Societatea civilă își exprimă îngrijorarea față de potențialele consecințe negative pe care le poate avea proiectul de Lege promovat de MAI, și numit generic Legea „Big Brother”, asupra drepturilor fundamentale ale omului și față de abuzurile pe care le permite respectivul proiect, adoptat de Guvern la 30 martie 2016.
Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare, iar toată povara implementării proiectului de lege este pusă în sarcina furnizorilor de servicii, fără a exista o analiză preliminară a costurilor și eficienței măsurilor, ceea ce va duce la o creștere substanțială a costurilor pentru accesul la serviciile de internet.
În același timp, semnatarii apelului conștientizează importanța combaterii infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor și a terorismului și nu contestă necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în aceste domenii, dar accentuează faptul că totuși proiectul de lege depășește cu mult obiectivele urmărite și lasă spațiu pentru abuzuri. Astfel proiectul prevede o supraveghere generală în locul celei specifice și direcționate, are o aplicabilitate extrem de largă și nu creează garanții pentru respectarea drepturilor omului, iar cea mai mare sarcină a implementării este pusă pe seama furnizorilor de servicii. Nu există o balanță între ingerința în drepturile persoanelor și costurile implementării, pe de o parte, și eficiența acestor măsuri, pe de altă parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficienți de exacți și creează premise pentru abuzuri.
În apel, organizațiile semnatare enumeră o serie de prevederi pe care le consideră a fi problematice din proiectul de lege: listă forte largă de infracțiuni care cad sub incidența controlului informatic, competențe extrem de largi pentru organele de drept în domeniul controlului informatic, situații când percheziții informatice sunt admise fără autorizări judecătorești, lipsa unor termene limită pentru ridicarea dispozitivelor ce conțin date etc.
În concluzie, societatea civilă notează (1) riscul major de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adoptării proiectului legii în versiunea actuală, (2) motivarea insuficientă a notei informative, în special în ceea ce ține de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorităților, (4) lipsa generală de încredere a societății în organele de drept, (5) maniera nedemocratică în care a fost votat și investit Guvernul ”Filip” care, deși existau multe alte restanțe prioritare, a adoptat acest proiect la care au renunțat anterior două Guverne, (6) precum și complexitatea proiectului de lege și implicațiile majore care acesta îl poate avea în societate.
SEMNATARII APELULUI AU SOLICITAT PARLAMENTULUI:
- Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Veneția în vederea verificării corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;
- Solicitarea asistenței partenerilor de dezvoltare pentru o analiză a bunelor practici europene de implementare a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001) și a Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);
- Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civilă și promovarea inițiativelor care corespund standardelor internaționale și efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;
- Ajustarea proiectului de lege în vederea creării cadrului legal eficient pentru prevenirea și combaterea crimelor contra minorilor și a terorismului, pe de o parte, și excluderea din proiect a infracțiunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea măsurilor speciale de investigație ce pot afecta grav viața privată sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de altă parte.
Textul integral al apelului este disponibil aici.
Organizațiile semnatare:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
- Amnesty International Moldova,
- Centrul de Investigații Jurnalistice,
- RISE Moldova,
- Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
- BIOS,
- Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
- Asociația Presei Independente (API),
- Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
- Transparency International – Moldova,
- Asociația Promo-LEX,
- Asociația pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,
- Fundația Est-Europeană,
- Terra-1530,
- Institutul de Politici Publice (IPP),
- Centrul National de Mediu,
- Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
- Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă,
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,
- Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”,
- Asociația Micului Business,
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
- Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
- Institutul de Reforme Penale (IRP),
- Ambasada Drepturilor Omului,
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM),
- Mişcarea Ecologistă din Moldova,
- EcoContact.
La 7 ani de la cele mai ample acțiuni de tortură în masă în Republica Moldova, Amnesty International Moldova, împreună cu alte ONG-uri, Promo-LEX, CRJM, RCTV ”Memoria”, CIDO, Centrul Național al Romilor, Hyde Park au organizat o acțiune publică prin care au condamnat impotența deliberată a tuturor guvernelor, începând cu 2009, de a gestiona juridic corect un dosar de tortură.
Membri ai mai multor organizații neguvernamentale au participat la un maraton, purtând o Torță Antitortură, la instituțiile responsabile de condamnarea torționarilor, care au torturat sute de participanți la protestele antiguvernamentale din 7 aprilie 2009.
Maratonul a început la Consiliul Superior al Magistraturii, instituția care monitorizează activitatea judecătorilor și aplică sancțiuni și nu a fost suficient de perseverentă în aplicarea pedepselor pentru judecătorii, care, în aprilie 2009, au judecat dosarele protestatarilor în comisariate, ceea ce este o încălcare flagrantă a art.6 CEDO, principiul unui proces echitabil și imparțialitatea magistraților.
Torța Antitortură a fost purtată la Secția de Combatere a Torturii a Procuraturii Generale, care a tergiversat examinarea dosarelor de maltratare, în cadrul evenimentelor din aprilie 2009.
Maratonul a continuat la Ministerul Afacerilor Interne, IGP, care urma să efectueze investigații interne privind abuzurile din 2009 și care, în loc să respecte buchea legii, a preferat să-și ”ierte” și să-și ”accepte” colaboratorii implicați în acte de tortură, tratamente inumane și degradante.
Următoarea instituție vizată de participanții la maraton a fost Guvernul RM, condus în 2009 de Zinaida Greceanâi care a fost acuzat în 2010 de Parlamentul RM, condus de Mihai Ghimpu, că nu a gestionat eficient situația din aprilie 2009, iar Vladimir Voronin, președintele de atunci, și-a depășit atribuțiile constituționale /atr.2, f,g,i. Hotărârea de parlament nr. 159, din 08.07.2010/. De asemenea, prin hotărârea nominalizată, Parlamentul a cerut Procuraturii să verifice acțiunile persoanelor implicate DIRECT și INDIRECT în evenimentele din aprilie 2009.
Punctul Final al Torței Antitortură a fost Parlamentul RM. Acesta, deși a semnat o hotărâre prin care a condamnat actele de tortură și persoanele care le-au comis și a cerut pedepsirea torționarilor, a fost, timp de 7 ani, o dovadă clară a unei instituții de stat hotărârile căreia nu valorează nimic.
Participanții au criticat guvernele din 2009 și până în prezent pentru incapacitatea și nedorința de a gestiona cel mai grav dosar de tortură din istoria statului independent Republica Moldova, în pofida tuturor promisiunilor.
Faptul că există persoane implicate direct sau indirect în acțiunile de tortură din 2009, care au scăpat fără nici o acuzație, că există persoane care au fost acuzate, investigate și probate de procurori în dosarul 7 aprilie și sunt la libertate, în funcțiile anterior deținute, ba chiar mai mult, unele au fost avansate în cele mai înalte funcții de stat sau au scăpat cu amenzi nesemnificative sau condamnări cu suspendare — pune mari semne de întrebare atât față de calitatea anchetei penale și probatoriului pus pe masa judecătorilor, cât și față de calitatea lucrului judecătoresc.
Cristina Pereteatcu, director executiv Amnesty International Moldova: ”Demonstrațiile din aprilie 2009 au fost ultimul respiro al activismului civic în care oamenii au sperat că schimbarea depinde de ei și de noi toți iar revendicarea drepturilor este protejată și asigurată de stat. 5 ani, cei responsabili de investigarea cazurilor de tortură au mimat acțiunile de investigare și au așteptat umil expirarea termenului de prescripție. Reacția organelor de drept la cazurile de tortură a generat frică și dezamăgire în existența unui stat de drept și a dat motiv de menținere în funcții a celor care au dat ordine pentru actele de tortură în masă. Ignoranța și amnezia promovată cu atâta interes în justiție au generat un fenomen tare periculos – IMPUNITATEA! Cine ne poate spune cu adevărat câți din cei care au fost implicați în evenimentele din aprilie 2009 stau azi în Parlament sau la cârma unor Ministere? Statul ne datorează reabilitarea dosarului 7 aprilie 2009, cu nume și cu pedepse cu executare!”
Vadim Vieru, Promo-LEX. „Chiar dacă guvernul a achitat sume importante în baza deciziilor CtEDO victimelor torturii din aprilie, acesta nu a depus eforturi substanțiale pentru a identifica problemele care au dus la condamnare și a propune soluții. Unor persoane care au fost condamnate în legătură cu evenimentele din aprilie 2009, li s-a permis să plece, iar altele au fost achitate.”
Ludmila Popovici, Director Executiv al RCTV Memoria: ”După 7 ani de la 7 aprilie 2009, constatăm cu regret că odată cu recunoașterea largă a fenomenului torturii, ne confruntăm cu impunitatea și cu discriminarea victimelor. Autoritățile nu au întreprins pași concreți în respectarea dreptului la reabilitare, așa cum prevede art.14 al Convenției ONU împotriva torturii, precum și Comentariile Generale Nr 3, ale Comitetului ONU împotriva torturii (13/12/2012). Dintre persoanele civile maltratate în aprilie 2009, doar 114 au fost identificate de către Comisia Guvernamentală și au primit o compensație minimă, care nu le acoperă nici pe departe daunele aduse. Toată speranța victimelor este la CEDO”.
Nicolae Rădiță, director, Centrul național al Romilor: ” După evenimentele din 7 Aprilie Moldova si-a pierdut din imaginea si credibilitatea sa pe plan internațional ce tine de respectarea Drepturilor Omului. Moldova trebuie sa se conformeze standardelor internaționale de prevenire a torturii, tratamentul inuman și respectării Drepturilor Omului, să susțină activitatea instituțiilor in domeniu in special a Mecanismului National de Prevenire a Torturii, să asigure transparenta la investigarea acelor cazuri si atragerea la răspundere persoanele vinovate!”
Ion Guzun, jurist, Centrul de Resurse Juridice: ”7 ani de impunitate înseamnă că instituțiile de drept și justiția au falimentat. Eu mi-am pierdut încrederea că judecătorii, procurorii, sau persoane din poliție, SIS și alte instituții responsabile vor răspunde pentru ilegalitățile comise. Adevărul îl vom afla prea târziu. Exact ca în țările totalitariste unde adevărul este ascuns iar persoanele nu sunt deferite justiției. De aceea, cred că Republica Moldova nu poate pretinde că ar împărtăși valorile țărilor europene.
Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului: ”Atrocitățile din 7 aprilie 2009, actele de tortură și tratamente inumaneși degradante care au avut loc în aprilie 2009 sînt în continuare vii în memoria noastră. Modul în care au fost investigate actele de tortură și faptul ca majoriatea torționarilor nu au fost pedepsiți, ba din contra unii fiind promovați în funcții înalte în sistemul de drept face ca 7 aprilie 2009 să ramînă o pată rușinoasă în istoria Republicii Moldova. Cerem ca persoanele implicate în actele de tortură sau care au admis torturarea manifestanților pașnici și care nu au investigat/ judecat efectiv cazurile de tortura si tratamente inumane sa fie trași la răspundere în conformitate cu legislația în vigoare iar cei care au avut de suferit de pe urma acțiunilor ilegale sa beneficieze de remedii efective.”
Asociația Hyde Park:”În aprilie 2009 a fost șansa noastră de a schimba ceva în Republica Moldova. Dacă dosarul violențelor din acele zile a fost gestionat atât de ineficient, putem crede că drama se poate repeta oricând”.
SFÂRŞIT/ Document Public
Consiliile Americane pentru Învăţămînt Internaţional din Moldova anunță o nouă rundă de selecție a finaliștilor în cadrul Programului Professional Fellows (Programul de Stagiu Legislativ în SUA).
Termenul limită de depunere a dosarelor: 15 aprilie 2016
Grupul țintă: angajații din domeniul public de drept (instituții de stat și ONG-uri) cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, care vorbesc limba engleză la nivel intermediar și sunt experți în legislația Republicii Moldova.
Programul oferă finaliștilor un stagiu de 5-6 săptămîni într-o instituție de drept din SUA și acoperă toate cheltuielile majore legate de participare, inclusiv asigurarea medicală, viza J1, transport avia, masa și cazarea.
Pentru a participa în program, candidații sunt rugați să:
- completeze chestionarul electronic: PFP Application Fall 2016
- facă cunoștință cu Instrucțiunile privind completarea dosarului;
- susțină examenul TOEFL;
- participe la interviul final în limba engleză.
Mai multe detalii despre program: http://americancouncils.md/ro/lfp/news/438
Reprezentanţii societăţii civile îşi exprimă îngrijorarea în legătura cu campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic care urmăresc evoluţia reformelor din Republica Moldova, pornită de unele grupuri de interese politice şi instituţiile media afiliate acestora. Semnatarii consideră că învinuirile de imixtiune în actul justiţiei, referinţele la faptul că diplomaţii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corupţiei şi “nu pot să arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalităţi şi derapaje antidemocratice, sunt incorecte.
Organizațiile semnatare solicită grupurilor de interese politice care dirijează campania de discreditare a reprezentanților corpului diplomatic să înceteze aceste atacuri nefondate şi inadmisibile.
Urmare a asumării parcursului european de către Republica Moldova, Uniunea Europeană a demarat o asistenţă financiară, tehnică şi de expertiză de proporţii pentru a susţine reformele în ţara noastră. Semnatarii declarației consideră că donatorii străini au dreptul de a se pronunța nu doar asupra implementării unor activități concrete din planurile de acțiuni, dar și asupra rezultatelor reformelor sau asupra lipsei acestor rezultate.
Organizaţiile societăţii civile care monitorizează mersul reformelor din ţară, transmit opiniile şi expertizele sale instituţiilor internaţionale, donatorilor şi partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv pentru exercitarea influenţei asupra factorilor de decizie în scopul consolidării statului de drept, democratic, cu o economie bazată pe libera concurenţă. Opiniile critice, transmise de către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, în special de către partenerii care investesc banii contribuabililor din ţările lor pentru dezvoltarea Republicii Moldova, reprezintă o evaluare necesară şi utilă Guvernului şi cetăţenilor moldoveni, iar concluziile diplomaţilor străini trebuie să fie examinate cu sinceritate şi onestie pentru a corecta mersul reformelor sau a iniţia modificări în domeniile restante.
Textul integral al apelului este disponibil aici.
Organizațiile semnatare: