Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat numărul 8 al Buletinului informativ, ce prezintă o retrospectivă a lunilor octombrie-decembrie 2015 pe domeniile justiției și drepturilor omului.

Noul buletin reflectă principalele evenimente care au avut loc în perioada vizată, în Republica Moldova în ceea ce priveste combaterea corupției, drepturile omului, activitatea CSM, dar și  subiecte interesante despre practica judiciară.

Buletinul nr. 8, alături de numerele anterioare, sunt disponibile aici.

La 21 aprilie 2016,  Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești. Potrivit acesteia, începând cu 1 ianuarie 2017, în țară vor exista 15 instanţe judecătoreşti de nivelul întâi (judecătorii), față cele 44 existente în prezent.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. Toate cele 5 judecătorii din Chişinău vor fi comasate într-o singură judecătorie. Judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Optimizarea hărții judecătorești reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă, asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) pentru 2011 – 2016 și va crea condițiile necesare pentru sporirea calității actului de justiție și eficientizarea costurilor sistemului judiciar.

Optimizarea a avut la bază Studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM, precum și  Studiul de fezabilitate privind optimizarea hărții instanțelor judecătorești din Republica Moldova și Ghidul pentru construcția și proiectarea clădirilor instanțelor judecătorești din Republica Moldova.

CRJM a elaborat un INFOGRAFIC  în care prezintă avantajele și dezavantajele procesului de reorganizare a hărții judecătorești și alte date informative.

Societatea civilă condamnă vehement declarațiile discriminatorii ale Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 27 Aprilie 2016 și tolerarea, ba chiar susținerea acestora, de către unii deputați.

La 27 aprilie 2016, Mitropolitul Moldovei Vladimir, în discursul său în fața legislativului, a pledat pentru abrogarea “Legii  Antidiscriminare”, invocând că aceasta protejează drepturile minorităților sexuale și că astfel de legi duc „la destabilizarea situației în societate și prăbușirea valorilor noastre creștine.” Spre regret, mai mulți deputați au aplaudat această chemare.

Declarațiile Mitropolitului încalcă limitele unui discurs religios, fiind făcute în forul legislativ al statului. Amintim că Republica Moldova este un stat laic. De asemenea, declarațiile au atins grav egalitatea și demnitatea umană a persoanelor LGBT, care în viziunea Mitropolitului nu merită să se bucure de tratament egal. De asemenea, declarația este eronată, deoarece limitează Legea 121 la un singur grup protejat.

Reacția deputaților care au aplaudat denotă lipsa responsabilității și respectării principiului egalității și nediscriminării.

Reamintim că Legea cu privire la asigurarea egalității protejează de tratament discriminatoriu toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu similar.

De asemenea, reamintim că promovarea mesajelor cu caracter discriminatoriu, în adresa oricărui grup de persoane, este de neadmis într-un stat de drept și democratic, care potrivit Constituției și tratatelor internaționale, protejează și promovează în mod egal drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Ne exprimăm profundul regret că tribuna Parlamentului servește mijloc de promovare a unor mesaje dezechilibrate care contravin principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Amintim că Republica Moldova este parte a unui șir de convenții care consacră principiul egalității și nediscriminării.

Articolul 1, (3) al Constituției Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui […] reprezintă valori supreme şi sunt garantate. De asemenea, articolul 16 al Constituției consfințește principiul Egalității, astfel încât respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului iar egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice este garantată.

În concluzie, fiind conștienți de importanța și impactul pe care o au asupra societății mesajele discriminatorii, și având în vedere ingerința admisă în drepturile și libertățile fundamentale protejate de Constituție și garantate de tratatele internaționale, solicităm abținerea de la promovarea mesajelor discriminatorii, inclusiv în Plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Cu această ocazie, reamintim obligația Parlamentului Republicii Moldova să contribuie la prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în societate. Republica Moldova încă are restanțe privind cadrul legal național, alocarea resurselor suficiente pentru activitatea Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității  și abilitarea acestuia cu competențe depline.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

• Asociația Promo-LEX;
• Coaliția Nediscriminare;
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
• Asociaţia Obștească AFI (Act For Involvement);
• Centrul Național al Romilor;
• Asociația pentru Politică Externă;
• Institutul de Politici Publice;
• Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”;
• Centrul pentru Jurnalism Independent;
• Transparency International-Moldova.

La 21 aprilie 2016, cu votul a 51 deputați, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești. Potrivit acesteia, începând cu 1 ianuarie 2017, în țară vor exista 15 instanţe judecătoreşti de nivelul întâi (judecătorii), față cele 44 existente în prezent. Aceasta va permite îmbunătăţirea calităţii actului judecătoresc, eradicarea corupţiei şi eficientizarea cheltuielilor publice. Optimizarea hărții judiciare reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției SRSJ pentru perioada 2011 – 2016.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. Toate cele 5 judecătorii din Chişinău vor fi comasate într-o singură judecătorie. Judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea. Optimizarea a avut la bază studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM.

Reorganizarea hărții judecătorești implică construcția de noi sedii pentru instanțele judecătorești rămase, inclusiv construcția sediului unic pentru judecătoria mun. Chișinău. Potrivit unui ghid elaborat în acest sens, noile clădiri urmează să aibă planificări tipizate, răspunzând tuturor cerinţelor moderne înaintate faţă de o instanţă judecătorească. Până la construcţia noilor sedii, judecătorii urmează să activeze în sediile curente, care vor deveni oficii ale instanțelor nou create.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Proiectul de lege votat prevedea că mandatul tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe va înceta la 1 ianuarie 2017. CRJM a propus anterior ca mandatele președinților și vicepreședinților să fie încetate doar în cazul judecătoriilor care vor dispărea în urma optimizării. În caz contrar, independența sistemului judecătoresc va fi pusă în pericol. Se pare că această propunere nu a fost acceptată.