Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat astăzi, 23 mai 2016, în cadrul unei mese rotunde, raportul de monitorizare a activității Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2016. Documentul a fost elaborat în baza monitorizării ședințelor CSM, la care au participat reprezentanţii CRJM, actelor publicate pe pagina web a CSM și altor materiale din surse publice. La final, raportul prezintă o serie de concluzii și recomandări pentru fiecare dintre subiectele abordate.

Cariera judecătorilor este un domeniul-cheie în activitatea CSM. În anul 2015, CSM a anunțat 18 concursuri pentru posturile vacante de judecător. În mai multe cazuri CSM a propus Președintelui țării sau Parlamentului numirea candidaților cu un punctaj mai mic obținut la Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor fără a motiva însă hotărârile respective, așa cum cere legislația. Durata îndelungată a interimatului unor funcții importante din sistem au ridicat mai multe semne de întrebare în perioada monitorizată.

Conform legislației, Președintele țării poate refuza numirea, promovarea, reconfirmarea sau transferul unui judecător, dar este obligat să-și motiveze decizia. În perioada monitorizată au fost mai multe cazuri de refuz din partea șefului statului. Printre motive s-a invocat discreditarea justiției, neobiectivitate, deţinerea averilor nejustificate, existența problemelor de integritate ș.a. În cel puțin trei cazuri, CSM a propus repetat aceeași persoană, fără a motiva însă hotărârile, în special cu privire la temeinicia motivelor invocate în refuzul Președintelui. Dacă există informații care denotă incompatibilitatea candidatului cu funcția de judecător, CSM trebuie să refuze numirea, promovarea sau transferul în funcția de judecător, excluzându-l din concurs şi din registrul candidaţilor, sau, după caz, să-l elibereze din funcție.

În perioada ianuarie 2015 – martie 2016 Președintele Republicii Moldova a eliberat din funcție 24 de judecători. Cea mai mare parte a judecătorilor demisionați au depus cerere de demise în legătură cu ieșirea la pensie. În mai multe cazuri, CSM a acceptat demisia judecătorilor, deși în privința acestora era dispusă începerea unei proceduri disciplinare sau a procesului penal. Legislația în vigoare trebuie să fie modificată astfel încât să existe posibilitatea de suspendare din oficiu al judecătorului de către CSM, în cazul în care s-a dispus începerea unei proceduri disciplinare sau a unui proces penal.

În 14 judecătorii CSM a numit în funcție, fără vreo justificare, judecători de instrucție care aveau o experiență în poziția de judecător mai mică de trei ani. CSM ar urma să optimizeze procedura de numire a judecătorilor de instrucție de bază și supleanți prin numirea acestora în toate judecătoriile din țară concomitent și numirea tuturor judecătorilor de instrucție pentru un mandat fix de trei ani, fără posibilitatea de prelungire.

Legea cu privire la CSM stabilește că votarea se efectuează în lipsa persoanei al cărei caz este examinat şi în lipsa celorlalţi invitaţi. În practică, votarea hotărârilor de către membrii CSM are loc aproape în toate cazurile în ședință închisă, la care nu participă nimeni decât membrii CSM, adică „în deliberare”. De remarcat este şi faptul că CSM nu are o practică constată despre indicarea numărului de voturi în hotărârile adoptate. CSM ar urma să indice în fiecare hotărâre numărul de voturi pentru fiecare soluție pusă la vot, iar în cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, să fie indicate numărul de voturi („pro” sau „contra”) pentru fiecare dintre candidați.

Regulamentul de activitate al CSM indică faptul că hotărârea CSM trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. În majoritatea cazurilor ce țin de numirea în funcție a judecătorilor, CSM invocă faptul că exprimarea votului pentru un candidat sau altul este un drept exclusiv al membrului CSM fără să motiveze soluția adoptată. CSM ar urma să renunţe la practica de invocare doar a numărului de voturi exprimat de membrii CSM în locul motivării propriu-zise a hotărârii.

Din totalul contestațiilor depuse împotriva hotărârilor CSM, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat doar două hotărâri ale CSM. CSM nu a revenit la cele două hotărâri anulate de CSJ și, respectiv, nu a înlăturat neajunsurile constatate. Acestea se refereau la eliberarea din funcție în legătură cu incompatibilitatea unui judecător și lipsa de motivare a unei hotărâri a CSJ care a dus la eliberarea din închisoare  a unei persoane afiliată  lumii interlope.

La evenimentul de lansare a raportului au participat reprezentați ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, ai comunității donatorilor și societății civile.

Documentul făcut public în cadrul evenimentului a fost transmit către CSM pentru comentarii, iar ulterior va fi plasat pe pagina web a CRJM.

Raportul de monitorizare a fost elaborat cu susţinerea financiară a Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul Proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”.

În perioada 23-27 mai, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Expert-Forum (EFOR) România, organizează proiecția a patru pelicule cinematografice din România și Republica Moldova. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Amnesty International-Moldova. Acest proiect este sprijinit financiar de Ambasada Olandei în cadrul Programului Drepturile Omului.

Evenimentul are drept scop promovarea drepturilor omului și ridicarea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la valorile unui stat de drept.

Evenimentul va debuta pe 23 mai, la Chișinău, cu lungmetrajul „De ce eu?”,  bazat pe un caz real care a avut loc în România la începutul anilor 2000, când un procuror s-a sinucis în toiul anchetării unui caz de presupusă corupție. La Chișinău, filmul va putea fi văzut pe 23 mai, ora 18.00, la Cinematograful „Odeon” și pe 24 mai, ora 12.00, la Universitatea de Stat din Moldova.

Un alt succes cinematografic care va fi proiectat în cadrul evenimentului și care vorbește despre condiția femeii, a sclavului, dar și despre diferențele etnice din societate este pelicula „Aferim!”, în regia lui Radu Jude. „Aferim” va rula la Chișinău pe 24 mai, ora 18.00, la Cinematograful „Odeon”. La Cahul filmul va fi proiectat pe 27 mai, ora 12.00, în incinta Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, iar la Bălți pe 25 mai, ora 12.40, la Universitatea de Stat „Alecu Russo” .

[jwplayer mediaid=”7597″]

Săptămâna va continua cu lungmetrajul „După dealuri”, care tematizează cazul exorcizării de la mânăstirea Tanacu, din județul Vaslui și prezintă povestea a două fete ce au crescut împreună și care se reîntâlnesc după câţiva ani de despărţire. Filmul va fi difuzat la Bălți, pe data de 25 mai, ora 14.40, la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, iar la Cahul, filmul va fi proiectat pe data de 27 mai, la ora 14.00, la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. La Chișinău, filmul poate fi urmărit pe data de 25 mai, ora 18.00, la cinematograful „Odeon”.

Evenimentul va culmina cu filmul autohton „Ce lume minunată”, în regia lui Anatol Durbală, care relatează povestea unui tânăr basarabean care se întoarce de la studii, în vacanță, în Republica Moldova pentru a-și întâlni familia. Este 7 aprilie 2009, zi când Chișinăul și alte orașe din țară sunt zguduite de un protest spontan al tinerilor împotriva falsificării rezultatelor alegerilor de către autorități. Fără să aibă vreo legătură cu protestele, Petru va fi implicat fără voie în brutala acțiune a poliției de înăbușire a protestelor. Pelicula poate fi văzută la Chișinău, pe data de 26 mai, la Cinematograful „Odeon”, ora 18.00.

Proiecțiile filmelor vor fi urmate de sesiuni de discuții/dezbateri a spectatorilor cu experți din domeniul justiție și anticorupție din Republica Moldova și România, invitați la eveniment.

Intrarea în toate locațiile este liberă, filmele fiind subtitrate în limba rusă. Detalii despre programul proiecțiilor vedeți mai jos:

La 16 mai 2016, câteva organizații din societatea civilă au adresat un apel public Președintelui țării, solicitându-i refuzul promulgării proiectului de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale și restituirea acestuia Parlamentului pentru organizarea consultărilor publice și reexaminarea proiectului.

Spre regret, am interpretat greșit informația plasată pe pagina web a Parlamentului. Și anume, am fost informați că proiectul de lege nr. 434 de fapt nu a fost adoptat în a doua lectură la 28 aprilie 2016, deoarece au fost câteva amendamente și proiectul urmează a fi reexaminat în Comisia Juridică, Numiri și Imunități. În acest sens, retragem solicitarea expediată la 16 mai.

În același timp, oganizațiile semnatare își exprimă în continuare îngrijorarea cu privire la conținutul proiectului de lege nr. 434, care a fost elaborat în vederea ajustării legii nr. 325 cu privire la testarea integrității profesionale. Mai multe prevederi ale Legii nr. 325 au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională prin hotărârea din 15 aprilie 2015. Comisia de la Veneția de asemenea a emis la 15 decembrie 2014 o opinie în care a criticat mai multe aspecte ale Legii nr. 325. Proiectul de lege nr. 434 în continuare nu include suficiente garanții împotriva abuzului și nu răspunde în totalitate criticilor din hotărârile enumerate mai sus. În special, Centrul Național Anticorupție (CNA) în continuare va avea discreția de a iniția testarea integrității profesionale față de funcționari concreți, fără a fi obligați să prezinte justificarea inițierii testării respective unui judecător spre aprobare. Judecătorul va autoriza doar planul de testare per entitate publică, categoriile de agenți publici selectați și eșantionul agenților publici, fără detaliile cu privire la justificarea inițierii testării împotriva unei persoane anume. Proiectul, de asemenea, prevede desemnarea unor „judecători specializați”, selectați și desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui regulament consultat cu CNA. Unul din „criteriile” de selectare și desemnare a judecătorilor respectivi este „judecătorii selectați să aibă reputație ireproșabilă”. De fapt, orice judecător trebuie să aibă o reputați ireproșabilă. Selectarea acestor judecător în baza unui regulament consultat cu CNA ridică mari semne de întrebare cu privire la intenția adevărată a autorului proiectului de lege.

Considerăm că proiectul nu este suficient de clar și nu răspunde tuturor cerințelor ce reies din hotărârea Curții Constituționale și Opiniei Comisiei de la Veneția. Proiectul de lege nu a fost dezbătut suficient, având în vedere importanța și potențialul impact al acestuia. Chemăm Parlamentul să revizuiască proiectul până la adoptarea finală a acestuia.

Aici găsiți opinia detaliată a societății civile cu privire la proiectul de modificare a Legii nr. 325 privind testarea integrității profesionale, adresată Ministerului Justiției.   

Societatea civilă condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 28 aprilie 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ. Legea conține prevederi care riscă să genereze un șir de încălcări ale drepturilor omului, precum și riscuri de abuz din partea instituțiilor care vor evalua integritatea instituțională – Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Organizațiile societății civile au criticat anterior acest proiect de lege, dar Parlamentul a ignorat aceste opinii, fără a organiza dezbateri publice. Necesitatea perfecționării cadrului legal în domeniul prevenirii și combaterii corupției la nivel înalt este unul din angajamentele Republicii Moldova asumate în contextul implementării Acordului de Asociere RM-UE.

La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 325 privind testarea integrității profesionale în scopul combaterii corupției în structurile de stat. La 15 decembrie 2014, Comisia de la Veneția a constatat că Legea nr. 325 nu corespunde standardelor europene de protecție a drepturilor omului.[1] La 16 aprilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale principalele prevederi ale acestei legi.[2] În toamna anului 2015, Ministerul Justiției a elaborat un nou proiect de lege care modifică substanțial conceptul Legii nr. 325, înlocuind testarea individuală a integrității profesionale a agenților publici cu evaluarea integrității instituționale, care a fost aprobat de Guvern la 28 octombrie 2015.

La 26 februarie 2016, Parlamentul a adoptat acest proiect de lege în prima lectură. Ulterior, pe 27 aprilie 2016, Comisia parlamentară Juridică, numiri și imunități a examinat amendamentele deputaților la respectivul proiect și l-a înaintat spre votare în a doua lectură, fapt care a avut loc a doua zi, pe 28 aprilie 2016. În situația în care proiectul de lege este unul deosebit de problematic din punct de vedere al respectării drepturilor omului și a stârnit critici din partea organizațiilor societății civile[3], trezește îngrijorare faptul că nu au fost organizate consultări și dezbateri publice, în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului.

Criticile societății civile s-au referit, în principal, la faptul că proiectul de lege nu soluționează câteva probleme esențiale ridicate de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. El nu prevede un control judiciar adecvat al testării integrității, nu este cerută existența unei bănuieli rezonabile veritabile pentru începerea testării și nici nu există garanții că testorii nu vor provoca persoanele testate la comiterea infracțiunilor. De asemenea, noul sistem creează premise pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice. Proiectul împuternicește CNA să efectueze controale asupra entităților publice și să conteste refuzul de demitere a conducătorului entității supuse evaluării, adică să influențeze în mod direct concedierea oricărui conducător al instituțiilor publice din țară. În plus, legea prevede că dosarele generate de acest proiect de lege să fie examinate de judecători specializați în judecătorii și curți de apel, care să fie selectați și numiți de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui Regulament coordonat cu CNA, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la imixtiunea în independența justiției.

Organizațiile semnatare solicită Președintelui Republicii Moldova să refuze promulgarea proiectului de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale și să-l întoarcă Parlamentului pentru organizarea consultărilor publice și reexaminarea proiectului.

Textul integral al apelului disponibil aici.

Semnatari:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
2. Expert-Grup,
3. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
4. Asociația Promo-LEX,
5. Transparency International-Moldova,
6. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
7. Institutul de Politici și Reforme Europene(IPRE).

Responsabilizarea Guvernul Republicii Moldova în eforturile acestuia de implementare a Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare și contribuirea la continuitatea reformelor, pentru a aduce Moldova pe calea dezvoltării durabile și inclusive.

La 24 aprilie 2016, în mun. Chișinău au avut loc proteste anti-guvernamentale, la care au participat câteva mii de persoane. Acestea s-au desfășurat în mai multe locații ale orașului. În cadrul evenimentelor, între unii protestatari și poliție s-au produs altercații. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine și ulterior arestate.

La 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală CReDO, specializată în monitorizarea întrunirilor publice, a plasat pe pagina sa de Facebook o analiză bazată pe constatările observatorilor din teren. Potrivit analizei, observatorii CReDO au fost în toate cele mai importante locuri şi momente ale demonstrației: Piața Marii Adunări Naționale, în jurul clădirii Guvernului, blvd. Ştefan cel Mare, str. Bulgară, str. Ismail, str. D. Cantemir. Ei au constatat că întrunirea a decurs pașnic, dar cu câteva episoade de violență care pot fi caracterizate ca huliganism individual şi în nici un caz dezordini în masă. Poliția a acționat adecvat, în mare parte a comunicat efectiv cu organizatorii şi demonstranții. Numărul redus al demonstranților de câteva mii nu a prezentat provocare substanțială pentru gestionarea politiei.

La fel, la 25 aprilie 2016, organizația neguvernamentală Promo-LEX, a plasat pe pagina sa web o analiză bazată pe constatările observatorilor din centrele raionale ale țării. Potrivit analizei, în intervalul de timp 12.00 – 15.00, observatorii Promo-LEX au constatat sistarea sau activitatea redusă a transportului public de pasageri în cel puțin 9 raioane ale țării.

Astfel, organizațiile societății civile au constatat că:

1. autoritățile au încercat să limiteze nejustificat desfășurarea evenimentului prin sistarea transportului de pasageri,
2. pe parcursul desfășurării întrunirii din 24 aprilie 2016, organele de politie au gestionat adecvat situația şi numărul redus de participanți nu a prezentat o provocare substanțială pentru gestionarea forțelor polițienești,
3. câteva epizoade izolate de violențe nu pot fi calificate ca fiind dezordini în masă, ci ca huliganism individual.

Contrar acestor constatări, la o dată nedeterminată, organele de drept au pornit urmărirea penală pe faptul dezordinilor în masă care ar fi avut loc în ziua de 24 aprilie 2016. Peste mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reținute de către forțele de ordine.

La 5 mai 2016, Procuratura Generală a înaintat demers de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest în privința a patru persoane care au participat la protestele din 24 aprilie 2016. Aceştia sunt acuzaţi că „au participat activ la dezordini în masă, erau agresivi, incitau alți manifestați la acțiuni de violență, au aruncat cu pietre în direcția poliției, ș.a.”. Procurorii nu au explicat suficient de clar în demersul său din ce motiv este necesară arestarea celor patru şi de ce aflarea lor la libertate nu poate fi acceptată.

La 6 mai 2016, judecătoria Centru mun. Chișinău a admis demersul procurorilor și a dispus aplicarea arestului pentru un termen de 30 de zile, pentru toate cele patru persoane. Potrivit Codului de procedură penală și a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 15 aprilie 2013, judecătorii urmau să aprecieze în ce măsură neaplicarea măsurii de arest împiedica buna desfăşurare a justiţiei, prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni sau riscul că punerea în libertate a persoanei va cauza dezordine publică. Atât procurorul cât și judecătorul au argumentat necesitatea aplicării arestului prin riscul persoanelor de a prejudicia urmărirea penală prin ascunderea urmelor infracțiunii, fără însă a explica de ce consideră că aceste riscuri sunt reale şi suficiente. Instanța de judecată nu a explicat nici de ce nu pot fi aplicate măsuri alternative celei preventive (de ex. liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara, garanţia personală sau a unei organizaţii ș.a.). Instanța nu au combătut nici argumentele apărării împotriva arestării.

Arestarea trezește şi mai multe semne de întrebare având în vedere faptul că persoanele arestate s-au aflat în libertate cel puțin 10 zile după protestul din 24 aprilie 2016. Motivarea insuficientă a hotărârilor de arestare din Republica Moldova a fost constant criticată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cel puțin 18 hotărâri, CtEDO a constatat că hotărârile judecătorilor cu privire la arestare nu au fost suficient de motivate.

Semnatarii sunt indignați și de modalitatea în care a fost pronunțată încheierea de aplicare a măsurii preventive în privința lui Radu CIBOTARU, precum și de argumentarea juridică a arestului preventiv. Judecătoarea nu a citit în fața participanților la proces încheierea de aplicare a măsurii preventive. Acest comportament a fost difuzat în mass-media.

Aplicarea arestului preventiv față de protestatari în lipsa unei motivări suficiente, lasă impresia unei justiții selective care vrea să descurajeze protestatarii. Această impresie este susținută şi de modul cum cel puțin trei persoane au fost reținute. Mascații au descins în domiciliile lor la ora 6 dimineața, chiar dacă nu era vorba de infracțiuni flagrante, iar suspecții nu păreau să fie persoane care să opună rezistență.

Semnatarii declarației solicită:

• Curții de Apel Chișinău, să examineze prin prisma standardelor CtEDO şi a celor instituite de Curtea Supremă de Justiție, necesitatea arestării celor patru protestatari și să se expună convingător asupra soluției date în hotărârea sa;
• Inspecției Judiciare, să examineze dacă la adoptarea şi pronunțarea încheierii, judecătoarea Elena COSTIUC a încălcat legea sau Codul de etică și conduită profesională a judecătorului;
• Organelor de urmărire penală și procuraturii, să efectueze urmărirea penală prompt, corect și cu respectarea demnității umane și a drepturilor omului.
• Atragerea de către CSM la răspundere disciplinară a judecătorilor care nu s-au conformat standardelor de argumentare detaliată și întemeiată a încheierilor judecătorești în cazul nominalizat.

 Organizațiile semnatare:

1. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova,
2. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova,
3. Amnesty International-Moldova,
4. Asociația „Promo-Lex”,
5. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare Durabilă,
6. Asociația Micului Business,
7. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
8. Asociația pentru Politică Externă,
9. BIOS,
10. BPW Moldova,
11. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC),
12. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
13. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
14. Centrul pentru Politici si Analize în Sănătate,
15. Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”,
16. Fundația Est-Europeană,
17. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
18. Institutul de Politici Publice (IPP),
19. Institutul de Politici și Reforme Europene,
20. Mișcarea Ecologistă din Moldova,
21. REC-Moldova,
22. Transparency International-Moldova,
23. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.