Buletin Informativ Nr. 28 (octombrie-decembrie 2020)

Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic condamnă degradarea fără precedent a calității actului de guvernare ca urmare a nerespectării procedurilor legale de promovare a proiectelor de legi comise de către majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova”. În cadrul ședințelor Parlamentului din 16 decembrie 2020 și 3 decembrie 2020, încălcând flagrant procedurile legislative, aceste partide au adoptat o serie de legi care compromit lupta cu corupția, subminează bugetul public, pun în pericol relația cu partenerii de dezvoltare și riscă să destabilizeze situația macrofinanciară din țară.Astfel, adițional la îngrijorările exprimate în apelul public din 7 decembrie 2020, atragem atenția societății, autorităților naționale și comunității internaționale la următoarele acte și decizii toxice care generează riscuri iminente la adresa stabilității și securității financiare, politice, economice și sociale din Republica Moldova:Abrogarea „Legii miliardului”56 de deputați ai PSRM, Partidul Șor și grupul parlamentar „pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016. Prin acest vot s-a anulat mecanismul de rambursare de către Ministerul Finanțelor a creditelor de urgență oferite de BNM celor trei bănci falimentare (BC Banca de Economii; BC Banca Socială și BC Unibank) în perioada anilor 2014/2015. Votul a fost realizat cu încălcarea tuturor cerințelor de transparență și consultare în procesul decizional a instituțiilor relevante. Mai mult ca atât, abrogarea Legii 235/2016 creează riscuri iminente la adresa finanțelor publice, a echilibrelor macroeconomice în cadrul economiei naționale și subminează încrederea partenerilor externi și a instituțiilor financiare internaționale față de statul Republica Moldova.Anularea datoriei Ministerului Finanțelor către Banca Națională a Moldovei va duce la subcapitalizarea BNM, făcând-o incapabilă să-și exercite atribuțiile conferite de lege: asigurarea stabilității prețurilor și a încrederii în moneda națională. Acest fapt destul de rapid ar agrava poziția financiară a companiilor și cetățenilor, precum și stabilitatea finanțelor publice în contextul în care guvernul va fi nevoit să contracteze noi datorii pentru a nu permite escaladarea unei crize sociale. Mai mult decât atât, aceasta va submina încrederea investitorilor în stat, fapt ce va face procesul de atragere a creditelor și investițiilor, în special externe, și mai complicată.Abrogarea Legii 235/2016 riscă să provoace haos în economie și societate, dar se pare că anume asta și-au propus deputații pentru a-și realiza interesele înguste de grup, inclusiv salvarea celor vinovați de fraudele bancare.Revenirea la pragurile de pensionare de 57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbațiParlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii (art.41, 42). Esența acestei legi este micșorarea vârstei de pensionare până la nivelul anului 2016, când a reînceput creșterea graduală a vârstei de pensionare (57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați).Deși proiectul abordează un subiect cu impact social și bugetar masiv, acesta a fost promovat cu o lipsă totală de transparență, fără consultări publice și fără obținerea tuturor avizelor necesare de la instituțiile implicate, în special Guvernul, de la înregistrarea acestuia până la votul final trecând doar 6 zile. Iese în evidență și superficialitatea notei de argumentare, care oferă ZERO calcule asupra impactului bugetar al acestui proiect, deși implementarea acestei măsuri poate determina falimentul sistemului public de pensii.Cele mai conservative calcule arată că doar pentru anul 2020 ar fi necesar suplimentar la buget circa 1,4-1,5 miliarde Lei, iar pentru anii următori presiunea pe buget va crește de câteva ori având în vedere creșterea numărului oamenilor care vor atinge vârsta scăzută deCu alte cuvinte, majoritatea parlamentară de conjunctură PSRM-Șor a votat micșorarea vârstei de pensionare fără să comunice societății și care ar fi costurile acesteia, iar acestea pot fi dramatice reflectate prin: i) creșterea presiunii fiscale pe firme și angajați prin majorarea substanțială a contribuțiilor de asigurări sociale, ii) stoparea oricăror majorări de pensii și chiar forțarea de a reduce pensiile, pentru a le putea plăti, iii) limitarea la maximum a cheltuielilor pentru investiții din bugetul de stat pentru a putea compensa prin transferuri deficitul fondului de pensii.Deși reforma pensiilor din 2016 nu a fost una perfectă, aceasta a permis prin recalcularea / actualizarea / valorizarea pensiei pentru multe categorii de pensionari ca în decurs de 4 ani pensia medie să crească de la 1 275 la 2 050 lei, iar în lipsa acestei reforme pensia medie ar fi fost la moment cu circa 500 lei mai mică. Dacă în luna decembrie 2016 cheltuielile lunare ale fondului de pensii erau de 881 milioane lei, în septembrie 2020 volumul acestora era cu peste 61% mai mare (1,4 miliarde Lei). Autorii proiectului au adus drept exemple despre vârsta de pensionare state din altă zonă geografică, sau cu situație demografică fundamental diferită, cum este Șri Lanka, dar uită să menționeze că în majoritatea statelor din regiune fenomenul de îmbătrânire a populației a obligat statele să majoreze vârsta de pensionare, chiar și Federația Rusă, la care PSRM se raportează frecvent, fiind la moment în proces de creștere a vârstei de pensionare de la 55/60 ani până la 60/65 ani.În concluzie, prin adoptarea acestui proiect populist și fără acoperire bugetară, deputații PSRM-Șor oferă populației falsa iluzie că vor ieși mai repede la pensie, dar nu spun că prin aceasta îi condamnă pe pensionari la pensii mizere și o bătrânețe nesigură.Mai mult ca atât, anularea reformei de pensii periclitează potențialul Guvernului Republicii Moldova de a accesa fonduri externe solicitate de la Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare.Aprobarea Politicii fiscale și vamale și a Legii bugetului pentru anul 2021 de către ParlamentCea mai importantă decizie anuală a Parlamentului - aprobarea politicii fiscale/vamale (Legea nr. 476 din 01.12.2020) și a Legii bugetului de stat - a avut loc în acest an fără respectarea cerințelor legale minime de transparență, în lipsa consultărilor și cu includerea prevederilor care promovează interese politice înguste. În perioada adoptării Bugetului de Stat (octombrie - decembrie), Parlamentul are obligația de a asigura un nivel suficient de informare, consultare și participare, pentru a se asigura că acest document răspunde priorităților existente, dar mai ales pentru a asigura controlul parlamentar al modului în care sunt cheltuiți banii publici.Proiectele Politicii fiscale/vamale și a Legii Bugetului de Stat 2021 au fost transmise în Parlament de către Guvern la 1 decembrie 2020 și pe marginea acestora nu au fost organizate discuții parlamentare veritabile, documentul promovând deschis clientelismul politic, toate acestea, în lipsa resurselor de acoperire a cheltuielilor, cu încălcarea crasă a prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Regulamentului Parlamentului. Unul din cele mai elocvente exemple este distribuirea prin Anexa 7 a Legii bugetului de stat a peste 350 milioane lei cu o discreție politică discriminatorie și periculoasă.Pe lângă faptul că este un exemplu prost de abuz al puterii deliberative în stat, Parlamentul a dat un semnal extrem de periculos pentru statul de drept, în care abuzul majorității este legalizat, reducând toate eforturile de bună guvernare și gestiune a resurselor bugetare făcute din 2009 încoace la zero. Mai grav este și faptul că în situația pandemiei și a crizei asociate cu aceasta, modificările făcute în Parlament nu vin să rezolve nici una din problemele actuale ale țării: creșterea ratei șomajului, problemele din sistemul de sănătate, educație, sectorul real al economiei.Problema plafonării taxelor locale, rămâne o temă controversată, în lipsa unui dialog veritabil și a unei platforme care să analizeze limitările pe care aceste plafoane le pune pentru primării, dar și a unei profunde neînțelegeri a ce înseamnă autonomia autorităților locale. Ignorarea interesului comun al autorităților locale a deputaților, ne face să credem că domniile lor au uitat că fiind aleși pe circumscripții electorale, ei ar trebui să reprezinte interesele acestora și în Parlament.Modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunuluiModificările aduse Legii nr.278/2007 privind controlul tutunului și modificările aferente acestui articol în politica bugetar-fiscală nu reprezintă decât un mecanism special pentru a ocoli sistemul de impozitare al țigărilor. Nu există nici un motiv care ar explica de ce pentru acest nou tip de țigări „cigarillos”, accizele plătite trebuie să fie mai mici de cel puțin 2 ori decât cele mai ieftine țigări de pe piața autohtonă. Acest produs este la fel de dăunător ca orice produs de tutun, cu același grad de toxicitate și care poate provoacă dependență, nu este un „produs social”, iar premisa că modificarea corespunde aquis-ului european este una falsă.Modificarea cadrului de operare a Autorității naționale de IntegritateParlamentul a adoptat în două lecturi în aceeași zi un proiect de lege care modifică cadrul de operare a Autorității Naționale de Integritate. Proiectul a fost inițiat pe 4 decembrie 2020, cu mai puțin de două săptămâni până la adoptare, de un grup de deputați socialiști. Chiar în ziua în care acesta a fost adoptat, în acest proiect au fost introduse și alte completări problematice.Proiectul reduce termenului de efectuare a controlului averii și intereselor personale de la 3 ani la 1 an de la încetarea funcției/mandatului; introduce termeni de prescripție foarte scurți pentru aplicarea sancțiunilor; introduce neclarități în ceea ce privește termenul de contestare a actelor Autorității Naționale de Integritate și condiționează răspunderea disciplinară pentru nedeclararea averilor de existența unui act definitiv al Autorității Naționale de Integritate; face imposibilă eliberarea din funcție peste mai mult de un an de zile de la comiterea abaterii a funcționarilor care nu și-au declarat averile, au acționat în conflict de interese, incompatibilități să fie demiși și îngreunează foarte mult atragerea la răspundere penală pentru nedeclararea averilor, acționarea în conflict de interese sau pentru îmbogățire ilicită.În esență, proiectul reducere posibilitatea ANI de a verifica funcționarii publici, introduce un haos și mai mare în procedura de verificare a averilor și de sancționare a angajaților statului, și face imposibilă demiterea funcționarilor publici sau atragerea acestora la răspundere penală pentru încălcarea legislației în domeniul integrității. Acest fapt prin sine este greu de acceptat într-un stat care declară lupta cu corupția drept o prioritate absolută. Proiectul în cauză nu se referă la o problemă arzătoare, însă a fost adoptat în mare grabă. De asemenea, acesta a fost votat cu încălcarea procedurilor legale (lipsa avizului Guvernului și a expertizei anticorupție) și a consultărilor publice. Graba cu care a fost votat un proiect atât de sensibil trădează existența unor interese ascunse.Modificările în domeniul farmaceuticModificările legislative operate la 16 decembrie de majoritatea PSRM-Șor în domeniul farmaceutic și al medicamentelor, adoptate fără consens și consultări cu comunitatea farmaceutică din țară și care de facto scot de sub controlul riguros firesc activitatea farmaceutică, vin să submineze acest sector și să atenteze direct la sănătatea oamenilor.Liberalizarea prețurilor la medicamentele fără rețetă poate duce inevitabil la creșterea prețurilor pe o piață care încă e departe de a fi una transparentă cu un mediu concurențial propice, în timp ce limitarea adaosului comercial pentru medicamentele compensate de până la 12% va duce la dispariția treptată din farmacii a acestora reieșind din dezinteresul economic cert de a vinde în asemenea condiții, mai ales pentru farmaciile mici fără economii la scară.Dar epopeea schimbărilor distructive în acest sector nu se opresc aici. Modificarea prin care se va permite comercializarea în Republica Moldova a medicamentelor ne-autorizate în țara de origine, care nu au trecut testul de conformitate și inofensivitate, precum și introducerea posibilității de a vinde medicamente în afara farmaciilor creează toate premisele ca populația să achiziționeze pe larg produse dubioase cu consecințe potențiale grave asupra sănătății oamenilor. La aceasta se mai adaugă și posibilitatea de a vinde medicamentele în așa-zisele farmacii mobile, care în mod evident nu ar putea respecta condițiile optime de păstrare a medicamentelor. Mai mult, acestea vor fi comercializate de oameni fără pregătirea necesară, iar imposibilitatea monitorizării efective a acestor unități deschide pe larg și posibilitatea de a comercializa nestingherit medicamente falsificate și contrafăcute.În concluzie, ghidați de promisiuni electorale populiste și interese de afaceri înguste, majoritatea parlamentară PSRM-Șor pune la bătaie fără jenă chiar și sănătatea oamenilor pentru a-și îndeplini propriile interese.În contextul celor expuse:Calificăm acestea și alte acțiuni concertate ale deputaților din cadrul majorității parlamentare PSRM, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova” drept sabotaj instituțional care urmărește destabilizarea situației macrofinanciare, economice și sociale a Republicii Moldova, în mod irecuperabil pentru mai mulți ani înainte.Solicităm deputaților să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea actelor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, având în vedere încălcările și erorile grave de procedură admise. Legile respective au fost votate în grabă, fără consultări, majoritatea fără avizele favorabile ale instituțiilor de resort.Cerem insistent deputaților din parlament să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la promovarea inițiativelor care subminează statul de drept, independența instituțiilor publice, democrația și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor și obiectivelor naționale.Îndemnăm Parlamentul Republicii Moldova să-și exercite pe deplin funcția de control parlamentar, să respecte principiile transparenței decizionale, să nu accepte spre aprobare documente care nu au respectat procedurile legale de consultarea cu publicul.Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 96 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.Declarația publică în limba română este disponibilă AICI. Semnatarii Declarației: Asociația pentru Democrație Participativă ADEPTFundația Soros-MoldovaCentrul pentru Jurnalism IndependentInstitutul de Dezvoltare UrbanăAsociația Presei IndependenteAsociația Promo-LEXAmnesty International MoldovaInstitutul European de Studii PoliticeCentrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”Institutul pentru Drepturile OmuluiAlianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei„Ave Copiii”Centrul de Resurse Juridice din MoldovaCentrul Național al RomilorInstitutul pentru Politici și Reforme EuropeneCentrul Analitic Independent Expert-GrupUniunea Organizațiilor Invalizilor din MoldovaComunitatea WatchDog.mdLocal Democracy Agency MoldovaINVENTOExperts for Security and Global Affairs (ESGA)Asociația Națională a Para-juriștilor din MoldovaCentrul de Instruire și Dezvoltare EducaționalăAsociația pentru Guvernare Eficientă și ResponsabilăAsociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica MoldovaAlianța Organizațiilor pentru Persoane cu DizabilitățiAlianța INFONETInstitutum Virtutes CivilesМедиа Центр ПриднестровьяCentrul de Politici și ReformeInstitutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din MoldovaAsociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din MoldovaCongresul Autorităților Locale din MoldovaAsociația pentru Politică ExternăINTECO„Mame în Acțiune”„Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”Centrul „Pro-Europa” din ComratCentrul Regional de Dezvoltare Durabilă din UngheniAsociația Națională a Trainerilor Europeni din MoldovaCentrul Regional „Contact” BălțiGrupul de Inițiativă a Tinerilor pentru ViitorCentrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT„Pro Cooperare Regională”Asociația Micului Business din MoldovaCentrul pentru Dezvoltare și ManagementCentrul de Dezvoltare Economică și Afaceri PubliceBusiness Consulting InstituteRețeaua Națională LEADER în Moldova„Terra-1530”Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea DurabilăCentrul de Consultanță Ecologică CahulBIOSECOTOXOrganizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din MoldovaCentrul Regional de Mediu din MoldovaAsociația pentru Valorificarea DeșeurilorMișcarea Ecologistă din Moldova„Hai Moldova”Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOSCentrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-ClubAsociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”„Cutezătorul”„Caroma-Nord”Eco-Contact„BIOTICA”Centrul Național de MediuAlianța pentru Eficiență Energetică și RegenerabilăAutomobil Club MoldovaEco-SorGREEN-SchoolInstitutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”Consiliul Național al Tineretului din Moldova„Tinerii pentru Dreptul la Viață” (TDV)Fundația Est-EuropeanăAgenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană„Eco-Răzeni”Institutul de Politici PubliceFundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova”Interacțiune”Fundația pentru Educație și Dezvoltare din MoldovaAEGEE-ChișinăuCentrul de Inovare și Politici din MoldovaCASMEDAsociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)Institutul MunciiConfederația Națională a Patronatului din Republica MoldovaConfederația Națională a Sindicatelor din MoldovaFederația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONSFederația Sindicală „SĂNĂTATEA” din RM95.Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

Pe parcursul ultimilor cinci ani percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind impactul reformelor lansate în 2011 și privind calitatea actului justiției nu s-a schimbat simțitor, deși pe marginea unor subiecte opiniile diferă considerabil, arată rezultatele unui sondaj efectuat între judecători, procurori și avocați în octombrie-decembrie 2020, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie-decembrie 2020.Astfel, aproximativ 2/3 din judecători, mai mult de jumătate dintre procurori și aproape jumătate din avocați consideră că reformele lansate în anul 2011 au avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc și 83% dintre judecători, 59% dintre procurori și doar 35% dintre avocați au fost de acord că în prezent calitatea actului de justiție este mai bună decât acum cinci ani.Privitor la independența judecătorilor, 83% dintre judecători și doar 22% dintre avocați au răspuns afirmativ. Totodată, 60% din procurori au susținut afirmația privitor la independența procurorilor în anul 2020, iar 39% dintre procurori nu au fost de acord cu aceasta.Evaluarea externă a profesionalismului și integrității judecătorilor și procurorilor de către o comisie independentă este susținută de 21% din judecători și 25% dintre procurori. 54% de judecători și procurori nu susțin inițiativa. Totuși, fiecare al patrulea judecător și al cincilea procuror are o atitudine neutră față de această reformă.83% dintre judecători și 61% dintre procurori consideră că soluțiile judecătorilor sunt adoptate fără influențe din exterior, afirmația susținută de doar 25% dintre avocați. Aceeași întrebare despre soluțiile procurorilor a fost susținută de doar 49% dintre judecători și 24% dintre avocați și de 75% dintre procurori. Aceste cifre sugerează o neîncredere vădită a avocaților în independența reală a judecătorilor și procurorilor și o încredere moderată a judecătorilor în independența procurorilor. Respondenții care nu sunt de acord că soluțiile judecătorilor sunt echitabile și adoptate fără influențe din exterior, consideră că deciziile judecătorilor sunt influențate cel mai frecvent de către politicieni și cel mai rar de către polițiști.Încrederea în justiție în anul 2020 este la același nivel scăzut ca și în anul 2011, când a început reforma în justiție. 72% dintre judecători, 73% dintre procurori și 68% din avocați consideră că încrederea joasă în justiție este determinată de atacurile politicienilor în adresa justiției. 40% din judecători consideră că unii dintre colegii lor iau decizii la comandă politică, ceea ce afectează încrederea în întregul sistem – opinie susținută de 68% dintre procurori și 80% dintre avocați.Doar 67% dintre judecători, 70% dintre procurori și 33% dintre avocați consideră că Convenția Europeană pentru Drepturile Omului este respectată în sistemul de justiție din Republica Moldova.Activitatea CSM și, respectiv, a CSP, este considerată transparentă de către 60% dintre judecători și 76% dintre procurori. Doar 46% dintre judecători consideră hotărârile CSM bine motivate și 77% dintre procurori consideră hotărârile CSP bine motivate. Doar 30% dintre judecători și 47% dintre procurori consideră că CSM și, respectiv, CSP asigură independența judecătorilor/procurorilor.68% dintre judecători au declarat că procedura de numire a judecătorilor se bazează pe merit și 48% - că promovarea judecătorilor se bazează pe merit. 71% dintre procurori au declarat că numirea procurorilor se bazează pe merit și 57% - că promovarea procurorilor se bazează pe merit. Doar 31% dintre judecători și 14% dintre avocați consideră că sistemul de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor este adecvat și numai 26% dintre procurori au fost de acord că sistemul de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor este adecvat. 56% dintre avocați au fost de acord cu afirmația că în ultimii patru ani activitatea Consiliului Uniunii Avocaților a fost transparentă.Privitor la percepția lor cu privire la nivelul corupției în țară, 12% dintre judecători, 9% dintre procurori și 6% dintre avocați au declarat că în Republica Moldova nu există corupție, iar 28% dintre judecători, 43% dintre procurori și 74% dintre avocați - că în Moldova există multă corupție.20% dintre judecători, 8% dintre procurori și 8% dintre avocați consideră că în sectorul justiției fenomenul corupției nu există. 49% dintre judecători, 46% din procurori și 27% dintre avocați au considerat că corupția a scăzut față de anul 2011, în timp ce 22% din judecători, 40% dintre procurori și 61% dintre avocați consideră că în această perioadă corupția în justiție a rămas la același nivel sau a crescut. Rezultatele sondajului confirmă că profesiile juridice în general recunosc existența fenomenului corupției în sistemul de justiție, însă preferă să creadă că corupția este răspândită mai larg în alte profesii decât în cea din care fac parte. Fiind întrebați despre care sunt cele mai corupte instanțe, reprezentanții celor trei profesii au numit: în sistemul judecătoresc - curțile de apel, în sistemul procuraturii - Procuratura Anticorupție, în domeniul de autoadministrare - spre CSM, iar în avocatură - Comisia de licențiere a profesiei de avocat. Fiind întrebați despre cauzele corupției, toate cele trei profesii au indicat printre principalele motive neatragerea la răspundere a corupților, lipsa de transparență a organelor de conducere și autoadministrare, deficiențele în sistemul de promovare în funcție și salariile mici.Răspunsurile la principalele întrebări ale sondajului au fost comparate cu cele dintr-un sondaj similar efectuat în anul 2015, și cu rezultatele unui sondaj efectuat în anul 2018 în rândul avocaților.Sondajul „Percepţia judecătorilor, procurorilor și avocaţilor privind reforma în justiţie și combaterea corupţiei” a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-RESEARCH” la solicitarea CRJM, în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.Chestionarele pentru judecători, procurori și avocați pot fi descărcate după cum urmează:Chestionar judecători (română, rusă)Chestionar procurori  (română, rusă)Chestionar avocați (română, rusă)Sumarul Sondajului în limba engleză poate fi descărcat aici, iar în limba rusă - aici.Înregistrarea evenimentului de prezentare a rezultatelor sondajului este disponibilă aici.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a instruit peste 100 de judecători, avocați și procurori în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), a pledat în fața Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru ca victimele torturii să aibă acces la materialele urmăririi penale, pentru ca cetățenii să nu fie sancționați pentru că protestează, chiar dacă o fac în mod  extravagant, dar și au argumentat neconstituționalitatea legilor care au permis scoaterea abuzivă din țară a profesorilor turci. Aceste activități importante, fie planificate sau venite drept răspuns la inițiativele nedemocratice sau violările constatate, au fost întreprinse de experții CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).În prezent, alte patru cauze inițiate de CRJM așteaptă să fie examinate de CtEDO și vizează probleme legate de libertatea de asociere, independența judecătorilor, securitatea și viața privată și viața de familie. Totodată, CRJM a expediat Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei șapte note de informare referitoare la condițiile de detenție, îndepărtarea forțată și privarea de libertate, arestul preventiv, și relele tratamente, astfel încât hotărârile CtEDO în aceste cauze să fie executate eficient.Un important aport la aplicarea standardelor europene în respectarea drepturilor omului în Republica Moldova a fost sintetizarea de către CRJM a jurisprudenței CtEDO privind Moldova pentru 23 de ani, pentru ca judecătorii, procurorii și avocații să poată aplica mai ușor în practica lor jurisprudența Curții.CRJM a contribuit la consolidarea cadrului legal și practicii privind egalitatea și nediscriminarea în Moldova prin efectuarea unei analize detaliate a jurisprudenței instanțelor naționale în cauzele de discriminare, a respectării legislației privind nediscriminarea și funcționării Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. „Am promovat îmbunătățirea mecanismului de asigurare a egalității, astfel încât discriminarea să fie sancționată adecvat și la timp. Ne-am opus promovării proiectului „Big Brother” și a unui alt proiect de lege, care permiteau o intervenție prea mare a autorităților în viața privată a persoanelor”, a spus Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM, în cadrul evenimentului de închidere a proiectului.Activitățile menționate au fost întreprinse de către CRJM, deoarece respectarea efectivă a drepturilor omului în Republica Moldova este una dintre valorile și obiectivele organizației, acestea fiind promovate și în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, susținut financiar de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), implementat în perioada octombrie 2016 – noiembrie 2020.Principalele rezultate obținute de CRJM în cadrul proiectului pot fi văzute în fișa informativă a proiectului. Mai multe detalii despre documentele elaborate și activitățile implementate în cadrul proiectului sunt disponibile pe pagina web a CRJM.Înregistrarea evenimentului de închidere a proiectului este disponibilă pe pagina web www.privesc.eu.  

În fiecare an, la 9 decembrie, celebrăm Ziua Internațională Anticorupție pentru a crește conștientizarea publicului privind fenomenul corupției în lume. În anul 2020, tematica propusă de Organizația Națiunilor Unite (ONU) este „Recuperare prin integritate”. Corupția prosperă în perioade de criză, iar pandemia globală COVID-19 nu face excepție. Ca urmare a acestui an plin de provocări și schimbări complexe, ONU pune accent pe faptul că diminuarea corupției și restabilirea incluzivă după COVID-19 poate fi făcută doar prin integritate. O recuperare prin integritate necesită implicarea unor organisme anticorupție puternice, o mai bună supraveghere a pachetelor de asistență de urgență, achiziții publice mai deschise și transparente,  și, în mod crucial, implicarea societății civile. Fiecare din noi poate contribui la diminuarea fenomenului corupției prin adoptarea integrității ca principiu propriu!Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) se alătură campaniei lansate de ONU de Ziua Internațională Anticorupție, invitând pe cei interesați să completeze un quiz pentru testarea cunoștințelor în domeniul anticorupției. Din persoanele care răspund corect la toate întrebările CRJM va desemna aleatoriu un/o câștigător/oare a două volume de Tratat de drept penal din 2015. Termenul limită de completare a quiz-ului este de 13 decembrie 2020 (inclusiv). Alegerea aleatorie a câștigătorului/oarei va fi făcută la 14 decembrie 2020 printr-o aplicație online.Quiz-ul este disponibil mai jos:

Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic condamnă cu vehemență abuzurile comise prin nerespectarea procedurilor legale de promovare a proiectelor de lege comise de către majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Șor și grupul Pentru Moldova, în ședința plenului Parlamentului din 3 decembrie 2020, și anume, adoptarea cu încălcarea flagrantă a procedurii legislative a unor proiecte de legi de importanță majoră pentru securitatea economică, socială și informațională a țării. Derularea evenimentelor la ședința în plen a luat caracteristicile unor înțelegeri dintre clanurile cu interese obscure aflate la putere, punând în pericol relațiile externe cu partenerii strategici SUA, UE și România, camuflând schemele de corupție în proiectul de lege a bugetului și subminând securitatea statului prin proiecte de legi ce alimentează scindarea pe criterii etnice, stimulează separatismul și federalizarea Republicii Moldova.Totodată, niciunul dintre proiecte nu a fost supus expertizei anticorupție și nu a fost consultat public. La fel, au lipsit avizele comisiilor parlamentare de profil și avizul Guvernului. Proiectele au fost votate în regim de urgență, deși, cu o singură excepție, nu vizează subiecte urgente. Constatăm că majoritatea deciziilor adoptate pe 3 decembrie 2020 au scopul de a submina rolul noului Președinte ales al Republicii Moldova. Îndemnăm deputații în parlament să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la promovarea inițiativelor care subminează statulul de drept, independența instituțiilor publice, democrația și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor și obiectivelor naționale. Totodată, îndemnăm Parlamentul să-și exercite pe deplin funcția de control parlamentar, să respecte principiile transparenței decizionale, să nu accepte spre aprobare documente care nu au respectat procedurile legale de consultarea cu publicul, iar instituțiile statului nu trebuie să-și schimbe subordinea în funcție de cine vine la Președinție.La ședința din 3 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat următoarele acte principale:În două lecturi în aceeași zi – legea privind trecerea SIS-ului în subordinea Parlamentului. Proiectul a fost înregistrat în parlament de deputații socialiști pe 1 decembrie 2020 și votat peste două zile, fără avizele comisiilor parlamentare și fără existența raportului de expertiză anticorupție, care sunt obligatorii conform legii. Acesta nu a fost discutat nici măcar în comisia Parlamentară privind securitate și ordine publică, care trebuia să prezinte raportul în plenul Parlamentului. Prin dispoziția Președintelui Parlamentului, proiectul a fost transferat pentru examinarea Comisiei juridice, controlată de majoritatea parlamentară. Graba cu care a fost adoptată această inițiativă legislativă nu poate fi explicată decât prin dorința Partidului Socialiștilor din Republica Moldova de a controla politic SIS-ul după pierderea alegerilor prezidențiale de către Igor DODON. De altfel, trecerea SIS-ului sub control prezidențial a fost efectuată tot la solicitarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, în anul 2019, când Președinte al țării era liderul informal al acestui partid.În două lecturi în aceeași zi – anularea legii din anul 2018 privind vânzarea terenului pe care s-a aflat stadionul republican pentru construcția Ambasadei SUA în Republica Moldova, după ce a fost înregistrat de deputații socialiști la 1 decembrie 2020. Proiectul, de asemenea, nu a fost discutat în toate comisiile parlamentare și nu a fost supus expertizei anticorupție. Proiectul a fost votat fără avizul Guvernului, care este obligatoriu pentru proiectele ce pot afecta veniturile publice. Avizul Guvernului era imperios necesar și din considerentul că adoptarea acestui proiect poate duce la o înrăutățire a relațiilor bilaterale cu SUA. Menționăm că, la 2 decembrie 2020, Partidul Șor a înregistrat în parlament un proiect de lege de concesionare a acestui teren, iar după adoptarea din 3 decembrie a legii, liderul acestui partid, Ilan ȘOR, a anunțat pe rețele sociale că va construi pe acest teren un parc de distracții.În prima lectură – modificarea legislației cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Și acest proiect, înregistrat de deputații socialiști pe 1 decembrie 2020, a fost adoptat fără a fi discutat în prealabil, în lipsa avizului tuturor comisiilor parlamentare și a expertizei anticorupție. Având în vedere că subiectul limbilor vorbite în Republica Moldova este unul deosebit de sensibil pentru societate, adoptarea cu încălcarea legii a acestui proces agravează în mod intenționat tensiunile în societate, aparent cu scopul de a sustrage opinia publică de la problemele reale cu care se confruntă țara (criza pandemică care se agravează, creșterea ratei sărăciei, corupția etc.).În prima lectură – modificarea legislației audiovizuale, pentru a reduce volumul obligatoriu al materialului propriu difuzat și a exclude interdicția pentru difuzarea materialelor propagandistice de peste hotare. Acest proiect a fost înregistrat de deputații socialiști pe 23 noiembrie 2020, cu 10 zile până la aprobarea în prima lectură. Nici acest proiect nu a fost discutat în comisia de profil (educație și mass-media) și a fost alocat de președintele Parlamentului pentru a fi prezentat Comisiei Juridice, controlată de majoritatea parlamentară.În prima lectură – adoptarea politicii bugetar-fiscale, a bugetelor de stat și de asigurării sociale pentru anul 2021. Proiectele, cu un volum de câteva sute de pagini, au fost publicate de Guvern pentru consultare publică la 30 noiembrie 2020, adoptate de Guvern în aceeași zi și înregistrate în parlament în seara zilei de 1 decembrie 2020. Similar practicii defectuoase deja stabilite, proiectele nu au fost discutate în toate comisiile parlamentare. Deputaților le-a fost acordat mai puțin de 24 de ore pentru a le studia. Având în vedere importanța acestor proiecte, examinarea lor cu a asemenea grabă, chiar și în prima lectură, când se discută chestiunile conceptuale ale legilor, nu poate fi justificată în niciun fel.La fel trezește îngrijorarea faptul că, în ultima perioadă de timp, deputații din majoritatea parlamentară au înregistrat în parlament mai multe proiecte de legi menite de reducă democrația parlamentară. Tot în ședința din 3 decembrie 2020 a fost modificată componența biroului permanent al Parlamentului – organul care stabilește agenda parlamentară. A fost redus numărul reprezentanților Partidului Democrat din Moldova, care acum este în opoziție, pentru a asigura controlul majorității parlamentare asupra biroului permanent. Acest comportament este iresponsabil și nu poate decât să știrbească și mai mult încrederea în Parlament. Comisia de la Veneția s-a pronunțat împotriva reducerii democrației la un simplu majoritarism: „Democrația nu poate fi redusă la guvernarea majorității; regula majorității este limitată de Constituție și de lege, în primul rând pentru a proteja interesele minorităților. Desigur, majoritatea conduce țara în timpul unei perioade legislative, dar nu trebuie să supună minoritatea; are obligația de a-i respecta pe cei care au pierdut ultimele alegeri”.Declarația în limba română este disponibilă AICI.Declarația în limba engleză este disponibilă AICI.  Semnatarii Declarației: Transparency International MoldovaAsociația pentru Democrație Participativă ADEPTCentrul pentru Jurnalism IndependentInstitutul de Dezvoltare UrbanăAsociația Presei Independente Asociația Promo-LEXInstitutul European de Studii PoliticeCentrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”Institutul pentru Drepturile Omului „Ave Copiii”Centrul de Resurse Juridice din MoldovaCentrul Național al Romilor Institutul pentru Politici și Reforme Europene Centrul Analitic Independent Expert-Grup Uniunea Organizațiilor Invalizilor din MoldovaComunitatea WatchDog.mdESGA (Experts for Security and Global Affairs)Amnesty International MoldovaAsociația Națională a Para-juriștilor din Republica MoldovaCASMEDLocal Democracy Agency MoldovaINVENTOCentrul de Instruire și Dezvoltare EducaționalăAsociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica MoldovaAlianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități Alianța INFONETInstitutum Virtutes Civiles Медиа Центр ПриднестровьяCentrul de Politici și Reforme Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din MoldovaAsociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din MoldovaCongresul Autorităților Locale din MoldovaAsociația pentru Politică ExternăINTECO„Mame în Acțiune”„Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”Centrul „Pro-Europa” din ComratCentrul Regional de Dezvoltare Durabilă din UngheniAsociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova Centrul Regional „Contact” BălțiGrupul de Inițiativă a Tinerilor pentru ViitorCentrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT„Pro Cooperare Regională”Asociația Micului Business din MoldovaCentrul pentru Dezvoltare și ManagementCentrul de Dezvoltare Economică și Afaceri PubliceBusiness Consulting InstituteRețeaua Națională LEADER în Moldova„Terra-1530”Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea DurabilăCentrul de Consultanță Ecologică CahulBIOSECOTOXOrganizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din MoldovaCentrul Regional de Mediu din MoldovaAsociația pentru Valorificarea Deșeurilor Mișcarea Ecologistă din Moldova „Hai Moldova”Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOSCentrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-ClubAsociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”„Cutezătorul”„Caroma-Nord”Eco-Contact„BIOTICA”Centrul Național de Mediu Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă Automobil Club MoldovaEco-SorGREEN-SchoolInstitutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”Consiliul Național al Tineretului din Moldova„Tinerii pentru Dreptul la Viață”Fundația Est-EuropeanăAgenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană „Eco-Răzeni”Institutul de Politici PubliceFundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova”Interacțiune”Fundația pentru Educație și Dezvoltare din MoldovaAEGEE-ChișinăuCentrul de Inovare și Politici din MoldovaAsociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului CAPInstitutul MunciiConfederația Națională a Patronatului din Republica MoldovaConfederația Națională a Sindicatelor din MoldovaFederația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din Republica Moldova 

CRJM anunță concurs pentru:Funcția: Asistent/ă administrativ-financiar/ă;Contract: pentru perioadă determinată (ianuarie 2021 – decembrie 2022), cu posibilitate de extindere;Localitatea: Republica Moldova, Chișinău, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.ATRIBUȚII:Asistentul/a administrativ-financiar/ă asistă în coordonarea activităţilor Asociaţiei și contribuie logistic, administrativ și financiar la buna realizare a activităților Asociaţiei.RESPONSABILITĂȚI DE BAZĂ:Acordarea suportului administrativ, financiar și organizațional în managementul general al Asociației;Asistarea în organizarea și implementarea activităților Asociației;Acordarea suportului echipei în compilarea datelor și colectarea documentelor financiare și fiscale și celor ce țin de activitatea Asociației;Executarea altor sarcini administrative și financiare necesare pentru buna implementare a activităților Asociației.Fișa de post a funcţiei este anexată și disponibilă la: https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2020/12/Fisa-de-post-Asistent.pdf. CERINȚE:Educație și experiență anterioarăstudii superioare finalizate (licență) în unul din următoarele domenii: management, economie finanțe;experiență de lucru într-o funcție similară sau experiență relevantă în realizarea sarcinilor administrativ-financiare. Experiența de lucru în sectorul asociativ va constitui un avantaj.Cunoștințe:cunoașterea fluentă a limbii române. Cunoașterea limbii engleze – nivel intermediar. Cunoașterea limbii ruse va constitui un avantaj;Utilizator PC avansat cu abilitați de cercetare în mediu online și abilități de lucru în MS Office (obligatori Word și Excel, Power Point), Outlook.Abilități și aptitudini:abilități bune de comunicare internă și externă, planificare și organizare, spirit de inițiativă;gândire analitică, abilitate de a lucra cu documentele și de a respecta termenele-limită, regulile și procedurile Asociației;responsabilitate, atenție la detalii, bună organizare și dedicație;capacitate de a lucra independent, în echipă și sub presiune.atitudine pro-activă, receptivă și flexibilă.Competențe de bază:angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;regim de muncă flexibil.Persoanele, care corespund cerințelor de mai sus, sunt rugate să expedieze prin e-mail CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 29 decembrie 2020, ora 23.59, la adresa: [email protected].  Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu.Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți/toate candidații/tele calificați/te sunt  încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

18 avocați/te și-au fortificat cunoștințele în domeniul dreptului mass-media, pentru a putea oferi servicii juridice de calitate și în timp util jurnaliștilor/stelor din Republica Moldova. Aceștia/acestea au beneficiat de instruiri din iulie până în noiembrie 2020  în cadrul unui program organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la Chișinău.Programul de instruiri  a fost gândit ca un răspuns la necesitatea stringentă de apărare a drepturilor și intereselor jurnaliștilor din Republica Moldova, care se confruntă cu încălcări flagrante ale drepturilor lor. La unele instruiri au participat și jurnaliști, care s-au împărtășit cu provocările și problemele existente în viața lor profesională.„Actualmente, lumea este plină de știri și informații false, de cazuri de violare a libertății de exprimare și anume în aceste vremuri avem nevoie cel mai mult de o mass-media puternică și independentă. Pentru a-i putea apăra drepturile, avem nevoie de juriști competenți în domeniu. Sper ca avocații participanți la acest program să utilizeze capacitățile dobândite pentru protejarea valorilor democratice” a menționat domnul Adam AMBERG, șeful secției Cooperare pentru Dezvoltare din cadrul Ambasadei Suediei la Chișinău. „Și până la acest seminar am avut cazuri practice (ce țin de dreptul mass-media), însă în acest program am învățat ceva nou, dat fiind faptul că jurisprudența permanent se actualizează. Sper că jurnaliștii mă vor contacta pentru a putea colabora și a aplica ceea ce am învățat aici” a spus domnul Alexei CROITOR, avocat din Chișinău.„Dat fiind faptul că la Ziarul de Gardă suntem specializați în scrierea investigațiilor, deseori ne confruntăm cu atacuri, suntem acționați în instanțele de judecată. Acest program a fost util, deoarece acum cunoaștem mai detaliat cum să ne apărăm drepturile. Cred că vom colabora în viitor cu avocații din acest program. Ar fi de dorit ca aceste instruiri să continue pentru că legislația și starea de fapt a lucrurilor se schimbă în permanență” a menționat doamna Corina ȘEREMET, jurnalistă la Ziarul de Gardă.„CJI oferă asistență juridică și consultații juridice jurnaliștilor și presei independente, deoarece, aceștia sunt deseori atacați verbal sau fizic atunci când sunt pe teren. Avem foarte mulți avocați în Republica Moldova, însă din păcate foarte puțini specializați în domeniul mas-media. Iată de ce aceste cinci instruiri au fost foarte importante și speram ca avocații participanți ai acestui program să colaboreze cu CJI pentru apărarea jurnaliștilor” a spus Anastasia NANI, directoare adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent. „Atunci când libertatea de exprimare este în pericol, este imperativă susținerea și protejarea mass-media, contribuind astfel și la o democrație funcțională. CRJM a organizat acest program pentru a facilita colaborarea ulterioară și schimbul de experiență între avocați și reprezentanți mass-media. Ne dorim ca după acest program avocații să acorde, contra plată, asistență profesionistă mass-media din Republica Moldova” a menționat domnul Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.Formatori în cadrul instruirilor au fost atât experți naționali, cât și internaționali: Vladislav GRIBINCEA, avocat și președinte CRJM; Dragoș CUCEREANU, jurist la grefa CtEDO; Eugeniu RÎBCA, jurist și expert în legislația mass-media; Bogdan MANOLEA, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet din România și Galina ARAPOVA, expertă din Rusia în libertatea de exprimare.Participanții au învățat despre următoarele subiecte din domeniul dreptului mass-mediaLibertatea de exprimare, principii și restrângeri (31 iulie 2020);Defăimarea/apărarea onoarei și demnității, dreptul la viața intimă, familială și privată (4-5 septembrie 2020);Accesul la informații de interes public și protecția datelor cu caracter personal (1-2 octombrie 2020);Raporturile dintre presă și Consiliul Audiovizualului (30 octombrie 2020);Garanțiile libertății de exprimare în procedurile penale și contravenționale (27 noiembrie 2020)Programul a avut loc în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație necomercială care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. Realizăm activități de cercetare și de advocacy. Suntem independenți și neafiliați politic.  CRJM anunță un concurs pentru: Funcția: Consilier/ă juridic/ă;Contract: pentru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de extindere pentru un termen nedeterminat;Localitatea: Chișinău, Republica Moldova, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.Atribuții:Principalele sarcini ale juristului/juristei țin de:Cercetare și analiză; Advocacy;Activități de instruire;ReprezentareFișa de post a funcției este anexată. CERINȚE: Educație:studii universitare în domeniul dreptului.Cunoștințe:bune cunoştinţe în domeniul justiţiei şi al drepturilor omului;cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză (cel puțin nivelul B2). Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.Abilități și aptitudini:folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi cunoașterea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;bune abilități de comunicare internă și externă, prezentare, planificare și organizare;persoană responsabilă, atentă la detalii, bine organizată și dedicată;capacitatea de a lucra independent, în echipă și sub presiune.Competențe de bază:angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.Încurajăm depunerea dosarelor și de către persoanele care nu au stagiu de muncă sau cu puțină experiență profesională. Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;program deplin de lucru între 9:00 – 18:00;regim de muncă flexibil.Persoanele care corespund cerințelor menționate mai sus sunt rugate să expedieze prin e-mail o scrisoare de motivare și CV-ul actualizat, care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 6 ianuarie 2021, ora 23.59, la adresa: [email protected] va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu. Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

Timp de patru ani, Centrul de Resurse Juridice (CRJM) a activat pentru responsabilizarea sistemului judiciar, respectarea drepturilor omului și capacitarea societății civile din Moldova în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, susținut financiar de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Despre reușitele și lecțiile învățate din acest proiect, echipa CRJM a vorbit public la 25 noiembrie 2020 în cadrul unui eveniment dedicat finalizării proiectului.„Obiectivele proiectului - supremația legii, protejarea statului de drept și asigurarea unui mediu adecvat încât societatea civilă să fie financiar sustenabilă și să se implice activ în procesul decizional – sunt subiecte importante pentru Republica Moldova”, a declarat domnul Scott HOCKLANDER, Șeful Misiunii USAID Moldova. „USAID crede că organizațiile societății civile (OSC-urile) locale sunt cele mai potrivite pentru a identifica cele mai bune soluții pentru problemele din Moldova, iar CRJM-ul a fost unul din acești lideri”, a spus dl HOCKLANDER.Contribuția majoră a proiectului în domeniul justiției a constat în promovarea transparenței și independenței justiției, inclusiv în procesul de numire și promovare a judecătorilor, prin monitorizare și reacție la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și la inițiativele legislative din domeniu. Una dintre realizările importante a proiectului este că în interiorul sistemului s-a format o masă critică a judecătorilor - cei care nu vor mai permite intervenții în activitatea lor și vor reacționa la problemele existente în sistem, a subliniat Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program la CRJM. „CRJM a monitorizat toate ședințele CSM și a elaborat anumite concluzii, inclusiv critici privind activitatea Consiliului. Toate reacțiile CRJM privind deschiderea și transparența CSM sau criteriile de selecție și promovare a judecătorilor au fost ulterior examinate și implementate. Meritul de a fi sensibilizat societatea civilă, prin reacționarea la anumite situații, vă aparține”, a apreciat Dorel MUSTEAȚĂ, membru al CSM.„Despre justiție a început să se vorbească mult grație CRJM, care a încercat să traducă în limbaj accesibil cea ce se întâmplă în justiție, ca să putem vorbi profesionist despre problemele în acest domeniu, a apreciat Mariana RAȚĂ, directoare de știri la TV8. „Într-o anumită perioadă, CRJM a fost singurul ONG ce s-a expus public împotriva derapajelor în justiție și mereu a criticat tentative ale guvernării de a introduce legi sau mecanisme dăunătoare statului, cum ar fi legea privind amnistia fiscală și cetățenia pentru investiții, a subliniat Mariana RAȚĂ.În domeniul drepturilor omului, CRJM a instruit peste 100 de judecători, avocați și procurori pe subiecte actuale situației și contextului Republicii Moldova, astfel încât profesioniștii să obțină răspunsuri și instrumente concrete pentru situațiile cu care se confruntă în practică. Totodată, în cadrul proiectului a fost sintetizată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauzele Moldovenești timp de 23 de ani și a continuat litigarea strategică pe subiecte critice pentru drepturile și libertățile omului. „Am promovat implementarea mecanismului care să asigure executarea hotărârilor CtEDO în Moldova și îmbunătățirea mecanismului de asigurare a egalității, astfel încât discriminarea să fie sancționată adecvat și la timp”, a spus Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.„Prin instruirile pe care le organizează în domeniul jurisprudenței CtEDO, CRJM asigură transmiterea cunoștințelor și abilităților și schimbă atitudinea avocaților, iar documentele CRJM sunt bază pentru instruirile oferite în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților”, a apreciat doamna Viorica GRECU, directoarea Centrului de Instruire al Avocaților. „CRJM elaborează informații importante pentru creșterea și dezvoltarea profesională a avocaților, ceea ce înseamnă grăbirea reformelor”, a adăugat dna Grecu.Domnul avocat Tudor OSOIANU, care a beneficiat de instruirile CRJM a menționat că acestea ajută avocații să aibă abilitatea de a identifica jurisprudența relevantă și de a o invoca în procesele judiciare în care participă, iar propunerile de politici cu care vine CRJM în urma cercetărilor efectuate contribuie la promovarea respectării reale a drepturilor omului.Cu susținerea organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) partenere și a partenerilor de dezvoltare, proiectul CRJM a avut contribuții majore pentru îmbunătățirea legislației ONG-urilor. Din 2017 și până în prezent, grație îmbunătățirilor aduse mecanismului financiar – Legea 2% și Regulamentului de implementare a acesteia, sectorul neguvernamental a beneficiat de peste 22 mil. de lei. Un alt mare succes a fost aprobarea noii Legi privind organizațiile necomerciale, susținută de CRJM, care elimină restricțiile nejustificate a libertății de asociere, simplifică procedura de înregistrare și regulile privind structura internă a OSC-urilor. „O societate democratică are nevoie de un sector al societății civile dezvoltat, vibrant, încât acesta, alături de media independentă, să asigure ca cetățenii să fie bine informați și să poată cere socoteală autorităților”, a subliniat Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic la CRJM. Un alt produs exclusiv elaborat în cadrul proiectului este „Radiografia atacurilor asupra OSC-urilor” – o documentare a atacurilor asupra ONG-urilor și a campaniilor de defăimare, document important în contextul  protejării spațiului societății civile.„CRJM a reacționat prompt, cu regularitate, de multe ori în regim de pompieri, a luat atitudine și au prezentat opinii profesioniste pe subiecte precum tortura, democrația, nediscriminare, activitatea Curții Constituționale, alte subiecte ce țin de supremația legii, sau ce țin  de mediul activității OSC-urilor. Sunt nespus de bucuros că CRJM ne-a fost alături în crearea de parteneriate și coaliții – fie ad-hoc sau permanente”, a declarat domnul Sorin MEREACRE, președintele Fundației Est-Europene.   „Acest proiect a fost unul de succes cu rezultate remarcabile. Chiar dacă nu toate obiectivele au fost atinse, echipa a acționat cu bună credință și abnegație. Contextul politic a influențat major și rezultatele, și nereușitele proiectului, iar una din lecțiile învățate este să nu avem niciodată încredere în stat, deoarece întotdeauna ne va da planurile peste cap”, a apreciat domnul Ovidiu VOICU, expert independent în evaluarea proiectelor. „CRJM a reușit să coaguleze societatea civilă în jurul lui în vremuri grele și să creeze o platformă de răspuns la amenințarea statului – acest rezultat merită întărit chiar mai mult decât îmbunătățirea anumitor legi”, a adăugat dl Voicu.Proiectul „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” a fost implementat de CRJM cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în perioada octombrie 2016 - noiembrie 2020.Principalele rezultate obținute de CRJM în cadrul proiectului pot fi văzute în fișa informativă a proiectului. Mai multe detalii despre documentele elaborate și activitățile implementate în cadrul proiectului sunt disponibile pe pagina web a CRJM. Înregistrarea evenimentului de închidere a proiectului este disponibilă pe pagina web www.privesc.eu.