Interzicerea discriminării (Capitolul 12, Raport Promo-LEX. Drepturile omului în Moldova. Retrospectiva anilor 2012-2013)

Noi, reprezentanţii societății civile ai Republicii Moldova, semnatari ai prezentei declarații,- pornind de la interesul prioritar al edificării unei societăţi democratice în Republica Moldova, fondate pe statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, echitatea socială şi o economie de piaţă eficientă şi funcţională,- constatând continuitatea eforturilor depuse în direcţia apropierii de Europa, însuşirii şi aplicării valorilor europene şi armonizării cu principiile, normele, standardele şi politicile Uniunii Europene,- înțelegând necesitatea continuării eforturilor pentru reintegrarea statului, prin identificarea unei soluţii politice viabile care să ofere tuturor cetăţenilor, inclusiv celor de pe malul stâng al Nistrului, şansa prosperităţii, stabilităţii şi respectării drepturilor fundamentale ale omului,- recunoscând oportunitățile oferite de Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi încrezători în aprofundarea relaţiilor moldo-comunitare,reafirmăm că obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova trebuie să fie integrarea europeană.În această ordine de idei, solicităm Parlamentului Republicii Moldova ratificarea imediată a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și depunerea tuturor eforturilor pentru a obține statutul de țară candidat pentru aderare.Atingerea acestui obiectiv reprezintă punctul de confluenţă al eforturilor tuturor forţelor politice, sociale, economice şi culturale, ale întregii societăţi din Republica Moldova.Chemăm societatea civilă la consolidarea în jurul unei idei naționale - pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană!În scopul susținerii acestei idei, semnatarii prezentei declarații lansează Platforma societății civile „Pentru Europa", deschisă pentru toți cei care împărtășesc valorile și idealurile europene.Platforma "Pentru Europa" a fost creată pentru consolidarea opțiunii de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova și va contribui la promovarea valorilor europene, a beneficiilor economice, sociale, democratice și politice ale parcursului european al țării noastre.Semnatarii prezentei declaraţii vor susţine eforturile instituțiilor publice, ale organizațiilor neguvernamentale și altor actori din societate în atingerea obiectivului european, vor monitoriza implementarea de către autorități a angajamentelor asumate în baza Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.Considerăm prioritară accelerarea reformelor pentru consolidarea statului de drept, asigurarea supremației legii, combaterea corupţiei, promovarea pluralismului politic şi a alegerilor libere, respectarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, sporirea siguranţei persoanei şi familiei, edificarea unei societăți tolerante, asigurarea stabilităţii și dezvoltării economice durabile.Chemăm instituțiile mass-media, societatea civilă și autoritățile publice să se implice activ în promovarea integrării europene a Republicii Moldova și în informarea tuturor cetățenilor despre avantajele și provocările parcursului european.Lista reprezentanților societății civile care au semnat declarația de susținere a parcursului european al Republicii Moldova și lansare a Platformei societății civile „Pentru Europa":1. Platforma Naționala din Republica Moldova a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic2. Consiliul Național pentru Participare3. Consiliul Național al Organizațiilor Neguvernamentale4. Consiliul Național al Tineretului din Moldova5. Asociaţia Businessului European6. Asociația Micului Business din Moldova7. Asociația de Cooperare Economică Moldo-Germană8. Amnesty International Moldova9. Centrul de Informații GENDERDOC-M10. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri (BPW-Moldova)11. Asociația Internaționala a Păstrătorilor Rîului "Eco-TIRAS"12. Asociația Obștească "Eco-Răzeni"13. Asociația Obştească "BIOS"14. Asociaţia Obştească "Certitudine"15. Asociaţia Obştească "HABITAT"16. Asociația Obștească "Terra-1530"17. Asociația pentru Cooperare si Comunicare Democratica "DIALOG"18. Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova19. Asociația Presei Independente20. Asociaţia Promo-LEX21. BAA "Moraru & Schidu Legal Associates"22. Centru de resurse Dialog-Pro23. Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"24. Centrul Analitic Independent "Expert-Grup"25. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități26. Centrul de Drept al Femeilor27. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria"28. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)29. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului - CReDO30. Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA31. Centrul de zi "Speranţa"32. Centrul Internațional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada"33. Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova "CONTACT"34. Centrul PAS35. Centrul pentru Jurnalism Independent36. Centrul pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane37. Centrul Regional CONTACT - Bălți38. Centrul Regional de Mediu-Moldova (REC Moldova)39. Centrul Republican pentru Copii si Tineret "Gutta-Club"40. Clubul Politic al Femeilor 50/5041. Fundația Est-Europeană42. Institutul de Politici Publice43. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) "Viitorul"44. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova45. Leonid Litra (M.A.), cercetător superior la Institutul de Politică Mondială46. Mișcarea Ecologistă din Moldova47. Parteneriate pentru Fiecare Copil48. Programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova49. Societatea Scriitorilor Români din Basarabia50. Transparency International - MoldovaAceastă listă rămâne deschisă pentru toți cei care doresc să subsemneze.Pentru mai multe detalii vă rugăm să contactați următoarele persoane:1. Lilia Carasciuc, Transparency International Moldova - [email protected]. Sergiu Ostaf, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului - CReDO - [email protected]. Sorin Mereacre, Fundația Est-Europeană, [email protected]. Victor Chirilă, Asociația pentru Politică Externă, [email protected]

Analiza evaluării performanțelor judecătorilor din Republica Moldova (2014), autori Dr. Gar Yein Ng și Nadejda Hriptievschi (în engleză)

               Organizațiile semnatare salută adoptarea de către Parlament, la 3 aprilie 2014, a Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Această lege prevede existenţa a doi Avocaţi ai Poporului, care sunt numiţi de Parlament. Candidaţii la acestea funcţii sunt desemnaţi de către o comisie specială a Parlamentului identificaţi în urma unui concurs public. Comisia urmează să propună câte două candidaturi pentru fiecare funcție. În funcţia de Avocat al Poporului se numește candidatul care a obţinut în Plenul Parlamentului votul majorităţii deputaţilor.Parlamentul a anunţat concurs public, la care s-au înscris mai mulţi candidaţi. Mai mult de 150 de asociații obștești și alianțe de organizații non-guvernamentale au susținut platformele candidaților Ion MANOLE și Jana COSTACHI.Organizarea concursului public constituie un pas important spre consolidarea instituției chemate să promoveze și să apărere drepturile omului, în general, și a copilului - în particular. Totuși, ne exprimăm îngrijorarea privind modul de organizare a audierilor și ne exprimăm speranța ca în viitor Comisiile parlamentare speciale să-și consolideze capacitatea în organizarea audierilor transparent şi corect. Comisia parlamentară specială, în ședința publică din 18 iunie 2014, a adresat tuturor candidaților întrebări care nu se încadrează întocmai în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului. De asemenea, membrii Comisiei parlamentare speciale nu au explicat persoanelor interesate prezente la ședință modalitatea de petrecere a interviului, precum nu a fost explicat nici dreptul de a expedia din timp comentarii la platformele prezentate de candidați. Aparenta lipsă unei grile de evaluare a candidaților a creat impresia de subiectivism în aprecierea candidaților.Candidaturile de mai sus susținute de societatea civilă au fost preselectate de Comisia parlamentară specială pentru a fi prezentate Parlamentului pentru numirea în funcție. Cu toate acestea, organizațiile semnatare pun la îndoială notorietatea, prezența publică și aportul în domeniul promovării și apărării drepturilor omului a celorlalţi candidați propuşi. Atragem atenția asupra faptului că activitatea dnei Maia BĂNĂRESCU și a dlui Mihail COTOROBAI nu este în tocmai notorie. Simpla desfășurare a activității didactice sau deținerea unei funcții publice nu înseamnă că aceștia au o activitate notorie în domeniul promovării și apărării drepturilor omului și, respectiv, a drepturilor copilului. Mai mult, în ultimul timp aceştia nu au fost vizibili promovând sau apărând drepturile omului.Luând cunoștință de viziunea candidaților exprimată public în cadrul dezbaterilor publice, organizațiile semnatare își reiterează în continuare susținerea pentru dl Ion MANOLE (la funcția de Avocat al Poporului) și dna Jana COSTACHI (la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului).De asemenea, organizațiile semnatare cer:1. Comisiei parlamentare speciale pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului și la funcția de Avocat al Poporului pentru protecția drepturilor copilului să publice, în termeni cât mai restrânși, avizele argumentate pentru fiecare candidat conform art. 8 alin. 1 al Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), precum şi punctajul obţinut de fiecare candidat la concursul organizat de Comisia specială.2. Biroului permanent al Parlamentului să informeze din timp candidații și publicul larg despre ședința plenară a Parlamentului la care vor fi audiați candidații.3. Plenului Parlamentului:a) să studieze îndeaproape platformele fiecărui candidat nominalizat;b) să organizeze audieri publice cu invitarea candidaților;c) să verifice și să solicite fiecărui candidat argumentarea experienței și notorietății în domeniul promovării și apărării drepturilor omului și, respectiv, a drepturilor copilului.Persoană de contact:Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova,tel. 022-843-602, mob. 0 682 72 666, email [email protected] apelului poate fi descărcat aici.Organizații semnatare:1. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova2. Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei3. Ambasada Drepturilor Omului4. Amnesty International Moldova5. ASCHF, Peresecina (APSCF)6. Asociația "Sănătate pentru tineri"(APSCF)7. Asociația „Motivație" din Moldova8. Asociația „Prietenii Copiilor" (APSCF)9. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă10. Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei"11. Asociația Obștească "Sprijin și Speranță", or. Ungheni (APSCF)12. Asociaţia Obştească „Armonia Vieți"13. Asociația Obștească „Deschidere" (APSCF)14. Asociaţia Obştească „ECO-TUR"15. Asociația Obștească „Generaţia Mileniului III"or. Făleşti (APSCF)16. Asociaţia Obştească „Parteneriate pentru fiecare copil" (APSCF)17. Asociația Obștească „Speranța", Cahul (APSCF)18. Asociația Obștească „Terra-1530"19. Asociația Obștească „Tinerii Pentru Cristos" Moldova (APSCF)20. Asociaţia Obştească „Vatra satului"21. Asociația Obștească pentru copii şi tineri cu disfuncţii locomotorii STOICII, Bălţi (APSCF)22. Asociaţia pentru Abilitarea Copilului şi Familiei „AVE COPIII" (APSCF)23. Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă24. BIOS25. Caritas Moldova26. CCF Moldova - copil, comunitate, familie (APSCF)27. Centrul „Speranța" (APSCF)28. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități29. Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice30. Centrul de Drept al Femeilor31. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (APSCF)32. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria"33. Centrul de Resurse Juridice din Moldova34. Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada" (APSCF)35. Centrul Media36. Centrul Media pentru Tineri37. Centrul Național de Educație Timpurie și Informare a Familiei38. Centrul Național de Prevenire a Abuzului fața de Copii (APSCF)39. Centrul Național de Resurse pentru Tineri40. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare41. Centrul pentru Jurnalism Independent42. Centrul pentru Politici si Analize în Sănătate43. Centrul Pro-Europa Cahul44. Centrul Republican pentru Copii si Tineret „Gutta-Club"45. Clubul de la Strasbourg pentru Democraţie în Moldova46. Coaliția Civică pentru Alegeri Libere si Corecte47. Coaliția Nediscriminare48. Consiliul Național al Tineretului din Moldova49. Filiala din Moldova a Asociației Amici dei Bambini (APSCF)50. Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova51. Fundația Est-Europeană52. Misiunea Socială Diaconia (APSCF)53. Parteneriate pentru fiecare copil54. Programul Buna Guvernare, Fundația Soros-Moldova55. Общественная организация «Общество болгарской культуры «Родолюбец» (APSCF)

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din R. Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din R. Moldova. Studiul conține recomandări privind consolidarea capacităților instituționale ale procuraturii din R. Moldova și eficientizarea activității acesteia.Acest studiu recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor ei. Iar competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauză pot fi transmise unei procuraturi nou-create.Președintele CRJM, Vladislav Gribincea a declarat în cadrul lansării Studiului că „recomandările din studiu au fost făcute în baza standardelor și principiilor din alte țări, a analizei informațiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din R. Moldova, a unui sondaj la care au participat mai bine de 75% din procurori și a interviurilor cu procurorii din țară”.Laura Ștefan, expert anti-corupţie, ex-directoare ȋn Ministerul de Justiţie din România, a menționat faptul că astfel de studii stârnesc niște dezbateri „cruciale” în țările vizate. „Orice schimbare generează neliniște pentru oamenii din sistem”, a subliniat experta. Potrivit ei, acestui studiu îi lipsește o valoare cantitativă a infracțiunii și de aceea nu reușim să vedem eficiența muncii procuraturii.Studiul a fost elaborat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în R. Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) recomandă optimizarea sistemului procuraturii, redistribuirea funcţiilor de procuror, fortificarea capacităţilor unor procuraturi şi lichidarea altora. Recomandările au fost incluse în Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat ieri, informează MOLDPRES.Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, a optat pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova şi eficientizarea activităţii acesteia. Procurorul general, Corneliu Gurin, a declarat că recomandările făcute de experţi vor fi analizate şi se va ţine cont de ele în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ şi instituţional.Printre recomandările studiului se numără şi reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. ”Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii şi stabilirea politicilor procuraturii. Competenţele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a spus preşedintele CRJM, Vlad Gribincea.În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor şi a volumului de muncă a acestor instituţii, autorii studiului au recomandat fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie şi lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii municipiului Chişinău. De asemenea, s-a propus lichidarea procuraturilor militare, de transport şi a celor de nivelul curţilor de apel. Totodată, studiul mai recomandă optimizarea procuraturilor raionale şi de sector.Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală.

Redistribuirea funcţiilor de procuror, optimizarea structurii Procuraturii Generale, fortificarea capacităţilor unor procuraturi și lichidarea altora. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările care se regăsesc în Studiul privind optimizarea structurii Procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).La lansare au fost prezenți ministrul Justiției, Oleg Efrim, procurorul general, Corneliu Gurin, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova.Ministrului Justiției a declarat că este nevoie de a consolida capacităţile instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova și de a eficientiza activitatea acesteia."Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă", a menționat Oleg Efrim.Potrivit procurorului general, Corneliu Gurin, această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal.Printre recomandările studiului se numără: reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Potrivit studiului, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii, deoarece Republica Moldova se află pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori.Pe 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane. Autorii cred că acest lucru va contribui la îmbunătățirea performanțelor sistemului procuraturii.Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.

Structura Procuraturii Generale ar trebui modificată, mai multe procuraturi – lichidate, iar funcțiile de procuror necesită a fi redistribuite. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) care au realizat un Studiu privind optimizarea procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova.Autorii studiului susțin că rolul și structura Procuraturii Generale trebuie modificate radical. „Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor procuraturii. Competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a explicat președintele CRJM, Vlad Gribincea.În urma evaluării atribuţiilor celor 54 de procuraturi din R. Moldova și a volumului de muncă a acestor instituții, experții au ajuns la concluzia că Procuratura Militară, cea în Transporturi și cele patru procuraturi de nivelul curţilor de apel ar trebui lichidate. De asemenea, procuraturile raionale și de sector ar trebui optimizate, iar Procuratura Anticorupţie – fortificată. Nu este clară situația în cazul Procuraturii municipiului Chișinău. Specialiștii propun fie lichidarea acesteia, fie revizuirea radicală a competenţelor.„Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”, a menționat ministrul Justiției Oleg Efrim.Potrivit aceluiași studiu, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii. Republica Moldova este pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori. La 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane.„Această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal. Vom analiza atent și vom ține cont de recomandările făcute de experți”, a promis procurorul general, Corneliu Gurin.Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiției și Procuratura Generală. Expertul internațional Jesper Wittrup a monitorizat realizarea studiului, iar publicarea acestuia a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.

           Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din Republica Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova. Studiul conține recomandări privind consolidarea capacităţilor instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova și eficientizarea activității acesteia.Studiul recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii şi stabilirea politicilor procuraturii. Competenţele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create.În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor şi a volumului de muncă a acestora au fost făcute propuneri cu privire la optimizarea structurii organelor procuraturii. Este recomandată fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie şi lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii mun. Chişinău. De asemenea, este propusă lichidarea procuraturilor militare şi de transport, precum şi a celor de nivelul curților de apel și specializarea procurorilor din instituțiile respective.Sarcina de muncă a procurorilor din diferite procuraturi variază considerabil. Studiul recomandă realocarea funcțiilor de procuror între diferite procuraturi în vederea asigurării unui volum de muncă comparabil pentru toţi procurorii. De asemenea, este recomandată optimizarea procuraturilor raionale şi de sector odată cu optimizarea hărţii judecătoreşti.În 2012, cei 771 de procurori din Republica Moldova erau asistaţi de 363 de persoane, ceea ce reprezintă 0,47 funcţii de personal asistent per procuror. În topul ţărilor europene cu cel mai mic număr de personal raportat la numărului de procurori, Republica Moldova este a treia ţară în top, după Croaţia şi Rusia. Este absolut necesară sporirea numărului de personal care asistă procurorii. Studiul nu face recomandări exacte privind sporirea numărului de personal, deşi constată o creştere cu 50% pare a fi rezonabilă. Astfel poate fi obținută o mai bună performanță a sistemului procuraturii, prin acordarea suportului necesar procurorilor și fără o majorare critică a cheltuielilor publice, personalul auxiliar având salarii mai mici decât procurorii.Recomandările din Studiu au fost făcute în baza standardelor şi practicilor din alte ţări, a analizei informaţiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din Republica Moldova, a unui sondaj la care au participat mai mult de 75% din procurori şi a interviurilor cu procurorii din ţară.Studiul a fost realizat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.Varianta în limba engleză a Studiului poate fi descărcată aici.

Autorităţile pledează pentru optimizarea structurilor organelor procuraturii şi revederea unor atribuţii ale procurorilor, cum ar fi cele din afara procesului penal. În acelaşi timp, unii specialişti îndeamnă autorităţile să decidă ce fel de procuratură europeană vrem să dezvoltăm în ţara noastră, transmite News-Moldova.Potrivit ministrului Oleg Efrim, „optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată.” În opinia ministrului, citat de serviciul de presă al MJ, „această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”. Iar Procurorul General Corneliu Gurin este de părere că „volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal ar trebui revăzute. Recomandările făcute de experți sunt binevenite, le vom analiza atent și vom ține cont de ele în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ și instituțional”. Declaraţia a fost făcută în cadrul prezentării studiului privind optimizarea structurii procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat luni de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).Pe de altă parte, avocatul Igor Ciuru a declarat pentru News-Moldova că la ora actuală este foarte important să fie luată o decizie de principiu vizavi de tipul de procuratură pe care şi-l doreşte Republica Moldova. În opinia avocatului, toate detaliile dezbătute la tot felul de seminare au o importanţă indiscutabilă, însă anumite mecanisme asupra cărora se insistă la ora actuală s-ar putea dovedi absolut lipsite de necesitate în cazul Republicii Moldova atunci când va fi ales în mod univoc modelul de procuratură. De aceea, a precizat Ciuru, pe lângă discuţiile pline de expresii din limbajul experţilor ar fi cazul să ne amintim, în momentele când se fac alegeri cruciale, de înţelepciunea populară, care recomandă ca „boii să meargă înaintea carului” şi nu invers.

Dl Barbăroșie a studiat Statistica matematică și teoria probabilităților și a început cariera în calitate de cercetător și profesor universitar. După schimbările din spațiul ex-sovietic a fost implicat în reformarea educației publice și domeniilor de cercetare și dezvoltare în Republica Moldova. Dl Barbarosie a fost numit în funcția de director al Departamentului de Cercetare și Dezvoltare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, iar mai târziu - în calitate de Prorector al Academiei de Administrație Publică nou înființate, unde a fost responsabil pentru organizarea cercetării și relațiile internaționale. În aceste funcții, el a elaborat o serie de analize a politicilor publice și și-a schimbat domeniul de cercetare, fiind tot mai mult implicat în analiza politicilor.Din anul 2000, dl Barbăroșie conduce Institutul de Politici Publice nou înființat, un think-tank independent în Republica Moldova, care a devenit o organizație lider în domeniul analizei de politici. În particular, aria intereselor dlui Barbăroșie ține de integrare europeană, securitatea națională și regională, politicile de reglementare a conflictului transnistrean, reforma educației, dezvoltarea potențialului uman și buna guvernare, dezvoltarea locală și regională.

Dna Cepoi deține funcția de Directoare Reprezentanță Internews în Moldova în cadrul programului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)". Anterior dna Cepoi a deținut funcția de Director de țară al Rețelei Internews Kyrgyzstan. În perioada 2002-2013, Corina Cepoi a condus Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect major al Centului pentru Jurnalism Independent, dirijând procesul de fundraising, planificarea strategică și coordonarea activității. Anterior d-na Cepoi a activat în calitate de director al Centului pentru Jurnalism Independent din Moldova. D-na Cepoi are o experiență bogată în instruire și asistență în comunicarea cu mass-media, dezvoltarea mass-media și managementul ONG-urilor.D-na Cepoi este licențiată în limba engleză și are diplomă de master în Jurnalism - Universitatea de Stat din Moldova, precum și diplomă de master de la Școala de Jurnalism din Missouri, Statele Unite ale Americii. De asemenea, ea a fost bursieră Chevening la Universitatea din Oxford.

În perioada 1992 – 2012 a activat în cadrul Facultății de drept, Universitatea de Stat din Moldova. Totodată, a fost lector în cadrul Centrului de instruire a judecătorilor și a activat în calitate de membru al Consiliului de experţi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Pe parcursul activității sale a participat la elaborarea și expertiza mai multor proiecte de legi.Nicolae Roşca a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, România, a apărat teza de magistru și teza de doctor în drept la Universitatea de Stat din Moldova.

Elena Prohnițchi este licențiată în Relații Internaționale de la Universitatea de Stat din Moldova și deține o diplomă de master în Științe Politice de la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria.Începînd cu anul 2007 Elena activează în calitate de directoare adjunctă în cadrul Asociației ADEPT, unde a coordonat și a participat în realizarea mai multor proiecte de monitorizare, fact-checking, de bună guvernare, de informare și educație civică a alegătorilor.În perioada 2010-2013 ea a făcut parte din Grupul-resursă în domeniul drepturilor omului, care a documentat, monitorizat și raportat către instituțiile naționale și internaționale cazurile de violări ale drepturilor omului și a întreprins demersuri de advocacy pentru redresarea acestora.Din 2011 Elena participă în calitate de expertă națională în domeniul electoral la elaborarea Indicelui Integrării Europene pentru țările Parteneriatului Estic.

În prezent, dl Victor URSU activează la Editura ARC, în calitate de director adjunct. Timp de 26 de ani, dl Ursu a lucrat la Fundația Soros-Moldova (FSM), deținând funcția de director executiv în perioada 1996-2018 și de director de program în perioada 1992-1996. Domeniile sale de expertiză sunt diverse, în special politicile publice, dezvoltarea societății civile, management și micro-finanțare.Dl Ursu, de asemenea, a activat în calitate de cercetător la Institutul de Fizică de la Academia de Stiințe a Moldovei. Acesta și-a făcut studiile universitare la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) și cele post-universitare la Institutul de Fizică și Energie din Moscova în domeniul fizicii teoretice.

Amnesty International Moldova, împreună cu CRJM, CREDO, CRVT „MEMORIA", PROMO LEX, Coaliţia Nediscriminare, Centrul Naţional al Romilor, GENDER DOC, CIDO, lansează, în perioada 14-27 iunie curent, CAMPANIA împotriva impunităţii şi în sprijinul victimelor torturii.În cadrul campaniei vor fi desfăşurate o serie de activităţi, cu scopul de a atrage atenţia autorităţilor asupra impunităţii, torturii şi tratamentelor inumane şi degradante în Moldova.Campania va fi lansată la 14 iunie curent, printr-un marş împotriva impunităţii şi în sprijinul victimelor torturii, în cadrul căruia va fi înmânat un apel public MAI, Procuraturii Generale, Primăriei mun. Chişinău, Ministerului Justiţiei, Parlamentului RM, prin care se va solicita autorităţilor din RM să-şi o¬noreze angajamentele naţionale şi internaţionale cu privire la prevenirea torturii, tratamentelor inumane şi degradante. Apelul va include şi solicitarea cu privire la finalizarea cât mai promptă, obiectivă şi echitabilă a dosarului privind maltratările din 7 aprilie 2009 şi acţiunile de eliminare a impunităţii.Ulterior, autorităţile vor fi invitate la o Masă rotundă, ca răspuns la Apelul Public, adresat la 14 mai curent.În această perioadă vor fi organizate, de asemenea, o conferinţă de presă, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, dezbateri publice, tururi de informare etc.Informaţii de contextÎncepând cu anul 1997, la 26 iunie este marcată Ziua internațională ONU pentru susţinerea victimelor torturii, în memoria Convenţiei ONU împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ce a intrat în vigoare în 1987. În conformitate cu legislaţia internaţională, s-a impus o interdicţie absolută asupra aplicării torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane şi degradante. Republica Moldova s-a alăturat Convenţiei în anul 1995, iar în 2006 Parlamentul a ratificat Protocolul opţional al acestui tratat. Monitorizarea respectării prevederilor Convenţiei este efectuată de Comitetul ONU împotriva torturii. Ultima vizită a reprezentanţilor acestuia în Republica Moldova, a avut loc în 2010, după ceea ce a fost publicat un raport în acest sens, care a subliniat importanţa eradicării torturii.