Termenul „Big Data” (traducere mot-a-mot ar fi Date Mari sau Masive) a devenit omniprezent în spațiul online. Este adesea asociat cu subiecte despre inovație, viitorul pieței muncii și inteligența artificială (AI). Zeci de evenimente și conferințe sunt organizate aproape zilnic la acest subiect, în timp ce aproape fiecare platformă de învățare online are un curs dedicat Big Data.[1] Conceptul Big Data este deseori descris ca un instrument care va ajuta societatea să soluționeze provocări majore, precum încălzirea globală, securitatea energetică sau combaterea sărăciei.[2] În același timp, există numeroase îngrijorări care ne vorbesc despre faptul că utilizarea Big Data poate fi considerată o amenințare la adresa vieții noastre private și la slăbirea în general a cadrului de protecție a drepturilor omului.Deci, ce este big data?Exemplu„Big Data” este termenul utilizat în mod obișnuit pentru a descrie volumul mare și în creștere de date generate de utilizatorii unor servicii sau dispozitive precum și tehnicile analitice avansate utilizate pentru a analiza aceste date.[3]Ori de câte ori folosim un smartphone, ceas digital sau o tabletă care are senzori capabili să înregistreze informații, anumite date privind modul de utilizare al acestei tehnologii de către noi sunt create ca și produs secundar.  Un exemplu ilustrativ al ceea ce este Big Data ar fi fluxul zilnic de informații depersonalizate generate de dispozitivul Apple Watch de la utilizatorii săi din întreaga lume (timpul, frecvența sau modul de utilizare, etc) Așa dar, Big data înseamnă....informații, de regulă despre noi, adunate și analizate împreună, pentru a genera anumite concluzii, și mai nou! pentru a prezice cu exactitate anumite informații despre comportamentul nostru în viitor, de exemplu: care va fi cel mai bine vândut produs în perioada sărbătorilor de iarnă? sau: ce cuvinte trebuie să includă anunțul de publicitate pentru a atrage atenția lui X?. Cu ajutorul Big Data, statele și corporațiile sunt capabile să nu doar să analizeze deprinderile, dar să prezică și chiar să manipuleze comportamentului oamenilor într-un grad fără precedent.[4]Big data și AlgoritmiiPentru a procesa Big Data, este necesar un set specific de abilități, de obicei compuse din instrucțiuni matematice și programe software care analizează aceste seturi de informații prin intermediul unor instrucțiuni, cunoscute sub numele de „algoritmi”.__________________________________Un algoritm este definit ca un set de instrucțiuni care este dezvoltat pentru a ne ajuta în luarea unei decizii și prezintă o soluție pentru sortarea unor seturi de date foarte mari care nu pot fi înțelese pur și simplu de către ființe umane sau care ar necesita o cantitate enormă de timp și resurse. Cel mai simplu algoritm lucrează după exemplu „dacă / atunci” (if/then).___________________________________  Big data este așa-numitul „combustibil” pentru algoritmi. Algoritmul analizează datele existente și ne ajută să trasăm anumite concluzii. În sectorul financiar, algoritmii deja „ajută” ofițerii de creditare să evalueze  riscurile de credit pentru crearea unor previziuni financiare (Va putea X să plătească creditul la timp?).[5] Pe de altă parte, de exemplu în domeniul medical, algoritmii asistă personalul medical în procesul de diagnosticare al anumitor maladii (de exemplu: suprapunerea a mii de ultrasonografii pentru a depista elemente comune ale unei maladii).[6]Așadar, utilizarea Big Data ne poate ajuta să automatizăm anumite procese care anterior ne puteau lua foarte mult timp și resurse. În același timp, dacă nu sunt construite corect, acestea pot înrădăcina sau crește inegalitățile și promova discriminarea, mai ales având în vedere că cei care sunt cel mai expuși la evaluarea prin sisteme automate ar putea fi de fapt cei mai vulnerabili din societatea noastră. Un exemplu ilustrativ în acest sens poate fi explicat cu ajutorul unui studiu celebru realizat in 2003, întitulat: „Sunt Emily și Greg mai angajabili decât Lakisha și Jamal?”.[7] În această cercetare, autorii au realizat un experiment pentru a măsura discriminarea rasială pe piața muncii. Fiecărui CV identic după conținut i se atribuia fie un nume din punct de vedere sonor tipic afro-american (de exemplu: Jamal), fie un nume sonor tipic „alb” (de exemplu: Greg). Rezultatele au arătat o discriminare semnificativă împotriva persoanelor afro-americane, care deși prezentau un CV identic, primeau de două ori mai puține invitații la interviul de angajare. Astfel, un algoritm care ar permite screening-ul automat al unui număr mare de CV-uri pentru angajare, dacă include în calitate de criteriu de triere numele persoanei, locul nașterii persoanei, sexul sau vârsta, poate crea o situație gravă de discriminare.Big Data – implicații pentru drepturile omului și sistemul justiției  Cu toate riscurile pe care le comportă, în special pentru protecția vieții private și alte drepturi ale noastre, Big Data poate totuși ajuta factorii de decizie să ia decizii „corecte”, dacă sunt construite corespunzător. Introducerea „Big Data” în sistemul justiției poate ajuta la detectarea și reducerea anumitor criterii subiective, precum și la reducerea apariției erorilor sau chiar la detectarea prejudecăților.[8] De exemplu, anumiți factori externi, (precum foamea!) pot influența rezultatul unui proces judiciar. Într-un studiu realizat în Israel în 2011 în baza a 1.112 hotărâri judecătorești, cercetătorii au stabilit că procentul de decizii favorabile pentru reclamanți scade treptat de la 65% la aproape zero de la începutul zilei de lucru și până la pauza de prânz și revine brusc la 65% după pauza de masă. Rezultatele studiului ne arată că hotărârile judecătorești pot fi „influențate” de anumite variabile care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu motivarea sau probele administrate pe caz.[9]  Acest exemplu, deși în niciun caz nu sugerează ca judecătorii să fie înlocuiți cu roboții sau algoritmi inteligenți, ilustrează că sunt necesare anumite mecanisme care să prevină sau să limiteze la maxim factorul uman sau alte erori care „nu pot fi văzute cu ochiul liber”, dar pot fi detectabile de Big Data.Există încă un caz în care cercetătorii au utilizat Big Data și algoritmii pentru a construi un sistem care prezice acuratețea rezultatului cazurilor judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o precizie de 79%.[10] Sarcina cercetătorilor a fost de a prezice dacă un anumit articol al Convenției a fost încălcat, având în vedere dovezi textuale extrase dintr-un caz. Printre concluziile cercetătorilor se numără faptul că secțiunea „fapte” a unui caz prezice cel mai bine decizia curții, în al doilea rând, că conținutul descris al unui caz este un indicator important dacă va exista o încălcare a unui anumit articol al Convenției sau nu.[11]Aplicațiile Big Data pot deveni o realitate pentru sectorul public și, în special, pentru sistemul judiciar. Instanțele judecătorești au capacitatea și competența de a colecta, stoca și prelucra o cantitate mare de informații. De exemplu, numărul total al cauzelor înregistrate in instanțele de judecată din Moldova depășește 200.000 dosare anual.[12] Aceasta poate reprezenta elementul de volum de informații Big Data. Crearea unei infrastructuri de Big Data poate ajuta sistemul justiției să detecteze informații și caracteristici noi despre sistemul de justiție, inclusiv să ajute la detectarea și diminuarea riscurilor de corupție. Aplicațiile Big Data ajută foarte mult în eficientizarea procesului de monitorizare a respectării drepturilor omului, concluziile fiind importante pentru stabilirea priorităților de intervenție la nivel de politici publice. În același timp, există potențial pentru ca aplicațiile Big Data și algoritmurile să dezvolte mecanisme de prevenție a drepturilor Omului. De exemplu, analiza datelor a fost deja utilizată pentru a prezice și preveni conflictele sociale și cele ale încălcărilor drepturilor omului în urma unor evenimente cum ar fi alegerile sau izbucnirea unui conflict militar.[13]Așa-dar, Big-data, prezintă atât beneficii, cât și riscuri pentru protecția drepturilor omului și sectorul justiției. De aceea, este foarte important ca utilizarea AI să fie reglementată, pentru a asigura utilizarea maximă beneficiilor și reducerea posibilă a riscurilor.Principii și etica de utilizare Big Data Din cercetările efectuate, Big Data este încă o zonă gri, lipsită de o reglementare adecvată.  La nivelul țărilor ONU, comunitatea internațională a fost chemată să îmbrățișeze un set de principii în legătură cu utilizarea Big Data. Acestea includ principiile responsabilității, transparenței, calității, predictibilității și securității. Principiul responsabilității oferă identificarea responsabilităților, procesul decizional și, după caz, identificarea factorilor de decizie; Transparență înseamnă cerința de a prezenta ce se întâmplă în interiorul unui algoritm, când și cum se prelucrează datele noastre personale înainte ca acestea să fie accesibile publicului. Un alt principiu este posibilitatea utilizării unor algoritmi „deschiși” care pot fi evaluați de către terți. Un alt principiu, calitatea, reprezintă garanții minime ale calității datelor și prelucrării. Nu cel din urmă, principiul securității, cere măsuri adecvate din partea dezvoltatorilor de algoritmi și big data pentru a împiedica scurgerile de date și faptul că anumiți algoritmi să fie utilizați neautorizat.[14]Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a elaborat o recomandare pentru statele membre cu privire la impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului – Recomandarea CM/Rec(2020)1 of the Committee of Ministers to member States on the human rights impacts of algorithmic systems. În cadrul Consiliului Europei a fost creat Comitetul Ad-Hoc cu privire la AI (Ad hoc Committee on Artificial Intelligence (CAHAI)). CAHAI are mandatul să examineze fezabilitatea și elementele potențiale, în baza consultărilor largi a diverșilor subiecți, a unei reglementări juridice pentru dezvoltarea, designul și aplicarea inteligenței artificiale, în baza standardelor Consiliului Europei cu privire la drepturile oului, democrație și statul de drept.La ce ne putem aștepta în viitor? Algoritmi puternici alimentați de Big Data pot chiar la un moment dat chiar să înlocuiască luarea deciziilor umane în multe domenii ale vieții noastre. Acest lucru, deși are unele beneficii de eficiență, comportă și multe riscuri. De aceea instrumentele de evaluare algoritmică, nu trebuie totuși considerate ca fiind singurul factor în luarea unei decizii. Acestea pot ajuta oamenii la luarea deciziilor, dar nu ar trebui să înlocuiască oamenii în toate domeniile vieții noastre. Iar pentru a ajuta, utilizarea instrumentelor de evaluare algoritmică necesită o reglementare clară atât la nivel național, cât și interațional.Poți afla mai multe despre Big Data și modul în care ar putea fi utilizate pe aceste platforme:Coursera.org: https://www.coursera.org/courses?query=big%20dataLynda.com: https://www.lynda.com/search?q=big+dataKenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014): https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-wAcest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL. ______________________________________________[1] Printre altele: ;  [7] Bertrand Marianne, Mullainathan Sendhil, ‘Are Emily and Greg More Employable than Lakisha and Jamal? A Field Experiment on Labor Market Discrimination’ (2003) [8] Anna Sagana Dr. Mario Senden ‘Big Data in the courtroom: Bug or Feature?’ Maastricht University [10] Aletras N, Tsarapatsanis D, Preoţiuc-Pietro D, Lampos V. ‘Predicting judicial decisions of the European Court of Human Rights: a Natural Language Processing perspective. PeerJ Computer Science 2:e93 (2016)[11] Ibidem[12] Agenția de administrare a instanţelor judecătoreşti (AAIJ), raport 2019 privind examinarea cauzelor în instanța de judecată https://aaij.justice.md/files/document/attachments/RAPORT%20ANALIZA%20STATISTICA%202019%20final%20%281%29.pdf.[13] Galit A. Sarfaty „Can big data revolutionize international human rights law?” https://scholarship.law.upenn.edu/jil/vol39/iss1/3/[14] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată A/72/43103

CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unor spoturi video în care se explică modul de funcționare a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și procedura de reprezentare a unui caz în fața CtEDO. Spoturile video vor fi elaborate în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia și proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA.Compania selectată va presta serviciile în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți, conform solicitărilor periodice ale CRJM în perioada martie  2021 – martie 2023. Numărul estimativ de solicitări pentru elaborarea spoturilor în perioada indicată va fi de circa la 15 spoturi, dintre care 8 vor fi elaborate în prima jumătate a anului 2021.  Sarcinile față de Prestator:Compania media selectată va asigura:Elaborarea spoturilor video cu respectarea următoarelor criterii:Durata spotului: 5-7 minute;Tipul: video explicativ/tutorial (cu vorbitori); Filmare: Full HD cu efecte grafice; în studio sau o locație aleasă de CRJM;Script video: Secvențe de 15 – 30 de secunde;Tone of Voice: limbaj comun, relaxat, cald, sincer, uman;Vorbitori: 2-3 persoane;Limba și subtitrări: limba română, cu subtitrare în rusă;Termen-limită maxim de predare a spoturilor: 2 săptămâni de la filmarea fiecărui spot video (termenul limită se poate prelungi, în funcție de ajustările necesare).Versiuni de predare a spoturilor:  versiune în format Full HD cu subtitrare în limba rusă;Elaborare imagini copertă: fotografii realizate în timpul filmărilorElaborarea spoturilor cu utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție care vor fi descrise de către ofertanți în oferta prezentată.Scenariul preliminar, cu vorbitorii identificați de către Beneficiar, va fi pus la dispoziția companiei câștigătoare de către Beneficiar pentru coordonare și definitivare.  Criteriile de selecție:Experiența companiei de realizare a spoturilor video de minim 2 ani (inclusiv portofoliul de clienți / lucrări). Experiența de realizare a videourilor similare va constitui un avantaj;Dotarea tehnică a ofertanților pentru prestarea serviciului solicitat;Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termene restrânse va constitui un avantaj);Oferta financiară;Reputația și imaginea companiei (criteriul valabil în cazul prezentării referințelor).Conținutul ofertei de participare la concurs: Oferta va fi datată și semnată de persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: [email protected] până la data de 7 martie 2021, ora 23.59.Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;Scrisoare de intenție, care va conține în mod obligatoriu: (1) o scurtă descriere a experienței în domeniu, portofoliul de clienți / lucrări relevante elaborate în ultimii 2 ani, (2) tehnologiile care vor fi utilizate, (3) numele și datele de contact a două persoane de referință;Oferta financiară pentru realizarea unui spot video. Costul serviciilor va fi indicat în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene de execuție;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: [email protected] este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Salutăm și încurajăm primirea ofertelor din partea tuturor companiilor calificate. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege. 

În perioada iunie – septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus[1] Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcție a șase judecători și doi vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție (CSJ)[2].Potrivit Legii cu privire la CSJ[3], numirea judecătorilor CSJ are loc în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult 15 zile pentru clarificarea aspectelor importante ce țin de candidații propuși. De la prima propunere a CSM a trecut mai mult de opt luni, iar de la următoarele - mai mult de patru luni. În pofida depășirii termenelor legale, numirile la CSJ nu au fost incluse pe agenda plenului Parlamentului. Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor.Până la demararea procesului de vot pentru numirea în funcție a judecătorilor, la CSJ rămân a fi vacante 11 funcții de judecător[4]. Cu numărul actual de judecători în funcție, ținând cont și de alte circumstanțe precum detașarea judecătorilor CSJ, suspendarea din funcție sau concediile de odihnă și cele medicale ale judecătorilor, există riscul ca activitatea CSJ în anumite perioade de timp să fie blocată. În prezent ședințele Plenului CSJ nu pot fi desfășurate, deoarece la CSJ activează efectiv mai puțin de două treimi (22 de judecători) din numărul total al judecătorilor CSJ.[5] Standardele europene privind independența judecătorilor solicită statelor să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a justiției.[6] Acestea mai prevăd că toate deciziile privind numirea și cariera profesională a judecătorilor să se bazeze pe merit, în baza unor criterii obiective și în modul prevăzut de lege.Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să demareze cât de curând posibil procedura de discutare a propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și vicepreședinților CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul să studieze cu cea mai marea atenție informațiile publice apărute despre judecătorii propuși de către CSM. Eventuala hotărâre de respingere a propunerii CSM trebuie motivată convingător.  Organizațiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)Asociația pentru Politică Externă (APE)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Transparency International MoldovaAsociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”Promo-LEXLista semnatarilor rămâne deschisă Apelul în limba română poate fi accesat AICI._____________________________[1] Hotărârile CSM nr. 150/12 din 9 iunie 2020, nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, nr. 208/18 și 209/18 din 28 iulie 2020.[2] Candidații propuși pentru funcția de judecător CSJ: Viorica PUICA, Anatolie MINCIUNA, Oxana ROBU, Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA și Aliona MIRON. Candidații pentru funcțiile de vicepreședinții CSJ: Nadejda TOMA și Tamara CHIȘCA-DONEVA. Alte concursuri pentru cinci vacanțe la CSJ și pentru funcția de președinte al CSJ urmează a fi desfășurate de către CSM în 2021.[3] Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiției, art. 11.[4] Lista posturilor vacante în sistemul judecătoresc la ziua de 22 ianuarie 2021: https://csm.md/files/Lista_judecatorilor/2017/Judecatori2018.pdf.[5] Potrivit art. 21 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, a fost stabilit un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanțele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33 de posturi de judecător pentru CSJ.[6] Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) „Magna carta a Judecătorilor” (principii fundamentale), 2010: https://rm.coe.int/ccje-magna-carta-roumain/168063e433.

 CRJM anunță concurs de angajare pentru funcția de consilier/ă juridic/ăContract: pentru un termen nedeterminat;Data de începere a lucrului : 1 aprilie 2021 (orientativ)Localitatea: Chișinău, Republica Moldova, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.Atribuții:Principalele sarcini ale juristului/juristei țin de:Cercetare și analiză; Advocacy;Activități de instruire;ReprezentareFișa de post a funcției este anexată AICI.CERINȚE: Educație:studii universitare în domeniul dreptului.Cunoștințe:bune cunoştinţe în domeniul justiţiei şi al drepturilor omului;cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză (cel puțin nivelul B2). Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.Abilități și aptitudini:folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi cunoașterea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;bune abilități de comunicare internă și externă, prezentare, planificare și organizare;persoană responsabilă, atentă la detalii, bine organizată și dedicată;capacitatea de a lucra independent, în echipă și sub presiune.Competențe de bază:angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.Încurajăm depunerea dosarelor și de către persoanele care nu au stagiu de muncă sau cu puțină experiență profesională.Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;program deplin de lucru între 9:00 – 18:00;regim de muncă flexibil.Persoanele care corespund cerințelor menționate mai sus sunt rugate să expedieze prin e-mail o scrisoare de motivare și CV-ul actualizat, care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 9 martie 2021, ora 23.59, la adresa: [email protected] va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu. Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

CRJM anunță concurs pentru:Funcţia: Director/Directoare serviciu administrativ;Natura contractului: contract de muncă pe termen nedeterminatLocul de muncă: biroul CRJM, str. A.Sciusev 33, mun. Chişinău, Republica Moldova. Atribuţii:Directorul/Directoarea serviciului administrativ asigură coordonarea activităţilor asociaţiei, precum şi buna organizare a activităților asociaţiei. Principalele sarcini se referă la:Managementul general al asociaţiei;Coordonarea activităţilor în cadrul proiectelor;Managementul resurselor umane;Logistică;Fundraising;Comunicarea cu donatorii.Fișa de post a funcţiei este anexată aici (FIȘA DE POST).Cerinţe faţă de candidaţi:studii superioare;cunoașterea fluentă a limbii române şi a limbii engleze. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;capacități organizatorice și de planificare;abilități foarte bune de lucru în echipă;atenție la detalii;cunoștințe în domeniul justiției și drepturilor omului, și experiența anterioară în funcții similare constituie un avantaj;deținerea permisului de muncă în Republica Moldova.Condiţii de muncă:mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională;salariu motivant, care depinde de calificarea și experiența persoanei;regim de muncă flexibil.Persoanele care corespund cerințelor sunt invitate să expedieze o scrisoare de motivare și CV-ul, care să conțină datele de contact a cel puțin două persoane de referință, până la 3 martie 2021, la adresa de e-mail: [email protected] candidaților/telor va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obținute la aceeași adresă de e-mail sau la tel.: 022 843 601.  Doar candidații/tele preselectați/te vor fi contactați/te.Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat/ă.ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare. Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: [email protected]     

Centrul de Resurse Juridice din Moldova invită reprezentanții organizațiilor societății civile la o instruire privind planificarea și desfășurarea unei campanii de comunicare/informare pentru atragerea fondurilor prin mecanismul 2%.Atelierul de instruire se va axa pe următoarele subiecte:Sesiunea I. Campania de informare 2% (necesitate, etape, riscuri). Tipuri de public. Harta potențialilor contribuabili (2 sesiune)Sesiunea II. Mesajul campaniei 2%. Instrumente și canale de diseminare a mesajului. Evaluarea campaniei (3 sesiune)Sesiunea III – opțională. Instrumente gratuite de creare a conținutului vizual. Exercițiu practic (Canva, Adobe)Atelierul va avea loc online pe platforma Zoom. Primele sesiuni se vor desfășura timp de 3 zile (câte 2 ore pe zi, între 10:00 și 12:00) la 23, 26 februarie 2021 și 2 martie 2021. A treia sesiune din martie va avea loc în caz că vor fi mulți doritori de a participa. Instruirea va avea loc în limba română.Ce este mecanismul de desemnare procentuală (2%) și de ce este important ? Este o oportunitate pentru organizația ta de a strânge fonduri, cu ajutorul cetățenilor care au dreptul legal de a redirecționa 2% din impozitul pe venit către o organizație a societății civile (OSC). Ce este o campanie de comunicare (informare) 2%?Oamenii pot să nu cunoască organizația ta, ce activități desfășoară ea, faptul că are nevoie de susținere sau, pur și simplu, pot să nu știe despre oportunitatea de a direcționa 2% din impozitul lor pe venit către un OSC sau cult religios din țară.Misiunea de a-i informa și a-i atrage ca susținători care vor direcționa 2% în favoarea cauzei pentru care lupți, îți revine ție și o poți face cu ajutorul unei campanii 2%!Cine se poate înscrie la instruire?Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor din Republica Moldova: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente. Prioritate se va acorda persoanele care reprezintă organizațiile înregistrate în Lista beneficiarilor 2% și care nu au mai desfășurat campanii de comunicare/informare 2%. Instruirea costă? Atelierul este gratuit!Pentru înregistrarea la instruire, completează formularul de participare disponibil la: https://forms.gle/gTLfWcm4vwpnqhmM9  până la 18 februarie 2021. Persoanele selectate vor fi anunțate până la 19 februarie 2021.Pentru întrebări/clarificări ne puteți contacta la adresa de email: [email protected] sau la nr. de tel.:  022 843 601, extensia 107.Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.Formular de înregistrareSe încarcă…

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) solicită oferte de la agenții media din Republica Moldova pentru organizarea unei campanii de promovare a mecanismului de desemnare 2%. Desemnarea procentuală este o formă de susținere indirectă oferită de către stat sectorului non-profit și o oportunitate prin care plătitorii de impozite participă la gestionarea banului public, spunându-i  statului ce să facă și încotro să meargă cele 2% din impozitul său.Obiectivul acestei campanii de promovare este de a informa cetățenii Republicii Moldova, plătitori de impozite pe venit, despre oportunitatea de a transfera 2% din impozit către o organizație a cărei activitate vor să o susțină. Conform raportului Serviciul Fiscal de Stat din 2020, persoanele fizice care au efectuat cele mai multe desemnări 2% în anul 2020 au avut vârsta între 26 și 60 de ani.Campania de promovare a mecanismului 2% va fi realizată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.Agenția selectată va presta serviciile contractate în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți în perioada 8 martie – 30 aprilie 2021.    Sarcina tehnică față de Prestator:Agenția selectată va asigura următoarele livrabile:Promovarea mecanismului 2% în mediul online – în perioada 8 martie – 30 aprilie 2021Promovarea unui spot video social deja elaborat privind mecanismul 2% cu durata de 45 sec (în limbile română și în rusă):pe rețeaua de socializare Facebook (cel puțin 100,000 de vizualizări);pe rețeaua de socializare Instagram (cel puțin 100,000 de vizualizări);în Youtube (nr. de vizualizări poate fi propus de agenție);pe alte platforme / surse media online (cel puțin 100, 000 de vizualizări în total).Plasarea unui banner electronic deja elaborat, disponibil în limbile română și rusă, pe civic.md și cel puțin 7 portaluri online/platforme relevante naționale și regionale, relevante pentru publicul vorbitor de limba română și limba rusă (de ex. Newsmaker.md, Point.md, Ungheni.md, Elita.TV, Stiri.md ș.a.), pentru perioada menționată mai sus.Promovarea prin Google Ads.Alte propuneri de promovare pe lângă promovarea în mediul online (la discreția agenției).Solicitarea de servicii de mai sus nu are caracter obligatoriu. Numărul de apariții, difuzări și numărul de surse media solicitate ar putea fi modificate în funcție de costuri / suma maximă disponibilă și necesități.Criteriile de selecție:Experiența agenției ofertante în difuzarea produselor în mediul online;Planul de organizare a campaniei de promovare;Reputația și imaginea agenției ofertante și a surselor/platformelor online propuse pentru organizarea campaniei de promovare;Oferta financiară.Oferta urmează să fie datată și semnată de către agenția ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până la 22 februarie 2021. Oferta de participare în concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:1.Certificatul de înregistrare/ extrasul din Registrul de Stat al companiei.2. O scrisoare de intenție în care se va menționa:prezentarea generală a agenției;o listă scurtă a clienților anteriori (minim 3);numărul preliminar de persoane care vor fi abordate prin intermediul campaniei de promovare, inclusiv platformele / sursele media online folosite.3. Planul de organizare a campaniei de promovare (max. 1 pagină).4. Oferta financiară (completată în conformitate cu modelul Excel atașat: Anexa formular servicii promovare). Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, pentru fiecare poziție separat. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.5. Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), agenția se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Toate agențiile, care vor prezenta oferte în concurs, vor fi anunțate despre decizia cu privire la agenția selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]. Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă nicio agenție în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate agențiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

Communication on the supervision of the execution of judgments - OZDIL AND OTHERS v. MOLDOVA

Obiectivul general: Sporirea calității justiției în Republica Moldova

Chiar dacă în 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a primit cel mai mic număr de cereri îndreptate împotriva Moldovei din ultimii 12 ani - 523 de cereri, Moldova se află pe locul 9 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei după numărul de cereri adresate, se arată în analiza statisticii cauzelor moldovenești la CtEDO, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).Potrivit documentului, numărul mai mic de cereri în 2020 nu a schimbat statistica ultimilor ani și moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.În 2020, CtEDO a pronunțat 32 hotărâri în cauzele moldovenești, Moldova fiind pe locul 7 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei după numărul de hotărâri pronunțate. În cele 32 de hotărâri pronunțate în 2020, CtEDO a constatat 50 de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), majoritatea cărora se referă la activitatea judecătorilor. 15 din cele 50 de violări ale CEDO (30%) se referă la un singur articol al CEDO - art. 6 (dreptul la un proces echitabil).Până la 31 decembrie 2020, CtEDO a pronunţat 473 de hotărâri în cauzele moldoveneşti. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania, Portugalia sau Olanda, ţări care au aderat la CEDO cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât țara noastră.În baza hotărârilor pronunțate în 2020, Republica Moldova a fost obligată să plătească EUR 2,102,675 (în total din 1997 - peste EUR 19,263,793.44).La 31 decembrie 2020, 1,054 de cereri moldovenești așteptau să fie examinate și peste 95% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 23 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.Nota analitică privind cauzele moldovenești la CtEDO poate fi descărcată aici.Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” implementat de CRJM cu susținerea financiară a Ambasadei Olandei.Înregistrarea conferinței de presă în cadrul căreia au fost prezentate datele statistice privind cauzele moldovenești la CtEDO este disponibilă aici.  

În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru procurarea produselor de birotică,  papetărie și articole de menaj indicate mai jos sau similare celor indicate mai jos.Compania selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2021 – februarie 2023.1. Sarcina tehnică: Lot I: produse de birotică și papetărieDenumire articol Unitatea de măsurăPreț unitar MDL, inclusiv TVATermene și condiții de livrare / comentariiHârtie A4 (calitate Excellent/ Premium)   Hârtie A3   Hârtie flipchart   Bloc de hârtie pentru notițe (STICK`N, 76x76, 100 file)   Mapă din plastic cu folii   Mape – plic   Dosar plastic cu multiperforatii   Marker flipchart   Marker white board   Set folii A4 plastic protecția documentelor (100 buc)   Biblioraft A4, plastifiat 7.5 cm   Bindere (diferite dimensiuni)   Capse Nr.24/26   Capse Nr.10   Set agrafe birou colorate-33mm   Banda corectoare-5mmx6m   Banda adezivă   Lot II: articole de menajDenumire produsPreț unitar MDL, inclusiv TVATermene și condiții de livrare / comentariiSacoșe gunoi bucătărie 60 l. Profess. Clean Time  Sacoșe gunoi bucătărie 35 l. Profess. Clean Time  Soluție anti-calcar CIF Anti-Calc. 750 ml  Domestos Power 5 WC block, pine, 55gr  Înălbitor Prima  Șervețele menajere Flamenco  Burete FrekenBok Max  2. Criteriile de selecție:Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;Termene și condiții optime de livrare.Oferta  trebuie să fie datată și semnată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până la 10  februarie 2021. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Date generale despre companie (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web);Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;Portofoliul de clienți;Oferta financiară cu indicarea prețului în MDL, inclusiv TVA, pentru fiecare produs separat.Notă: Oferta financiară va fi prezentată reieșind din faptul că produsele vor fi livrate la oficiul CRJM.Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene și condiții de livrare a produselor;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Companiile ofertante pot prezenta oferte pentru ambele loturi, sau doar pentru un lot.Toate companiile ofertante, care vor depune ofertele în cadrul prezentului concurs, vor fi anunțate despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă nicio companie în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.1. Scopul concursului:În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte pentru achiziția de servicii tipografice pentru produsele realizate de către CRJM.  Compania selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2021 – februarie 2023.În baza contractului de prestări servicii, CRJM va solicita cantitatea estimativă de 1,000 de exemplare pe an. 2. Sarcina tehnică: Tipul publicațieiTermene și condiții de livrare / comentarii1.       Publicație color - tiraj: 100 buc/150 bucFormat: letter 160 mm x 240 mm (B5)Coperta:  carton 250gr/m2, color, mată /lucioasă, cretatăInterior: color, față-verso, 50 paginiBloc intern încleiat 2.       Publicație alb- negru - tiraj: 100 buc/150 bucFormat: letter 160 mm x 240 mm (B5)Coperta: carton 250gr/m2, color, mată /lucioasă, cretatăInterior: alb-negru, față-verso, 50 paginiBloc intern încleiat 3.       Publicație fără copertă color - tiraj: 100 buc/150 bucFormat:  A4Copertă: fără copertăInterior: color, față-verso, 20 pagini1 capsă 4.       Publicație fără copertă alb-negru - tiraj: 100 buc/150 bucFormat:  A4Copertă: fără copertăInterior: alb negru, față-verso, 20 pagini1 capsă 5.       Diplome personalizate - tiraj: 50 bucFormat: A4Carton alb 250gr/m2, pe o singură parte, color Specificațiile de mai sus sunt orientative. Compania câștigătoare va fi selectată pentru a realiza inclusiv și alte produse tipografice pe care CRJM intenționează să le publice pe durata contactului încheiat cu prestatorul. 3. Criteriile de selecție:Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;Termene și condiții optime de realizare / livrare.Oferta  trebuie să fie datată și semnată de către compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până la 10 februarie 2021. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Date generale despre companie (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web);Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;Portofoliul de clienți / lucrări;Oferta financiară cu indicarea prețului în MDL, inclusiv TVA, pentru fiecare poziție separat.Notă: Oferta financiară va fi prezentată reieșind din faptul că materialele imprimate vor fi livrate la oficiul CRJM.Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene și condiții de livrare a produselor;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.CRJM își rezervă dreptul să selecteze toate pozițiile de la un ofertant sau poziții separate de la diferiți ofertanți.Toate companiile ofertante, care vor depune ofertele în cadrul prezentului concurs, vor fi anunțate despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă nicio companie în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege. 

Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mult mai mici decât cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazuri comparabile, durata de examinare a cauzelor este destul de lentă, iar calitatea motivării hotărârilor necesită îmbunătățiri. La aceste concluzii a ajuns Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în urma analizei a 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020, în temeiul Legii nr. 87. Această lege oferă posibilitatea persoanelor ale căror cauze în instanță se examinează excesiv de lent, sau hotărârile în folosul cărora nu se execută de prea mult timp, să solicite instanței de judecată acordarea compensațiilor morale și compensarea prejudiciilor materiale cauzate. Judecătorii au obligația de a examina aceste acțiuni în termen restrâns.Pentru a înlătura problema existentă, ceea ce va duce la creșterea satisfacției justițiabililor de actul judiciar și la reducerea numărului de adresări la CtEDO, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil, prin instituirea unui mecanism extrajudiciar prin care compensațiile să fie acordate de Ministerul Justiției în baza unor criterii clare. Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania.În cazul menținerii sistemului actual, CRJM propune introducerea în instanțele judecătorești a unui sistem care să asigure în practică examinarea prioritară a cauzelor urgente, inclusiv a celor privind Legea nr. 87. Este nevoie și de instruirea aprofundată a judecătorilor care examinează procedurile privind Legea nr. 87 pentru aplicarea standardelor CtEDO. Totodată, Curtea Supremă de Justiție ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, dar și să monitorizeze modul de examinare a acestui tip de cauze pentru racordarea practicii în domeniul dat la standardele CtEDO .Raportul „Eficiența mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești” poate fi accesat pe pagina web a CRJM.Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Pandemia COVID-19 ne-a schimbat ireversibil. Muncim tot mai mult de acasă, ședințele de planificare s-au mutat din sala de ședințe pe ZOOM, cumpărăm mai mult de pe online pentru a evita să mergem fizic în magazine. Chiar și o consultare la medic acum poate fi desfășurată în cabinetul de examinare virtual, în cadrul unei ședințe de telemedicină.Toate aceste schimbări nu ar fi fost posibile fără un singur lucru, internetul – instrumentul care face posibilă adaptarea noastră într-o lume obligată să se izoleze. Faptul că internetul este esențial în 2021 este un lucru incontestabil. În timpul pandemiei, am reușit să valorificăm din ce în ce mai mult posibilitățile oferite de internet. Acesta a devenit un mediu important de comunicare și de contact cu lumea din jur. Utilizând internetul, am schimbat modul în care socializăm, ne informăm despre ce se întâmplă zilnic la nivel global și local sau concepem ideea unei afaceri.Poate fi considerat totuși accesul la internet un drept al omului (așa cum sunt dreptul la sănătate sau dreptul la muncă)? De ce unele state își doresc să limiteze accesul la internet? Încercăm să găsim răspunsul la aceste întrebări în acest articol.Ce spun tratatele privind drepturile omului? Semnatarii Declarației Universale a Drepturilor Omului (DUDO), documentul de bază privind protecția drepturilor omului la nivel mondial, nu puteau să prevadă un drept de acces la internet, din simplul motiv că această invenție urma să fie pilotată abia 20 ani mai târziu. Declarația a fost semnată în 1948, în timp ce Internetul a apărut către sfârșitul anilor 1968[1] .În lipsa unui „drept separat” accesul la rețeaua internet a fost integrat și interpretat treptat ca parte a dreptului fundamental privind libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare este prevăzută de o serie de tratate internaționale privind drepturile omului.[2] Aceasta prevede, printre altele, libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații fără a ține seama de frontiere.  Ținând cont de lipsa oricăror frontiere pe internet, acesta este pe bună dreptate cel mai bun facilitator pentru exercitarea libertății de exprimare. Respectiv, accesul la internet poate fi considerat ca și o precondiție pentru exercitarea libertății de exprimare, iar restricționarea accesului, drept încălcare a acestei libertăți.[3]Caz curios în practica CtEDO privind dreptul de acces la internetAspectul accesului la internet ca drept separat fost tratat parțial de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Kalda v. Estonia, abia în anul 2016. Cauza viza plângerea unui deținut privind refuzul administrației penitenciarului de a-i acorda acces la anumite pagini de internet care conțineau informații juridice. Reclamantul s-a plâns în special că interdicția de a-i acorda acces la aceste pagini web i-a încălcat dreptul de a primi informații prin internet și l-a împiedicat să efectueze cercetări juridice pentru procedurile judiciare care îl vizau.CtEDO a considerat că a existat o încălcare a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenție, constatând că refuzul autorităților de a acorda reclamantului acces la pagini de internet care conțin informații legale i-a încălcat dreptul de a primi informații. Curtea a menționat în acest caz că statele contractante NU sunt obligate să asigure acces la internet. Cu toate acestea, în cazul în care statul a decis să acorde acest acces, el trebuie să justifice temeinic refuzul oricăror utilizatori de a accesa anumite pagini web.Pot și vor statele să reglementeze internetul? Nici un stat sau instituție internațională nu este în mod oficial responsabilă de reglementarea rețelei internet. Guvernarea internetului se bazează pe asigurarea, prin eforturi comune ale statelor, a  principiului neutralității rețelei internet (Net Neutrality).[4] Neutralitatea rețelei sau neutralitatea internetului este principiul prin care furnizorii de servicii de internet și guvernele statelor ar trebui să trateze toate datele disponibile pe rețea în mod egal, pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control.[5]La nivel internațional, în 2012 Consiliul Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție ce prescrie promovarea, protecția și respectarea drepturilor omului pe internet.[6]  Rezoluția afirmă că orice persoană trebuie să beneficieze de protecția drepturilor sale în aceeași măsură, dezvoltând principiul: „what applies offline, applies online” (tot ce se aplică în spațiul real, este aplicabil și spațiului virtual). La nivel European, Consiliul Europei (CoE) a elaborat câteva principii de activitate în ceea ce privește sfera reglementării internetului. Conform strategiei de Guvernare a Internetului[7], statele membre ale Consiliului Europei trebuie să asigure, printre altele:Protecția tuturor drepturilor și libertăților fundamentale, precum și afirmarea universalității lor, indivizibilității, interdependenței, în conformitate cu standardele internaționale în mediul virtual;Recunoașterea și susținerea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în operațiunile și activitățile lor, atunci când proiectează noi tehnologii, servicii și aplicații;Asumarea unor drepturi și responsabilități în ceea ce privește reglementarea internetului în chestiuni de politici publice. Cu toate acestea, statele, sub rezerva dreptului internațional, trebuie să se abțină de la orice acțiune care ar afecta direct sau indirect persoane sau entități din afara jurisdicției lor teritoriale.Fenomenul „Internet shutdowns” sau pana de curent internet Cu toate că statele s-au angajat să asigure accesul tuturor utilizatorilor, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control a internetului, tot mai des, în special în statele cu o democrație fragilă, autoritățile încearcă să limiteze sau chiar să oprească accesul la internet.Fenomenul Internet shutdowns se întâmplă atunci când anumite entități, de obicei Guvernul – slăbesc sau întrerup intenționat accesul la internet și/sau la unele aplicații mobile (de ex. , Whatsapp,Facebook sau Telegram) pentru a exercita controlul asupra fluxului de informații.[8]Potrivit coaliției globale #KeepItOn, în 2019 au fost documentate cel puțin 213 încercări de a suspenda sau închide accesul la internet de către peste 35 de state. Printre acestea se numără India, Venezuela, Rusia și chiar Marea Britanie. În 2020, opriri parțiale sau complete ale internetului au avut loc și în Belarus în urma alegerilor prezidențiale.În Moldova, ultimul incident major de deconectare a rețelei mobile de internet a avut loc în cadrul evenimentelor din aprilie 2009, atunci când autoritățile au deconectat acoperirea telefonică în perimetrul Pieței Marii Adunări Naționale. Blocarea accesului a fost cauzată de faptul că peste 10,000 de protestatari s-au alăturat pe Twitter (unii cu tehnologie GPRS pe mobil) pentru a-și împărtăși opiniile și a răspândi vestea protestelor politice de la Chișinău. Autoritățile au încercat inclusiv să închidă câteva pagini  web pentru câteva zile.[9]Numărul și țările care au întrerupt accesul la internet în 2019Sursa: Raport elaborat de KeepItOn în anul 2019 privind întreruperile accesului la internet, disponibil la: https://www.accessnow.org/cms/assets/uploads/2020/02/KeepItOn-2019-report-1.pdfNumărul și durata deconectărilor de internet variază și poate ajunge la perioade destul de lungi. De exemplu, în timp ce în Siria, Tadjikistan sau Turcia întreruperile accesului la internet au durat ceva mai mult de șapte zile, în Ciad a avut o întrerupere a internetului care a durat 472 de zile.[10]__________________________________________________________În perioada 2018 – 2019 Ciad a închis accesul la platformele de socializare, inclusiv WhatsApp, Twitter, Facebook, Instagram și YouTube, pentru o perioadă de 472 de zile. Guvernul a încercat să justifice întreruperea accesului din motive de securitate națională.  Cu toate acestea, autoritățile au blocat accesul exact în perioada când președintele Ciadului, Idriss Deby, a declarat despre intenția sa de a rămâne la putere până în 2033 (acesta exercită funcția de președinte din anii 1990) [11]._________________________________________________Atunci când autoritățile întrerup accesul la internet, de cele mai multe ori aceștia încearcă să se justifice. Potrivit coaliției globale #KeepItOn, cea mai obișnuită justificare oficială pentru oprirea internetului este combaterea știrilor false, a discursului de ură sau a conținutului care promovează violența. În realitate, motivele reale pentru care statele întrerup sau limitează accesul la internet sunt deseori legate de acțiunile de protest, acțiuni militare, izbucniri de violență, instabilitate politică, sărbători religioase sau alegeri.Justificări „oficiale” versus cauze reale pentru care a fost întrerupt accesul la internetTentativa statelor de a-și crea propriul internetChiar dacă statele ar trebui să asigure accesul tuturor utilizatorilor la internet, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control, mai multe state din lume încearcă să construiască propriul internet, pentru a putea controla fluxul de informații și accesul utilizatorilor. Din 2014, Rusia construiește Runet, o infrastructură autonomă de internet, independentă de internetul extern. La sfârșitul anului 2019, autoritățile rusești au adoptat inclusiv așa-numita lege privind suveranitatea internetului. Noua lege permite guvernului să blocheze traficul, activitățile sau site-urile „rău intenționate”[12]. Exerciții similare au loc și în alte state ale lumii. Coreea de Nord are Kwangmyong, o rețea administrată central, accesibilă numai printr-o distribuție internă Linux. Cuba are RedCubana, o alternativă la rețeaua deschisă care găzduiește versiuni cubaneze de site-uri web populare precum Wikipedia, împreună cu aplicații locale. Iranul are și el o rețea internă de informații (numit și Halal internet). Această rețea controlată de guvern găzduiește site-uri iraniene și poate urmări toți utilizatorii săi, permițând în același timp acces moderat în lumea exterioară.[13]Ce pot face ONG-urile pentru a proteja accesul la internet?  Deși nu putem vorbi încă despre  „privind accesul la internet”, internetul rămâne un instrument esențial pentru exercitarea libertății de exprimare. În timp ce accesul la internet poate fi limitat din motive justificate, totuși, este important să păstrăm principiul neutralității rețelei de internet (Net Neutrality) pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, indiferent de locul unde se află.Având în vedere amploarea fenomenului Internet Shutdowns, coaliția #KeepItOn susține și finanțează organizațiile societății civile pentru a proteja drepturile omului în era digitală, pentru a identifica și susține comunitățile care sunt afectate de suspendarea sau blocarea accesului la internet. Oricine poate sesiza în mod confidențial blocarea sau suspendarea accesului la internet pe platforma #KeepItOn prin completarea unui formular https://cutt.ly/zjgrtdw, iar organizațiile societății civile pot deveni parteneri pentru a facilita colectarea informațiilor și documentarea incidentelor de internet shutdowns.Mai multe detalii pot fi găsite la adresa: https://www.accessnow.org/keepiton/#take-action._______________________________________________________________________Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL . [1] Johnson D.R., Post D., „The rise of Law in cyberspace” În: Stanford Law review , 1996, vol. 48, p. 1367, disponibil pe: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=535: Numit inițial ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Network din SUA). Potrivit documentului, internetul a apărut ca și o rețea destinată pentru promovarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate în domeniul militar, fiind un mijloc de comunicare dintre centrele militare ale armatei Statelor Unite ale Americii (SUA).  Odată cu extinderea rețelei ARPA și conectarea altor rețele locale create de către unele campusuri universitare din SUA pentru a facilita schimbul de informații la distanță dintre universități, internetul a devenit o creație colectivă, schimbându-și inclusiv denumirea[2] În mod particular DUDO, Pactul Internațional Privind Drepturile Civile și Politice (ICCPR) sau Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. [3] Benedej W., Ketterman M., „Freedom of Expression and the Internet”, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 24.  [4] Benedej W., Ketterman M.„Freedom of Expression and the Internet”, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 1375.[5] Wu T., „Network Neutrality FAQ”, disponibil pe: http://www.timwu.org/network_neutrality.html;[6] United Nations, „The promotion, protection and enjoyment of human rights on the Internet”, 2012.[7] Council of Europe Internet Governance Strategy 2012-2015, para. 2.[8] The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4, disponibil online: https://www.accessnow.org/cms/assets/uploads/2020/02/KeepItOn-2019-report-1.pdf.[9] https://opennet.net/research/profiles/moldova. [10] The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, Sursa citată, p. 4.[11] Sursa: Woodhams , S. (2019, March 28). Chad social media ban reaches one-year mark. Retrieved February 21, 2020, from https://africanarguments.org/2019/03/28/chad-social-media-shutdown-has-now-lasted-a-whole-year/ preluat din raportul #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4.[12] Alena Epifanova, „Deciphering Russia’s “Sovereign Internet Law” 2019, disponibil:  https://dgap.org/en/research/publications/deciphering-russias-sovereign-internet-law[13] Danny Bradbury, (2021, 4 ianuarie) „Welcome to the splinternet – where freedom of expression is suppressed and repressed, and Big Brother is watching” preluat: https://www.theregister.com/2021/01/04/welcome_to_the_splinternet/.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) solicită oferte de la companii specializate, având ca scop procurarea următorului echipament IT și audio:Model și specificații Laptop  (2 unități)DELL XPS 13 Aluminium/Carbon Ultrabook (9360), 13.3" FullHD (Intel® Core™ i5-8250U up to 3.40GHz , 8GB DDR3 RAM, 256GB SSD, Intel® UHD 620 Graphics, CardReader, WiFi-AC/BT, TB3, 4cell, HD720p Webcam, Backlit KB, RU, W10ProAdapter (2 unități)Dell USB Type-C Dock WD15 with 130W Adapter - 1*HDMI, 1*miniDP, 1*VGA, 1*RJ-45, 2*USB 2.0, 3*USB 3.0Mouse, geantă (a câte 2 unități) a. LOT I - 2 unități de laptop de model DELL XPS (cu posibilitatea de a achiziționa suplimentar alte 2 laptopuri de același model, inclusiv echipamentul adițional (adapter, mouse, geantă)), cu următoarele caracteristici tehnice:Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova. b. LOT II – 1 unitate de microfon profesional pentru înregistrări audio, cu următoarele caracteristici tehnice:TipCondensatorFrecvență minimă preluată20 HzFrecvență maximă preluată20000 HzCaracteristicăCardioidConectori (minim)XLR Modele de referință: RØDE NT1-A, Sennheiser MD 421-II.Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Program de abilitare privind drepturi digitale”, finanțat de International Center for Not-for-Profit Law.c. LOT III – 1 unitate de sistem de conferință wireless.   Model de referință: Plantronics Calistro 7200 (pot fi propuse și alte modele/producători) Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.Criterii de selecție:Conformitatea cu modelul și parametri tehnici solicitați de CRJM;Oferta financiară;Termene de garanție și condiții de livrare.Conținutul ofertei de participare la concurs: Oferta va fi datată și semnată de către persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: [email protected] până la data de 2 februarie 2021, ora 23.59.Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Date generale despre companie (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web);Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;Oferta financiară va fi completată după modelul atașat, în format Excel (fă click pe link), cu indicarea prețului în USD, inclusiv TVA. Compania va specifica dacă efectuează livrări cu scutire de TVA cu drept de deducere, în cazul prezentării de către Beneficiar a pachetului de documente justificative. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene de garanție și condiții de livrare;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Companiile pot participa la concurs pentru unul, două sau toate cele trei loturi indicate mai sus.Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului. Toate companiile ofertante vor fi anunțate despre decizia cu privire la achiziție după finalizarea procesului de selectare.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843 601, ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să selecteze echipamentul solicitat de la una sau mai multe companii ofertante, ori să nu aleagă nicio ofertă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

Funcția: Asistent/ă administrativ-financiar/ă;Contract: pentru perioadă determinată (ianuarie 2021 – decembrie 2022), cu posibilitate de extindere;Localitatea: Republica Moldova, Chișinău, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.ATRIBUȚII:Asistentul/a administrativ-financiar/ă asistă în coordonarea activităţilor Asociaţiei și contribuie logistic, administrativ și financiar la buna realizare a activităților Asociaţiei.RESPONSABILITĂȚI DE BAZĂ:Acordarea suportului administrativ, financiar și organizațional în managementul general al Asociației;Asistarea în organizarea și implementarea activităților Asociației;Acordarea suportului echipei în compilarea datelor și colectarea documentelor financiare și fiscale și celor ce țin de activitatea Asociației;Executarea altor sarcini administrative și financiare necesare pentru buna implementare a activităților Asociației.Fișa de post a funcţiei este anexată.CERINȚE:Educație și experiență anterioarăstudii superioare finalizate (licență). Constituie avantaj studiile în unul din următoarele domenii: management, economie, finanțe;experiență de lucru într-o funcție similară sau experiență relevantă în realizarea sarcinilor administrativ-financiare. Experiența de lucru în sectorul asociativ va constitui un avantaj.Cunoștințe:cunoașterea fluentă a limbii române. Cunoașterea limbii engleze – nivel intermediar. Cunoașterea limbii ruse va constitui un avantaj;Utilizator PC avansat cu abilitați de cercetare în mediu online și abilități de lucru în MS Office (obligatori Word și Excel, Power Point), Outlook.Abilități și aptitudini:abilități bune de comunicare internă și externă, planificare și organizare, spirit de inițiativă;gândire analitică, abilitate de a lucra cu documentele și de a respecta termenele-limită, regulile și procedurile Asociației;responsabilitate, atenție la detalii, bună organizare și dedicație;capacitate de a lucra independent, în echipă și sub presiune.atitudine pro-activă, receptivă și flexibilă.Competențe de bază:angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;regim de muncă flexibil.Persoanele, care corespund cerințelor de mai sus, sunt rugate să expedieze prin e-mail CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 18 ianuarie 2021, ora 23.59, la adresa: [email protected].  Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu.Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți/toate candidații/tele calificați/te sunt  încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

   Te invităm să descoperi bilanțul activităților realizate de echipa noastră în anul 2020!Statul de dreptAm analizat percepţia principalilor actori din justiție privind reforma justiţiei și combaterea corupţiei; eficiența mecanismului de compensare pentru încălcarea termenului rezonabil; oportunitatea creării instanțelor anticorupție; eficiența sistemului de răspundere disciplinară și de selecție și promovare a judecătorilor; practica de anonimizarea a hotărârilor judecătorești și cea cu privire la exproprierea dobânditorilor de bună-credință.Am organizat Forumul „Reformarea justiției și combaterea corupției”, principala platformă de discuții inclusive despre reforma justiției și combaterea corupției. Am elaborat materiale informative despre încrederea în justiție; anonimizarea hotărârilor judecătorești; activitatea Autorității Naționale de Integritate; eficiența și calitatea justiției; personalul din justiție; salariile judecătorilor și procurorilor; și resursele alocate justiției. Împreună cu alte organizații ale societății civile (OSC), ne-am exprimat deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc, cerând renunțarea imediată la acestea;Am organizat lecții publice privind integritatea, combaterea corupției și justiția pentru circa 150 de elevi și studenți.----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Drepturile omuluiAm sintetizat violările constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în privința Republicii Moldova timp de 23 de ani; am analizat activitatea CtEDO în 2019 și practica judiciară și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea.Am informat Consiliul Europei despre executarea de către Republica Moldova a hotărârilor CEDO cu privire la arestările nemotivate și extrădarea în 2018 a profesorilor turci.Am instruit 35 de avocați în domeniul Convenției Europene a Drepturilor Omului și a dreptului mass-media; am organizat lecții publice despre CtEDO, la care au participat peste 100 de studenți și profesioniști.-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Democrația și societatea civilă Am pledat pentru adoptarea Legi privind organizațiile necomerciale, care transpune cele mai bune standarde europene privind libertatea de asociere; am elaborat materiale informative menite să ajute organizațiile necomerciale în valorificarea prevederilor acestei legi.Am organizat Conferința națională pentru OSC-uri, la care au participat circa 100 de OSC-uri. Aceștia au participat la discuții și schimburi de experiență menite să-i ajute în a fi rezilienți pe timpuri de criză, inclusiv în pandemia COVID-19.Împreună cu alte OSC-uri, am elaborat radiografia atacurilor asupra OSC-urilor din Moldova și ne-am unit forțele pentru a opri campania de defăimare și de discreditare a societății civile lansată de politicieni.Am continuat să promovăm mecanismul de desemnare procentuală (2%) și am instruit peste 100 de reprezentanți ai OSC-urilor în acest domeniu.Împreună cu alte OSC-uri, am condamnat adoptarea cu încălcarea procedurii legislative a unor legi de importanță majoră pentru securitatea economică, socială și informațională a țării; am militat pentru îmbunătățirea legislației electorale; am cerut stoparea discursului de ură în cadrul campaniei prezidențiale; și gestionarea eficientă situației determinate de Covid-19 în țară.Am organizat școala de democrație pentru 22 de tineri unde timp de 4 zile au învățat ce înseamnă democrația, cum să gândească critic și cum pot fi activi/e civic pentru a aduce schimbări pozitive în societate. În noiembrie 2020, am împlinit 10 ani. Cu ocazia aniversării, am oferit o bursă de merit unui student activ civic pentru a-l susține să-și dezvolte în continuare abilitățile profesionale și angajamentul civic în comunitatea sa.