-numitul „combustibil” pentru algoritmi. Algoritmul analizează datele existente și ne ajută să trasăm anumite concluzii. În sectorul financiar, algoritmii deja „ajută” ofițerii de creditare să evalueze riscurile de credit pentru crearea unor previziuni financiare (Va putea X să plătească creditul la timp?).[5] Pe de altă parte, de exemplu în domeniul medical, algoritmii asistă personalul medical în procesul de diagnosticare al anumitor maladii (de exemplu: suprapunerea a mii de ultrasonografii pentru a depista elemente comune ale unei maladii).[6]
Așadar, utilizarea Big Data ne poate ajuta să automatizăm anumite procese care anterior ne puteau lua foarte mult timp și resurse. În același timp, dacă nu sunt construite corect, acestea pot înrădăcina sau crește inegalitățile și promova discriminarea, mai ales având în vedere că cei care sunt cel mai expuși la evaluarea prin sisteme automate ar putea fi de fapt cei mai vulnerabili din societatea noastră. Un exemplu ilustrativ în acest sens poate fi explicat cu ajutorul unui studiu celebru realizat in 2003, întitulat: „Sunt Emily și Greg mai angajabili decât Lakisha și Jamal?”.[7] În această cercetare, autorii au realizat un experiment pentru a măsura discriminarea rasială pe piața muncii. Fiecărui CV identic după conținut i se atribuia fie un nume din punct de vedere sonor tipic afro-american (de exemplu: Jamal), fie un nume sonor tipic „alb” (de exemplu: Greg). Rezultatele au arătat o discriminare semnificativă împotriva persoanelor afro-americane, care deși prezentau un CV identic, primeau de două ori mai puține invitații la interviul de angajare. Astfel, un algoritm care ar permite screening-ul automat al unui număr mare de CV-uri pentru angajare, dacă include în calitate de criteriu de triere numele persoanei, locul nașterii persoanei, sexul sau vârsta, poate crea o situație gravă de discriminare.
Big Data – implicații pentru drepturile omului și sistemul justiției
Cu toate riscurile pe care le comportă, în special pentru protecția vieții private și alte drepturi ale noastre, Big Data poate totuși ajuta factorii de decizie să ia decizii „corecte”, dacă sunt construite corespunzător. Introducerea „Big Data” în sistemul justiției poate ajuta la detectarea și reducerea anumitor criterii subiective, precum și la reducerea apariției erorilor sau chiar la detectarea prejudecăților.[8] De exemplu, anumiți factori externi, (precum foamea!) pot influența rezultatul unui proces judiciar. Într-un studiu realizat în Israel în 2011 în baza a 1.112 hotărâri judecătorești, cercetătorii au stabilit că procentul de decizii favorabile pentru reclamanți scade treptat de la 65% la aproape zero de la începutul zilei de lucru și până la pauza de prânz și revine brusc la 65% după pauza de masă. Rezultatele studiului ne arată că hotărârile judecătorești pot fi „influențate” de anumite variabile care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu motivarea sau probele administrate pe caz.[9] Acest exemplu, deși în niciun caz nu sugerează ca judecătorii să fie înlocuiți cu roboții sau algoritmi inteligenți, ilustrează că sunt necesare anumite mecanisme care să prevină sau să limiteze la maxim factorul uman sau alte erori care „nu pot fi văzute cu ochiul liber”, dar pot fi detectabile de Big Data.
Există încă un caz în care cercetătorii au utilizat Big Data și algoritmii pentru a construi un sistem care prezice acuratețea rezultatului cazurilor judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o precizie de 79%.[10] Sarcina cercetătorilor a fost de a prezice dacă un anumit articol al Convenției a fost încălcat, având în vedere dovezi textuale extrase dintr-un caz. Printre concluziile cercetătorilor se numără faptul că secțiunea „fapte” a unui caz prezice cel mai bine decizia curții, în al doilea rând, că conținutul descris al unui caz este un indicator important dacă va exista o încălcare a unui anumit articol al Convenției sau nu.[11]
Aplicațiile Big Data pot deveni o realitate pentru sectorul public și, în special, pentru sistemul judiciar. Instanțele judecătorești au capacitatea și competența de a colecta, stoca și prelucra o cantitate mare de informații. De exemplu, numărul total al cauzelor înregistrate in instanțele de judecată din Moldova depășește 200.000 dosare anual.[12] Aceasta poate reprezenta elementul de volum de informații Big Data. Crearea unei infrastructuri de Big Data poate ajuta sistemul justiției să detecteze informații și caracteristici noi despre sistemul de justiție, inclusiv să ajute la detectarea și diminuarea riscurilor de corupție.
Aplicațiile Big Data ajută foarte mult în eficientizarea procesului de monitorizare a respectării drepturilor omului, concluziile fiind importante pentru stabilirea priorităților de intervenție la nivel de politici publice. În același timp, există potențial pentru ca aplicațiile Big Data și algoritmurile să dezvolte mecanisme de prevenție a drepturilor Omului. De exemplu, analiza datelor a fost deja utilizată pentru a prezice și preveni conflictele sociale și cele ale încălcărilor drepturilor omului în urma unor evenimente cum ar fi alegerile sau izbucnirea unui conflict militar.[13]
Așa-dar, Big-data, prezintă atât beneficii, cât și riscuri pentru protecția drepturilor omului și sectorul justiției. De aceea, este foarte important ca utilizarea AI să fie reglementată, pentru a asigura utilizarea maximă beneficiilor și reducerea posibilă a riscurilor.
Principii și etica de utilizare Big Data
Din cercetările efectuate, Big Data este încă o zonă gri, lipsită de o reglementare adecvată. La nivelul țărilor ONU, comunitatea internațională a fost chemată să îmbrățișeze un set de principii în legătură cu utilizarea Big Data. Acestea includ principiile responsabilității, transparenței, calității, predictibilității și securității. Principiul responsabilității oferă identificarea responsabilităților, procesul decizional și, după caz, identificarea factorilor de decizie; Transparență înseamnă cerința de a prezenta ce se întâmplă în interiorul unui algoritm, când și cum se prelucrează datele noastre personale înainte ca acestea să fie accesibile publicului. Un alt principiu este posibilitatea utilizării unor algoritmi „deschiși” care pot fi evaluați de către terți. Un alt principiu, calitatea, reprezintă garanții minime ale calității datelor și prelucrării. Nu cel din urmă, principiul securității, cere măsuri adecvate din partea dezvoltatorilor de algoritmi și big data pentru a împiedica scurgerile de date și faptul că anumiți algoritmi să fie utilizați neautorizat.[14]
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a elaborat o recomandare pentru statele membre cu privire la impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului – Recomandarea CM/Rec(2020)1 of the Committee of Ministers to member States on the human rights impacts of algorithmic systems. În cadrul Consiliului Europei a fost creat Comitetul Ad-Hoc cu privire la AI (Ad hoc Committee on Artificial Intelligence (CAHAI)). CAHAI are mandatul să examineze fezabilitatea și elementele potențiale, în baza consultărilor largi a diverșilor subiecți, a unei reglementări juridice pentru dezvoltarea, designul și aplicarea inteligenței artificiale, în baza standardelor Consiliului Europei cu privire la drepturile oului, democrație și statul de drept.
La ce ne putem aștepta în viitor?
Algoritmi puternici alimentați de Big Data pot chiar la un moment dat chiar să înlocuiască luarea deciziilor umane în multe domenii ale vieții noastre. Acest lucru, deși are unele beneficii de eficiență, comportă și multe riscuri. De aceea instrumentele de evaluare algoritmică, nu trebuie totuși considerate ca fiind singurul factor în luarea unei decizii. Acestea pot ajuta oamenii la luarea deciziilor, dar nu ar trebui să înlocuiască oamenii în toate domeniile vieții noastre. Iar pentru a ajuta, utilizarea instrumentelor de evaluare algoritmică necesită o reglementare clară atât la nivel național, cât și interațional.
Poți afla mai multe despre Big Data și modul în care ar putea fi utilizate pe aceste platforme:
Coursera.org: https://www.coursera.org/courses?query=big%20data
Lynda.com: https://www.lynda.com/search?q=big+data
Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014): https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w
Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.
______________________________________________
[1] Printre altele: <https://www.coursera.org/courses?query=big%20data>; <https://www.lynda.com/search?q=big+data
[2] Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014) <https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w>.
[3] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată „Promovarea și protecția drepturilor omului: întrebări privind drepturile omului, inclusiv abordări alternative pentru îmbunătățirea utilizării efective a drepturilor omului și a libertăților fundamentale’ A/72/43103 [36].
[4] Report of the United Nations High Commissioner for Human Rights „The right to privacy in the digital age” (2018) A/HRC/39/29
[5] Amir E. Khandani, Adlar J. Kim, Andrew W ‘Consumer Credit Risk Models via Machine-Learning Algorithms’
[6] Tim Adams ‘The robot will see you now: could computers take over medicine entirely’ 29 July 2018 The Guardian < https://www.theguardian.com/technology/2018/jul/29/the-robot-will-see-you-now-could-computers-take-over-medicine-entirely>
[7] Bertrand Marianne, Mullainathan Sendhil, ‘Are Emily and Greg More Employable than Lakisha and Jamal? A Field Experiment on Labor Market Discrimination’ (2003) <http://www.nber.org/papers/w9873>
[8] Anna Sagana Dr. Mario Senden ‘Big Data in the courtroom: Bug or Feature?’ Maastricht University <https://www.maastrichtuniversity.nl/sites/default/files/6_big_data_in_the_courtroom_bug_or_feature.pdf.
[9] Shai Danziger, Jonathan Levav and Liora Avnaim-Pessoa ‘Extraneous factors in judicial decisions’ 2011 Apr 26; 108(17): 6889–6892.< https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3084045/>
[10] Aletras N, Tsarapatsanis D, Preoţiuc-Pietro D, Lampos V. ‘Predicting judicial decisions of the European Court of Human Rights: a Natural Language Processing perspective. PeerJ Computer Science 2:e93 <https://doi.org/10.7717/peerj-cs.93> (2016)
[11] Ibidem
[12] Agenția de administrare a instanţelor judecătoreşti (AAIJ), raport 2019 privind examinarea cauzelor în instanța de judecată https://aaij.justice.md/files/document/attachments/RAPORT%20ANALIZA%20STATISTICA%202019%20final%20%281%29.pdf.
[13] Galit A. Sarfaty „Can big data revolutionize international human rights law?” https://scholarship.law.upenn.edu/jil/vol39/iss1/3/
[14] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată A/72/43103
CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unor spoturi video în care se explică modul de funcționare a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și procedura de reprezentare a unui caz în fața CtEDO. Spoturile video vor fi elaborate în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia și proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA.
Compania selectată va presta serviciile în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți, conform solicitărilor periodice ale CRJM în perioada martie 2021 – martie 2023. Numărul estimativ de solicitări pentru elaborarea spoturilor în perioada indicată va fi de circa la 15 spoturi, dintre care 8 vor fi elaborate în prima jumătate a anului 2021.
Sarcinile față de Prestator:
Compania media selectată va asigura:
- Elaborarea spoturilor video cu respectarea următoarelor criterii:
Durata spotului: 5-7 minute;
Tipul: video explicativ/tutorial (cu vorbitori);
Filmare: Full HD cu efecte grafice; în studio sau o locație aleasă de CRJM;
Script video: Secvențe de 15 – 30 de secunde;
Tone of Voice: limbaj comun, relaxat, cald, sincer, uman;
Vorbitori: 2-3 persoane;
Limba și subtitrări: limba română, cu subtitrare în rusă;
Termen-limită maxim de predare a spoturilor: 2 săptămâni de la filmarea fiecărui spot video (termenul limită se poate prelungi, în funcție de ajustările necesare).
Versiuni de predare a spoturilor: versiune în format Full HD cu subtitrare în limba rusă;
Elaborare imagini copertă: fotografii realizate în timpul filmărilor
- Elaborarea spoturilor cu utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție care vor fi descrise de către ofertanți în oferta prezentată.
Scenariul preliminar, cu vorbitorii identificați de către Beneficiar, va fi pus la dispoziția companiei câștigătoare de către Beneficiar pentru coordonare și definitivare.
Criteriile de selecție:
- Experiența companiei de realizare a spoturilor video de minim 2 ani (inclusiv portofoliul de clienți / lucrări). Experiența de realizare a videourilor similare va constitui un avantaj;
- Dotarea tehnică a ofertanților pentru prestarea serviciului solicitat;
- Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termene restrânse va constitui un avantaj);
- Oferta financiară;
- Reputația și imaginea companiei (criteriul valabil în cazul prezentării referințelor).
Conținutul ofertei de participare la concurs:
Oferta va fi datată și semnată de persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: application@old2.old.crjm.org până la data de 7 martie 2021, ora 23.59.
Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:
- Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
- Scrisoare de intenție, care va conține în mod obligatoriu: (1) o scurtă descriere a experienței în domeniu, portofoliul de clienți / lucrări relevante elaborate în ultimii 2 ani, (2) tehnologiile care vor fi utilizate, (3) numele și datele de contact a două persoane de referință;
- Oferta financiară pentru realizarea unui spot video. Costul serviciilor va fi indicat în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
- Termene de execuție;
- Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.
Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: application@old2.old.crjm.org.
CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Salutăm și încurajăm primirea ofertelor din partea tuturor companiilor calificate. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
În perioada iunie – septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus[1] Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcție a șase judecători și doi vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție (CSJ)[2].
Potrivit Legii cu privire la CSJ[3], numirea judecătorilor CSJ are loc în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult 15 zile pentru clarificarea aspectelor importante ce țin de candidații propuși. De la prima propunere a CSM a trecut mai mult de opt luni, iar de la următoarele – mai mult de patru luni. În pofida depășirii termenelor legale, numirile la CSJ nu au fost incluse pe agenda plenului Parlamentului. Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor.
Până la demararea procesului de vot pentru numirea în funcție a judecătorilor, la CSJ rămân a fi vacante 11 funcții de judecător[4]. Cu numărul actual de judecători în funcție, ținând cont și de alte circumstanțe precum detașarea judecătorilor CSJ, suspendarea din funcție sau concediile de odihnă și cele medicale ale judecătorilor, există riscul ca activitatea CSJ în anumite perioade de timp să fie blocată. În prezent ședințele Plenului CSJ nu pot fi desfășurate, deoarece la CSJ activează efectiv mai puțin de două treimi (22 de judecători) din numărul total al judecătorilor CSJ.[5]
Standardele europene privind independența judecătorilor solicită statelor să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a justiției.[6] Acestea mai prevăd că toate deciziile privind numirea și cariera profesională a judecătorilor să se bazeze pe merit, în baza unor criterii obiective și în modul prevăzut de lege.
Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să demareze cât de curând posibil procedura de discutare a propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și vicepreședinților CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul să studieze cu cea mai marea atenție informațiile publice apărute despre judecătorii propuși de către CSM. Eventuala hotărâre de respingere a propunerii CSM trebuie motivată convingător.
Organizațiile semnatare:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
- Asociația pentru Politică Externă (APE)
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
- Transparency International Moldova
- Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”
- Promo-LEX
Lista semnatarilor rămâne deschisă
Apelul în limba română poate fi accesat AICI.
_____________________________
[1] Hotărârile CSM nr. 150/12 din 9 iunie 2020, nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, nr. 208/18 și 209/18 din 28 iulie 2020.
[2] Candidații propuși pentru funcția de judecător CSJ: Viorica PUICA, Anatolie MINCIUNA, Oxana ROBU, Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA și Aliona MIRON. Candidații pentru funcțiile de vicepreședinții CSJ: Nadejda TOMA și Tamara CHIȘCA-DONEVA. Alte concursuri pentru cinci vacanțe la CSJ și pentru funcția de președinte al CSJ urmează a fi desfășurate de către CSM în 2021.
[3] Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiției, art. 11.
[4] Lista posturilor vacante în sistemul judecătoresc la ziua de 22 ianuarie 2021: https://csm.md/files/Lista_judecatorilor/2017/Judecatori2018.pdf.
[5] Potrivit art. 21 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, a fost stabilit un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanțele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33 de posturi de judecător pentru CSJ.
[6] Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) „Magna carta a Judecătorilor” (principii fundamentale), 2010: https://rm.coe.int/ccje-magna-carta-roumain/168063e433.
CRJM anunță concurs de angajare pentru funcția de consilier/ă juridic/ă
Contract: pentru un termen nedeterminat;
Data de începere a lucrului : 1 aprilie 2021 (orientativ)
Localitatea: Chișinău, Republica Moldova, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.
Atribuții:
Principalele sarcini ale juristului/juristei țin de:
- Cercetare și analiză;
- Advocacy;
- Activități de instruire;
- Reprezentare
Fișa de post a funcției este anexată AICI.
CERINȚE:
Educație:
- studii universitare în domeniul dreptului.
Cunoștințe:
- bune cunoştinţe în domeniul justiţiei şi al drepturilor omului;
- cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză (cel puțin nivelul B2). Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
Abilități și aptitudini:
- folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi cunoașterea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
- bune abilități de comunicare internă și externă, prezentare, planificare și organizare;
- persoană responsabilă, atentă la detalii, bine organizată și dedicată;
- capacitatea de a lucra independent, în echipă și sub presiune.
Competențe de bază:
- angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;
- sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;
- responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.
Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.
Încurajăm depunerea dosarelor și de către persoanele care nu au stagiu de muncă sau cu puțină experiență profesională.
Condiții de muncă:
- mediu de lucru confortabil;
- posibilități de dezvoltare profesională;
- salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
- program deplin de lucru între 9:00 – 18:00;
- regim de muncă flexibil.
Persoanele care corespund cerințelor menționate mai sus sunt rugate să expedieze prin e-mail o scrisoare de motivare și CV-ul actualizat, care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 9 martie 2021, ora 23.59, la adresa: application@old2.old.crjm.org.
Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu. Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă.
Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.
Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.
Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.
CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.