Arhivă Anunțuri
19 noiembrie 2020
I. Prezentare generală:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție, drepturile omului și promovarea unui mediu favorabil pentru societatea civilă. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.II. Scopul concursului:CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unui spot video aniversar cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate a CRJM. Spotul video va fi elaborat  în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia.Compania selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți, conform condițiilor indicate în termenele de referință.III. Sarcinile față de Prestator:Compania media selectată va asigura:Elaborarea spotului video cu respectarea următoarelor criterii:Durata spotului:3-5 minute;Tipul: Testimonial; storytelling; Filmare: 4K medium shot to /close-up; în diverse locații conform solicitărilor vorbitorilor;Script video: Secvențe de 15 – 20 de secunde;Întrebări: deschise/fără scenariu exact/ulterior va fi editat să cuprindă pe scurt doar răspunsurile (cu întrebările prezentate în text pe ecran);Tone of Voice: limbaj comun, relaxat, cald, sincer, uman, inspirațional;Vorbitori: 15-20 persoane;Limba și subtitrări: limba română;Termen-limită de predare a spotului: 21 decembrie 2020.Elaborarea spotului cu utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție care vor fi descrise de către ofertanți în oferta lor.Scenariul preliminar, cu vorbitorii identificați de către Beneficiar, va fi pus la dispoziția companiei câștigătoare de către Beneficiar, pentru coordonare, definitivare și aprobare.  IV. Criteriile de selecție:Experiența companiei de realizare a spoturilor video de minim 3 ani (inclusiv portofoliul de clienți / lucrări). Experiența de realizare a mini-documentarelor, interviurilor va constitui un avantaj;Dotarea tehnică a ofertanților pentru prestarea serviciului solicitat;Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși va constitui un avantaj);Oferta financiară;Reputația și imaginea companiei (criteriul valabil în cazul prezentării referințelor).V. Conținutul ofertei de participare la concurs: Oferta va fi datată și semnată de persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: [email protected] până la data de 27 noiembrie 2020, ora 23.59.Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;Scrisoare de intenție, care va conţine în mod obligatoriu: (1) o scurtă descriere a experienței în domeniu, portofoliul de clienți / lucrări relevante elaborate în ultimii 3 ani, (2) tehnologiile care vor fi utilizate, (3) numele și datele de contact a două persoane de referință;Oferta financiară pentru realizarea spotului video. Costul serviciilor va fi indicat în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene de execuție, cu respectarea perioadei indicate mai sus;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: [email protected] este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Salutăm și încurajăm primirea ofertelor din partea tuturor companiilor calificate. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
17 noiembrie 2020
POZIȚIA COALIȚIEI CIVICE PENTRU ALEGERI LIBERE ȘI CORECTE FAȚĂ DE ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2020  Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte apreciază drept parțial corecte și parțial libere alegerile prezidențiale din 1  și 15 noiembrie 2020. Aprecierea este făcută prin prisma gradului de respectare a principiilor pentru alegeri libere și corecte stabilite în tratatele și convențiile internaționale privind drepturile civile și politice și în Codul bunelor practici în materie electorală a Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept a Consiliului Europei și se bazează pe următoarele constatări privind desfășurarea perioadei pre-electorale, electorale și a celor două zile de  alegeri:  Imposibilitatea mai multor alegători de a-și exercita dreptul de vot (EP)În ambele tururi de scrutin mai mulți alegători nu au putut să-și exercite dreptul de vot la unele secții de votare deschise în străinătate. Pe 1 noiembrie, acest fapt s-a datorat capacității reduse ale secțiilor de votare de a deservi un număr mare de alegători, în pofida prelungirii programului de votare. După primul tur al alegerilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au depus eforturi pentru a înlătură neajunsurile organizaționale de la primul tur, prin identificarea unor locații mai spațioase pentru unele secții de votare, majorarea numărului de personal tehnic și echipament. Totuși, și în turul al doilea de scrutin, numeroși cetățeni nu au putut să voteze ca urmare a epuizării buletinelor de vot.Campanie electorală marcată de un discurs negativ, falsuri și mesaje instigatoare la ură și violență (EP)Pe parcursul campaniei au fost observate numeroase cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Discursul negativ a căpătat amploare după primul tur de scrutin, primordial împotriva candidatei Maia Sandu, fiind acompaniat de distribuirea mesajelor și materialelor cu conținut fals și defăimător.Numărul mare de incidente electorale în ziua alegerilor (PP)În ziua alegerilor observatorii Promo-LEX au raportat un număr ridicat de cazuri privind încălcarea secretului votului, nerespectarea condițiilor sanitar-epidemiologice, dar și de transportare organizată a alegătorilor. Majoritatea cazurilor de transportare organizată au avut loc în secțiile de votare constituite pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Suplimentar, observatorii au raportat și cazuri credibile în care alegătorii din regiunea transnistreană au recunoscut că au fost recompensați  pentru exercitarea dreptului de vot.Cazuri de obstrucționare a activității de observare și de intimidare a observatorilor (PP)Misiunea de observare a alegerilor Promo-LEX a raportat tentative de intimidare a observatorilor săi imediat după primul tur al alegerilor, când aceștia erau telefonați, aparent din partea poliției, și li se solicita oferirea de informații detaliate doar despre unele incidente semnalate. Misiunea califică aceste situații drept justiție selectivă și tentative organizate de a intimida observatorii naționali în contextul turului doi de scrutin. Incidente izolate de intimidare a observatorilor de către poliție și funcționari electorali au avut loc și în turul doi de scrutin. În ambele tururi de scrutin, au fost raportate cazuri de obstrucționare a activității observatorilor.Utilizarea resurselor administrative în campania electorală(PP)Observatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidat la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon. Litigii și contestații electorale nesoluționate (PP)Majoritatea litigiilor electorale, unele dintre ele fiind încălcări evidente ale legislației electorale, nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în fața organelor electorale și instanțele de judecată nu au fost examinate în fond, fiind tergiversate sau declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv. Omisiunea CEC de a examina în fond litigiul privind tipărirea la o instituție publică a ziarelor de campanie a candidatului Igor Dodon, cu semne evidente de încălcare a legislației electorale este regretabilă și ridică semne de întrebare rezonabile privind independența politică a membrilor. Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă (PP)Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie estimate la peste 6 ml. de lei.Mass-media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de vot (PM si NG)Cu unele excepții, mass-media TV și online a avut un comportament părtinitor în campania electorală, a reflectat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali, promovând și un puternic dezechilibru de gen, și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și procedurile de vot.Doar două posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru concurenții electorali. Trei posturi TV au făcut partizanat masiv în favoarea unui candidat, iar restul au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea sau defavoarea unor concurenți electorali. Consiliul Audiovizualului (CA), autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori. În contrast cu primul tur de scrutin, când CA a atenționat verbal radiodifuzorii care au admis abateri de la legislație, în turul doi CA a aplicat amenzi pentru majoritatea posturilor TV monitorizate, fără a ține cont de gravitatea încălcărilor. Deși a avut o atitudine echilibrată pe durata campaniei electorale, la dezbaterile dinaintea turului doi de scrutin, postul public de televiziune Moldova 1 a schimbat regulile dezbaterii în favoarea candidatului Igor Dodon.Majoritatea celor 12 redacții online monitorizate de CALC și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentare dezechilibrată a concurenților electorali. Pe parcursul campaniei electorale, dar în special în perioada dintre cele două tururi ale scrutinului, câteva portaluri afiliate PSRM au desfășurat o campanie concertată de discreditare, etichetare și plasare în context negativ a candidatei PAS Maia Sandu, distribuind știri false și denigratoare, opinii tendențioase cu atacuri la persoană, insinuări, titluri și formulări sexiste, exprimări care incită la ură și discriminare. În același timp, candidatul independent, susținut de PSRM, Igor Dodon, a fost promovat masiv și plasat preponderent în context pozitiv. Cele mai multe surse media online au neglijat normele deontologiei jurnalistice, publicând materiale insuficient documentate, fără o distincție clară dintre fapte și opinii și fără a oferi dreptul la replică.Campanie de discreditare a organizațiilor neguvernamentale (SM)Campania electorală a fost marcată de un atac fără precedent asupra organizațiilor neguvernamentale, care a urmărit discreditarea, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare a societății civile în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul monitorizării procesului electoral, a apărării drepturilor omului și în cele ale reformei justiției, combaterii corupției, libertății presei, domeniul social și medical etc. Campania de denigrare lansată de către un deputat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și preluată de mass media afiliată PSRM a continuat pe toată durata campaniei electorale.Discriminarea persoanelor cu dizabilități (SM)Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Cu excepția unui singur concurent electoral, care a publicat platforma electorală în sistem Braille,  nu au fost elaborate și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină și restricționate contactele cu membrii familiei, nu au avut acces la informații cu caracter electoral.Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice  (SM)Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate de Parlament, lucru care a dus la menținerea acestor tipuri de incidente electorale, în unele cazuri și la creșterea numărului de incidente la alegerile prezidențiale din 2020.Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19 (SM)CEC a întreprins măsuri constante de a asigura desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali și alegători. Totodată, în ziua alegerilor mai muți funcționari electorali au ignorat cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.Participarea diferențiată a tinerilor la vot (NC)Tinerii stabiliți peste hotarele țării au înregistrat un record absolut de prezență la urnele de votare, în comparație cu prezența redusă la vot a tinerilor din țară. Acest lucru se datorează cadrului legal nefavorabil pentru exercitarea dreptului la vot și anume a cerințelor de votare la locul de reședință/domiciliu, dar și  abordării superficiale de către candidați a necesităților tinerilor, care de cele mai dese ori sunt implicați  în campanii pe post de voluntari, inclusiv tinerii sub 18 ani.___________www.alegeliber.md - Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 34 organizații obștești din Republica Moldova cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfășurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.Declarația CALC în limba română este disponibilă AICI.Declarația CALC în limba rusă este disponibilă AICI.Declarația CALC în limba engleză este disponibilă AICI.   
13 noiembrie 2020
La împlinirea a 10 ani de activitate, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își propune să susțină studenții/tele care promovează valorile democratice, sunt dedicați/te activismului civic și au obținut rezultate excepționale la studii. Vrem să susținem tinerii/ele pentru că ei /ele sunt viitori/are lideri/e și promotori/are ai schimbării spre bine în țară!În acest context CRJM anunță lansarea concursului pentru Bursa de merit CRJM, ediția 2020-2021. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE BURSEI:Bursa este menită să susțină tinerii/ele talentați/ate și activi/e civic din Republica Moldova, care doresc să exceleze și să-și dezvolte în continuare abilitățile profesionale și angajamentul civic în comunitatea lor.Bursa este oferită în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.VALOAREA BURSEI:Bursa CRJM are valoarea de 1 500 lei lunar, plătită timp de 12 luni, începând cu ianuarie 2021. Pe lângă componenta financiară, bursa include și participarea la o serie de instruiri și evenimente destinate formării profesionale în domeniul dreptului, organizate de CRJM și desfășurarea stagiului de practică în cadrul CRJM pentru o perioadă de 30 de zile.CINE POATE PARTICIPA?Bursa de merit CRJM este destinată studenților/telor ciclului I (anul de studii: II,III,IV) și II de studii (licență și masterat), care îndeplinesc următoarele criterii:sunt cetățeni/e ai Republicii Moldova;sunt studenți/te ai unei universități din Republica Moldova, ciclul licență (anul de studii: II,III,IV) și/sau masterat, frecvență la zi;au rezultate academice înalte (nota medie generală nu mai mică de 8.5 pentru anul de studii precedent - 2019-2020);împărtășesc valorile CRJM și SIDA;demonstrează prin exemple practice experiență de activism civic și implicare.ÎNSCRIEREA ȘI SELECȚIA:Candidaţii/tele vor fi evaluaţi/te în două etape: prima etapă - în baza dosarului, iar candidaţii/tele aprobați/te la prima etapă vor fi invitaţi/te la interviu.Dosarul complet urmează a fi transmis prin intermediul poștei electronice până la 11 decembrie 2020 la adresa [email protected] va fi considerat complet dacă conține toate documentele de mai jos:Curriculum Vitae actualizat, care menționează cele mai relevante activități curriculare și extra-curriculare, domeniile de interes și abilitățile deținute;Copia unui act care confirmă statutul de student/ă înmatriculat/ă la una dintre universitățile din Republica Moldova (secția zi);Copia unui act care demonstrează reușita academică universitară pentru anul precedent - 2019-2020;Înregistrarea unui video de maxim 3 minute, în care candidatul/a va explica ce merite și realizări îl fac eligibil/ă pentru această bursă și cum planifică sau deja se implică în dezvoltarea comunității lui/ei. Videoul poate fi încărcat pe platforma Youtube (unlisted) pentru acces exclusiv doar comisiei de selecție;Link la conturile de pe rețelele sociale ale candidatului: Facebook, Instagram, OK.ru, etc.ACTUALIZARE:Nu sunt eligibili pentru Bursa de merit CRJM:studenții/tele din anul I de studii, ciclul de studii licență.studenții/tele care își urmează în prezent studiile la una dintre universitățile de peste hotarele Republicii Moldova;studenții/tele care dețin deja o altă bursă de merit.Anunțarea câștigătorului/arei va fi efectuată în format public. Prin participarea la concursul Bursa de merit CRJM ediția 2020-2021, câștigătorul/area concursului dă acordul că numele, prenumele, și imaginea sa vor fi făcute publice. 
6 noiembrie 2020
În pofida existenței unui cadru legislativ care este în mare parte satisfăcător pentru asigurarea egalității și a activității eficiente a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE), mecanismul de combatere a discriminării în Republica Moldova nu este deplin funcțional – aceasta este una dintre concluziile raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).Romanița IORDACHE, autoarea raportului, subliniază că statutul neclar al CPPEDAE, inclusiv în relația cu instituțiile publice și sistemului judiciar, și lipsa competenței Consiliului de a sancționa faptele de discriminare sunt elemente care știrbesc din capacitatea statului de a reacționa prompt și a asigura remedii adecvate pentru victimele discriminării. În cazurile în care constată discriminarea, CPPEDAE este obligat să transmită materialele cauzelor către instanță, unde vor fi examinate din nou, în baza prevederilor Codului Contravențional, pentru stabilirea sancțiunii. „Acest detur ia timp, energie și se lovește uneori în instanțe de o înțelegere deficitară a legislației anti-discriminare ca lege specială”, se arată în raport.Analiza jurisprudenței instanțelor în cauzele de discriminare demonstrează o aplicare din ce în ce mai bună a legislației anti-discriminare de către instanțe și o mai mare flexibilitate în stabilirea sancțiunilor, ambele fiind aspecte îmbucurătoare. Ca aspecte îngrijorătoare, analiza a identificat neînțelegerea caracterului de lege specială al Legii nr. 121 de către unii judecători, ceea ce duce la anularea multor hotărâri ale CPPEDAE, în cadrul procesului fiind analizate aspectele de procedură și doar superficial fondul cauzelor, fără a se lua în considerare impactul pe care hotărârile judecătorești îl pot avea asupra victimelor discriminării. Aplicarea problematică a legislației anti-discriminare este determinată și de lipsa unei curricule complete și de ateliere practice care ar trebui să fie dezvoltate de Institutul Național al Justiției, astfel încât să se asigure racordarea judecătorilor moldoveni la jurisprudența internațională în ceea ce privește discriminarea, instigarea la discriminare, hărțuirea, acomodarea rezonabilă.Recomandările raportului vizează, în principal, completarea legislației nediscriminare și modificarea modalității de funcționare a CPPEDAE, asigurarea independenței și a funcționalității Consiliului, capacitarea Avocatului Poporului pentru a asigura asistență pentru victimele discriminării, capacitarea instanțelor prin dezvoltarea programului specific de formare profesională în domeniul egalității și nediscriminării.Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).Raportul „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova” poate fi descărcat aici.
5 noiembrie 2020
1.BACKGROUNDThe Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) is a non-profit organization that contributes to strengthening democracy and the rule of law in the Republic of Moldova with emphasis on justice and human rights. Our work includes research and advocacy. We are independent and politically non-affiliated.This activity will be carried out under the Digital Rights Literacy Program, with the financial support of the International Center for Not-for-Profit Law (ICNL).2. PURPOSE OF ASSIGNMENT LRCM seeks to contract a consultant / team of consultants (hereinafter referred to as - the Consultant) to deliver a one-day online training on Digital technologies and policies that impact Civic Space for the LRCM team and partner CSOs. The training aims to enhance LRCM team’s skills and knowledge on digital rights and emerging technologies (Big Data, automation, artificial intelligence (AI) and other associated technologies), that can be used to enable or restrict civil society. The training will also tackle on how various national internet regulations and international digital policy initiatives impact civic space, and how to advocate for digital technology policies and utilize digital tools and practices that expand civic space.The training with a maximum duration of eight (8) working hours shall be conducted online, preferably in early December 2020. The exact period/date will be set by common agreement between the LRCM team and the selected consultant.The training shall mainly address the following topics / issues related to digital technologies. The list of topics is illustrative and not exhaustive. The consultant should suggest additional/other topics considered relevant to the purpose of the training:What is AI and what are other digital technologies / applications that impact Civic Space;How can CSOs use technological innovations and AI to advance their work and protect themselves from restrictions?How to avoid harmful impact of some AI technologies already in use on the civic space?How to promote adequate, meaningful and participatory human rights impact assessments of the AI systems during their entire cycle and implementation?How the current international legal framework of fundamental rights and freedoms translates into algorithmic design and is safeguarded in practice?3. KEY DELIVERABLESThe Consultant shall provide the following deliverables:Methodology / action plan;Suggested training agenda;Delivery of the training for an expected audience of +/-15 people through online means;  4. REQUIREMENTS FOR THE CONSULTANTThe Consultant (company or individual) shall have proven experience in conducting similar activities with at least 3 years of experience. Additional requirements include:Bachelor’s degree in any relevant field. Master degree is an advantage;At least 3 years of progressive knowledge and experience in at least one of the following areas:Human rights and intercultural dialogueTechnological innovations /digital technologiesDigital rights regulatory frameworkGood understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe;Proven skills and ability in presentation, communication and facilitation of trainings applyinginteractive and participatory based approaches;Proficiency in English. Knowledge of Romanian is an advantage;Good personal and corporate reputation and integrity.5. EVALUATION CRITERIAThe cumulative method will be applied in the evaluation of the applications. The contract will be awarded to the candidate achieving the highest cumulative score from the technical and financial parts of the proposal. The technical proposal accounts for 70% of the total score and the financial proposal will account for 30% of the total evaluation score.The offers will be evaluated based on the following criteria:CriteriaMax. pointMethodology / action plan25Relevant degree 10Relevant professional experience10Good understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe15Proven skills and ability in trainings, presentation, communication and facilitation of trainings applying interactive and participatory based approaches10Financial offer30TOTAL1006. APPLICATION PROCESSOffers may be submitted by individual candidates and/or legal entities. The signed and dated offer shall be sent by e-mail to [email protected] by 27 November 2020, including the following components:the copy of the registration certificate/extract for the legal person and the updated CV of the candidates, together with a Cover letter, which will contain: (1) interest in the assignment and a short description of previous portfolios/beneficiaries and any other information requested at p.4 above; (2) the name and contact details of two reference persons;An outline of the envisaged methodology for the assignment (outlining the overall approach and suggested methods) – maximum one page;financial offer in USD, including VAT, with the breakdown of costs (consultancy fee per number of anticipated working days). Offers submitted in any other currency will be converted at the official exchange rate of the National Bank of Moldova at the deadline date for submitting the offers;declaration on conflict of interests. In case of a conflict of interests, real or potential, with the members or employees of the LRCM, the candidate is obliged to declare it in a written document enclosed to the application (no particular form required).For local resident candidates: (a) legal entities are invited to send their financial offers, including VAT; (b) individual candidates – net amounts.Disbursement and payment modalities will be agreed upon by both parties and specified in the contract with the Consultant. For any clarifications on the assignment, please email at [email protected] is an inclusive and diversity-friendly employer. We value difference, promote equality and challenge discrimination, enhancing our organisational capability. We welcome and encourage application from all qualifying candidates. We do not discriminate on the basis of disability, race, colour, ethnicity, gender, religion, sexual orientation, age, marital or parental status or other category protected by law.
30 octombrie 2020
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere și corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și ale instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020:Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate. Campania electorală a scos în evidență și aspecte problematice, care sunt reglementate ambiguu sau chiar deloc de cadrul legal existent și care nu asigură o egalitate de șanse pentru toți candidații la președinție. Este vorba de mecanismul de suspendare a Președintelui Republicii Moldova pentru participarea în campania electorală, legalitatea susținerii de către un partid politic a unui candidat independent, temeiurile de refuz pentru deschiderea unui cont bancar  pentru un grup de inițiativă sau concurent electoral. Considerăm că Circulara CEC prin care a limitat finanțarea campaniei electorale de către partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegeri, este una neîntemeiată și excesivă. În același timp, decizia CEC privind combaterea transportării organizate a alegătorilor va permite reducerea încălcărilor de acest gen atestate la scrutinele electorale precedente.Înregistrarea prealabilă a alegătorilor marcată de un activism sporit, dar și de suspiciuni de fraudare a sistemuluiÎn raport cu alegerile parlamentare din 2019, numărul înregistrărilor prealabile ale cetățenilor moldoveni care doresc să voteze peste hotare în ajunul alegerilor prezidențiale din 2020 a crescut de circa 2,5 ori, de la 24.125 înregistrări prealabile în 2019 la 60.035 – în septembrie 2020. Cea mai mare creștere a numărului de înregistrări prealabile a fost înregistrară în cazul Federației Ruse – de aproape 11 ori. Comparativ cu alte state, care la fel au înregistrat solicitări sporite de înregistrare prealabilă, în cazul Federației Ruse a fost atestată o creștere improprie, fapt care a generat suspiciuni de înregistrare concertată. În cazul înregistrării prealabile a cetățenilor din regiunea transnistreană, constatăm o implicare scăzută, cu 59 de înregistrări. Cu referire la suspiciunile de fraudare a înregistrărilor prealabile, în special din Federația Rusă, atestăm inacțiunea organelor de drept în vederea cercetării acestor cazuri și informarea publicului despre rezultatele investigațiilor.Constituirea secțiilor de votare peste hotare și din regiunea transnistreană respectă principiul reprezentativității, dar a fost marcată de speculații și suspiciuniRepartizarea secțiilor de votare peste hotare s-a făcut în baza unei metodologii care acordă pondere egalată tuturor criteriilor stabilite de cadrul legal. La început, procesul de constituire a secțiilor de votare a fost unul mai puțin transparent, fapt care a provocat speculații și suspiciuni din partea mai multor actori ai procesului electoral. Prin actul de constituire, CEC a informat părțile interesate despre etapele procesului de constituire, formula de calcul utilizată, riscurile determinate de evoluția epidemiologică etc.În cazul secțiilor de votare deschise pentru regiunea transnistreană, majoritatea au fost amplasate geografic în apropiere de punctele de trecere. Mai multe primării au refuzat deschiderea secțiilor de votare în localitățile lor, invocând riscuri suplimentare pentru răspândirea infecției COVID-19. Deși CEC nu are obligația legală să consulte administrația publică locală la deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, CEC putea sa asigure o comunicare mai activă și amiabilă pentru prevenirea situațiilor conflictuale, care au apărut.Reducerea numărului de observatori și cazuri de obstrucționare a activității de observare Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, numărul observatorilor naționali a scăzut cu 45%, iar a celor internaționali – cu 60%. În situația respectivă, CEC a eșuat să revină la monitorizarea video a procesului electoral pe tot parcursul zilei votării. Decizia respectivă ar fi putut spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și contribui la prevenirea sau la probarea eventualelor încălcări. În circa 20% (184) din secțiile vizitate, observatorilor Promo-LEX le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele depline ale alegătorilor.Utilizarea resurselor administrative în campania electoralăObservatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon. Implicarea cultelor religioase, cazuri izolate de oferire a cadourilor electorale și de intimidare a candidațilorObservatorii Promo-LEX au raportat cazuri izolate ce pot fi calificate drept cadouri cu tentă electorală sau corupere a alegătorilor, cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora. În cazurile de implicare a cultelor religioase în campanie, cel mai frecvent beneficiar a fost Igor Dodon.Utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare   Pe parcursul campaniei au fost observate peste 120 de cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Renato Usatîi a fost concurentul electoral care a utilizat cel mai frecvent asemenea mesaje.Litigii și contestații electorale nesoluționateMajoritatea litigiilor electorale nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în instanțele de judecată nu au fost examinate în fond și au fost declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv. Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă. Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie de peste 5 mln de lei.Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19CEC a întreprins măsuri constante ca să pregătească desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali. În același timp, atestăm că o bună parte a organelor electorale ignoră cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.Mass media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de votCu unele excepții, mass media a avut un comportament părtinitor în perioada electorală și în timpul campaniei electorale, a reprezentat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Protagoniști ai materialelor jurnalistice au fost preponderent candidații electorali, cu o discrepanță majoră dintre Igor Dodon și ceilalți candidați, administrația publică centrală și locală, și mai puțin CEC. Patru posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru toți candidații la președinție. Alte patru posturi TV au tratat diferențiat candidații, urmărind și reflectând amplu activitățile de campanie ale unor candidați și ignorând campania electorală a celorlalți candidați. Două posturi au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea unor candidați electorali.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori.   În cazul mass mediei online, cu puține excepții, redacțiile și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentarea dezechilibrată a concurenților electorali, în articole nu s-a făcut distincția dintre fapte și opinii. Cele mai multe materiale au fost documentate insuficient, iar în cazul acuzațiilor nu a fost oferit dreptul la replică. Câteva portaluri au avut o politică editorială concertată, axată pe promovarea masivă și plasarea în context pozitiv a candidatului Igor Dodon, pe de o parte, și discreditarea, etichetarea și plasarea în context negativ a candidatei Maia Sandu. Constatăm că în presa online a fost plasată multă publicitate electorală nemarcată corespunzător.Totodată, toate instituțiile media monitorizate au promovat un puternic dezechilibru de gen în materialele lor pe durata campaniei electorale.Discriminarea persoanelor cu dizabilitățiPersoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Majoritatea concurenților electorali nu au elaborat și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități (audio, Braille, audiodescripție, traducere în limbajul mimico-gestual, „ușor de citit - ușor de înțeles”), cu excepția unui concurent electoral care a publicat platforma electorală în sistem Braille. Cea mai complicată situație este semnalată în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină, fiind restricționate și contactele cu membrii familiei.Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu aplicarea selectivă a standardelor pentru un proces electoral liber și corect, iar nerespectarea măsurilor preventive anti-COVID-19 de către funcționarii electorali poate crea  riscuri pentru exercitarea în condiții sigure a votului de către cetățeni. În aceste circumstanțe, facem apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea să se desfășoare cu respectarea tuturor măsurilor anti-COVID -19, iar în ziua votării să soluționeze operativ toate sesizările și contestațiile privind eventuale încălcări ale procesului de votare. Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte poate fi accesată AICI.  
30 octombrie 2020
Ministerul Justiției a definitivat proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției și a Planului de Acțiuni pentru anii 2021-2024. Este absolut necesar să existe un suport politic larg din partea decidenților, un mecanism eficient de monitorizare a implementării activităților, o structurare a consecutivității activităților, precum și resurse financiare suficiente pentru implementarea acesteia. Strategia reprezintă o oportunitate pentru schimbarea spre bine a stării de lucruri în sectorul justiției, promovarea profesioniștilor integri în domeniu și crearea mediului sigur pentru cetățeni.Aceasta este una din principalele concluzii ale materialului video elaborat de experții: Iulian Rusu, Director executiv adjunct, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Vladislav Gribincea, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.Potrivit autorilor sectorul justiției este cel mai important domeniu în care trebuie să se facă schimbări, cu potențial de amplificare pentru alte domenii. O justiție independentă și integră este garanția unui remediu efectiv pentru abuzurile și încălcările drepturilor fundamentale ale cetățenilor, pentru o funcționare eficientă a autorităților publice, pentru o viață sigură și pentru atragerea investițiilor străine.IPRE și CRJM au propus pe parcursul acestui an mai multe îmbunătățiri ale acestui document strategic. Următoarele priorități de reformă în domeniul justiției sunt esențiale:Modificarea Constituției, în ceea ține de independența judecătorilor și de modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii,Transparentizarea justiției și implementarea plenară a soluțiilor IT pentru eficientizarea justiției;Îmbunătățirea și aplicarea eficientă a mecanismelor care să asigure integritatea celor care fac justiție, în principal a judecătorilor și a procurorilor;Asigurarea unui proces transparent și bazat pe merit de numire, promovare și atragere la răspundere a judecătorilor și procurorilor;Uniformizarea practicii judiciare și reforma Curții Supreme de Justiție, pentru a asigura aplicarea uniformă a legii față de toți;Consolidarea poziției profesiilor conexe din sectorul justiției pentru a asigura un remediu efectiv și un proces echitabil pentru justițiabiliComunicarea eficientă cu publicul pe subiecte importante.Experții sunt de părere că angajamentele Republicii Moldova în contextul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și pentru a valorifica asistența financiară și tehnică externă sunt esențiale pentru a avansa în dezvoltarea statului de drept și a asigura un trai decent pentru cetățeni.Mai multe detalii privind inițiativele IPRE și CRJM le puteți accesa pe ipre.md și old2.old.crjm.org.Acest material video a fost elaborat în cadrul proiectului „Suport pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul justiției în Republica Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Centru de Resurse Juridice din Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului video este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.
28 octombrie 2020
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Vă invită la prezentarea raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova?”, – o analiză ce și-a propus să stabilească evoluția jurisprudenței, dar și gradul de aplicare în practică a legislației anti-discriminare, să identifice lacunele existente la nivel legislativ, procedural, instituțional în domeniul dat. Evenimentul va avea loc vineri, 6 noiembrie 2020, între orele 10.00-11.30, pe platforma online ZOOM. Linkul ZOOM pentru conectare îl vom transmite ulterior prin e-mail.Autoarea analizei a studiat felul în care sunt aplicate în practică prevederile legale în domeniul nediscriminării, prin analiza hotărârilor instanțelor în cazurile civile și a deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității – cele care au fost contestate în instanță sau cele care ar avea un potențial strategic pentru practica judiciară. Analiza a avut în vizor adecvarea procedurilor, efectivitatea și impactul remediilor pentru victimele discriminării, precum și rolul educativ al remediilor acordate pentru comunitate. Documentul va fi prezentat de Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, autoarea raportului.În vederea asigurării aspectelor logistice legate de eveniment, vă rugăm respectuos să confirmați participarea la eveniment până miercuri, 4 noiembrie, ora 17:00, înregistrându-vă prin completare formularului de mai jos.Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).Formular de înregistrareNu mai este disponibil
28 octombrie 2020
Inițiativa privind crearea unei instanțe judecătorești anticorupție nu este oportună în Republica Moldova, deoarece nu este justificată din punct de vedere al necesităților juridice, vine în contradicție cu procesul de optimizare a hărții judecătorești și, în esență, este contrară obiectivelor declarate de autoritățile moldovenești cu privire la lupta cu corupția. Acestea sunt unele dintre concluziile documentului de politici „Instanța anticorupție  - este oare aceasta necesară în Republica Moldova?”, lansat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie 2020.Pentru prima dată ideea creării instanței anticorupție în Republica Moldova a fost lansată în 2015 de Ministerul Justiției. În 2020, autoritățile naționale au revenit la această inițiativă, chiar dacă, potrivit autorilor documentului, crearea unei instanțe judecătorești anticorupție este în contradicție cu obiectivele stabilite și acțiunile întreprinse în ultimii ani, când au desființate toate instanțele judecătorești specializate.Analiza relevă că în Republica Moldova nu există un număr de cauze suficient pentru crearea unei instanțe specializate anticorupție. În perioada 2015-2019, numărul mediu de dosare penale privind faptele de corupție examinate de instanțele de judecată a constituit 199 de dosare pe an, pe când sarcina medie anuală a fiecărui judecător în ultimii cinci ani este de circa 620 de dosare. În cazul în care o instanță anticorupție ar fi creată, cei 9 judecătorii care vor activa, ar avea cea mai mică sarcină de muncă – circa 22 de dosare anual per judecător. Mai mult, faptele de corupție sau cele conexe corupției, nu sunt nici numeric mai multe, decât alte tipuri de fapte penale.Potrivit analizei, examinarea tuturor cauzelor de corupție de o singură instanță de fond, care probabil se va afla în mun. Chișinău, va crea dificultăți în examinarea cauzelor din regiuni, or aceasta va necesita deplasarea tuturor participanților la proces în capitală. În ultimii doi ani, în Republica Moldova în jur de două treimi de cauze de corupție au fost examinate în judecătoriile regionale.Nu există standarde internaționale privind înființarea instantelor specializate anticorupție, această decizie fiind luată de fiecare stat, reieșind din situația și specificul lui. Majoritatea țărilor care au decis înființarea acestora sunt de pe continentul asiatic și cel african. Instanțe judecătorești specializate pe cauze de corupție și de combatere a infracționalității organizate au fost fondate în câteva țări europene, însă eficiența practică a acestora nu a fost dovedită convingător. Înființarea instanțelor anticorupție în sine nu poate eradica corupția, iar, pe de altă parte, în statele unde nivelul corupției este cel mai redus asemenea instanțe specializate nu există.Autorii consideră că dosarele de corupție pot fi examinate cu ușurință de judecătoriile de drept comun, care uneori soluționează cazuri mai complicate. Specificul cauzelor de corupție nu ține de examinarea lor în instanța de judecată, ci de modul de investigare a acestora, respectiv, din acest motiv este justificată consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție, inclusiv în investigarea cauzelor de corupție mare.În urma analizei efectuate, autorii documentului recomandă judecarea cauzelor de corupție nu după locul comiterii infracțiunii, ci la locul aflării organului de urmărire penală (subdiviziunile CNA / eventual ale Procuraturii Anticorupție), și specializarea judecătorilor din câteva instanțe. Aceasta va permite sporirea capacităților judecătorilor în domeniul cauzelor de corupție, fără a crea o instanță scumpă și a o expune prea simplu  influenței din partea terților. Documentul de politici publice „Instanța anticorupție  - este oare aceasta necesară în Republica Moldova?” a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).Documentul în limba română este disponibil AICI.  
23 octombrie 2020
Societatea civilă, reprezentată de către Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic, precum și alte organizații, își manifestă îngrijorarea față de atacurile fără precedent la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate de către deputatul Bogdan ȚÎRDEA.Deputatul socialist Bogdan ȚÎRDEA a declanșat la 21 octombrie 2020 cel mai dur, complex și asumat atac frontal lansat de un politician moldovean la adresa Constituției Republicii Moldova, la adresa drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor țării și la adresa modernizării statului nostru după modelul european.Atacul discreditează, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, societatea civilă în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical.Atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare:Portretizarea adversarului ca un dușman al poporului și al Republicii Moldova: Bogdan ȚÎRDEA susține în mod fals și defăimător că societatea civilă acționează ca „o armată finanțată din exterior”, care „se implică în anumite războaie informaționale”, care „lucrează pentru anumiți donatori contra interesului național”, în timp ce „declară” că luptă pentru „democratizare, monitorizare, drepturile omului”.Cultivarea fricii, a neîncrederii, a resentimentelor în adversarul public, definit ca societatea civilă: Bogdan ȚÎRDEA afirmă în mod fals și manipulator că societatea civilă controlează statul moldovean.Cultivarea urii față de societatea civilă și învrăjbirea societății, manipulând fără scrupule sărăcia cu care se confruntă Republica Moldova: Tot discursul public al lui Bogdan ȚÎRDEA merge în direcția aceasta, dar cu predilecție manipularea datelor financiare și comparațiile eronate și rău intenționate cu bugetele instituțiilor publice au ca obiectiv obținerea acestui rezultat.Compromiterea societății civile și a liderilor săi de opinie, prin transferarea acestora unor atribute de imagine și scandaluri care au decredibilizat clasa politică: corupția, oligarhia, furtul miliardului de euro - în care justiția încă nu a făcut lumină, permițând politicienilor să facă ei ce „rechizitorii” vor adversarilor lor, prin declarații publice.Compromiterea partenerilor de dezvoltare, atât țări care susțin democratizarea Republicii Moldova, cât și Uniunea Europeană, cu care țara noastră are de fapt un Acord de Asociere, care prevede explicit dezvoltarea societății civile și a colaborării dintre stat și sectorul neguvernamental, ca elemente pentru construirea și consolidarea statului de drept.Pretenția că afirmațiile sale calomniatoare sunt de fapt rezultatul unei cercetări științifice, acoperitoare, pentru a preveni astfel critica fundamentată a dezinformărilor, a manipulării datelor, a reinterpretării într-o cheie falsă a realității. Dincolo de cifrele și informațiile false vehiculate despre ONG-urile atacate pentru susținerea tezelor sale și deși pretinde că a făcut un studiu cu privire la societatea civilă din Republica Moldova, deputatul Bogdan ȚÎRDEA nu a făcut nicio referire la așa-zisele „fundații de caritate” ale politicienilor, care se implică în campaniile electorale ale acestora. Chiar și soția președintelui Igor DODON are o astfel de fundație și este greu de crezut că o cercetare științifică serioasă putea să o ignore.Promisiunea că nu este o ieșire punctuală, ci că va continua atacurile, ceea ce denotă o campanie complexă și orchestrată, care urmărește probabil slăbirea și chiar distrugerea societății civile. Lansarea așa-zisei cărți printr-o conferință de presă în plină campanie electorală, cu puține zile înainte de alegerile prezidențiale, joacă și rolul unei diversiuni, pentru a distrage atenția publică de la recentele investigații apărute în mass-media despre președintele Igor DODON și pentru a atrage societatea civilă în lupta politică, în pofida voinței ei.Noi, semnatarii acestei alerte publice, atragem atenția întregii societăți din Republica Moldova și partenerilor externi ai țării noastre că atacul deputatului Bogdan ȚÎRDEA nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni, deoarece:Organizațiile societății civile se constituie pe baza drepturilor fundamentale ale cetățenilor la opinie, liberă expresie, asociere, care sunt garantate de Constituția Republicii Moldova. Orice cetățean are dreptul să se implice în orice cauză dorește. Orice cetățean are dreptul să acționeze, să critice, să monitorizeze statul. Statul nu este deasupra cetățenilor, iar aceștia au dreptul să se constituie în organizații, pentru a putea acționa profesionist și eficient.Organizațiile societății civile sunt obligate să respecte un cadru legal, iar dacă există abateri de la acest cadru, instituțiile statului au puterea și trebuie să acționeze pentru a se asigura că legea este respectată. Răspunderea este individuală și nu colectivă, potrivit legii.Organizațiile societății civile vin să completeze munca și expertiza statului, în domeniile în care acesta are nevoie, pentru a asigura servicii mai bune cetățenilor săi.Organizațiile societății civile au jucat un rol cheie în apărarea drepturilor omului, reformarea justiției, democratizarea Republicii Moldova, pentru a se apropia de Uniunea Europeană, conform voinței majorității populației acestei țări. Dacă reformele democratice nu au mers atât de repede pe cât ar fi avut nevoie cetățenii Moldovei, pentru a ieși din sărăcie și nesiguranța zilei de mâine, este din cauza încăpățânării cu care clasa politică le-a tergiversat.Organizațiile societății civile primesc finanțare externă pentru promovarea democrației și a drepturilor omului câtă vreme aceste domenii sunt insuficient funcționale în Republica Moldova. Odată ce Republica Moldova va fi o democrație funcțională, donatorii externi își vor reduce finanțarea pentru aceste domenii, așa cum s-a întâmplat și în alte state care au făcut tranziția de la totalitarism la democrație. Deci, politicienii care se opun democratizării Republicii Moldova sunt cei care transmit donatorilor că este nevoie să continue să sprijine procesul și societatea civilă.Societatea civilă este o condiție necesară a unei democrații, oriunde în lume. Dacă cetățenii nu pot să se constituie în asociații și să lupte pentru temele care îi preocupă, atunci în acea țară nu există democrație.Banii atrași de societatea civilă de la donatori au compensat de fapt goluri de finanțare pe care bugetul public atât de redus al Republicii Moldova nu ar fi putut să le acopere, permițând țării noastre să aibă acces la expertiză, servicii, proiecte, care altfel nu ar fi fost posibile. În plus, ONG-urile au direcționat o parte din acești bani veniți de la finanțatori către bugetul de stat, plătind taxe, și au creat locuri de muncă.Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană prevede în mod explicit nevoia de consolidare a societății civile. Parteneriatul Estic, din care Republica Moldova face parte, de asemenea cuprinde mecanisme de dezvoltare a societății civile în regiune. Deci statul a asumat obligații internaționale pentru a respecta și permite dezvoltarea societății civile.În aceste condiții, semnatarii acestei alerte publice: Solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, PSRM și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan ȚÎRDEA și să nu le încurajeze sau să le preia. Dat fiind rolul său în stat, poziția pe care președintele Igor DODON o adoptă este esențială pentru a transmite public dacă domnia sa respectă sau nu Constituția și legile din Republica Moldova. Având în vedere că a promovat lansarea așa-zisei cărți a lui Bogdan ȚÎRDEA, o clarificare a poziției sale este cu atât mai necesară.  Solicită clasei politice să oprească atacurile și defăimările împotriva societății civile. Nu ONG-urile țin Republica Moldova în sărăcie și sub-dezvoltare, ci tocmai cei care se opun democratizării, reformei justiției, luptei cu corupția, respectării drepturilor și libertăților individuale!  Solicită deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să oprească această campanie de defăimare și să retragă așa-zisă carte de pe piață, deoarece conține și promovează falsuri informaționale, defăimări, manipulări. Solicităm deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să dezmintă falsurile pe care le-a răspândit la conferința de presă din 21 octombrie 2020. Solicită presei să verifice cu atenție declarațiile politicienilor care atacă societatea civilă, cu atât mai mult cu cât suntem în campanie electorală, iar lupta pare să se fi mutat pe tărâmul libertăților fundamentale. Odată ce libertatea de asociere este limitată de politicieni, pe motiv că ei apără interesul național și statul, toate celelalte libertăți sunt în pericol, inclusiv libertatea presei. Semnatari:Toate organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (92 organizații):Alte organizații:Amnesty International MoldovaAsociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială „RISE Moldova”AO „Media Alternativa”Institutul de istorie orală din Moldova (IIOM)Mold-Street.comAmbasada Drepturilor OmuluiMoldova.orgCentrul de Analiză și Prevenire a CorupțieiIM Swedish Development Partner”Partnership for Every Child” („Parteneriate pentru Fiecare Copil”(vedeți anexa)Lista semnatarilor este deschisă. Pentru a semna alerta publică, vă rugăm să scrieți la [email protected].   Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 92 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE. Mai multe detalii despre Platformă puteți găsi la: www.eap-csf.md.Apelul public în limba română este disponibilă AICI.Apelul public în limba engleză este disponibilă AICI.Apelul public în limba rusă este disponibilă AICI.______________________________________________________________________________________ Общественный призыв: остановите нападки на гражданское общество Республики Молдова!Гражданское общество, представленное Национальной Платформой Гражданского Общества Восточного Партнерства, а также другими организациями, выражает озабоченность относительно беспрецедентных нападок в адрес неправительственных организаций, партнеров по развитию и демократии, предпринятые депутатом Богданом Цырдя.21 октября 2020 г. молдавский политик и депутат-социалист Богдан ЦЫРДЯ, провел предельно жесткую, широкомасштабную открытую атаку на Конституцию Республики Молдова, основные права и свободы граждан страны, и против модернизации нашего государства в соответствие с европейской моделью. Нападки основаны на фэйках и ложных обвинениях, дискредитирующих гражданское общество и направлены против организаций, которые действуют в области защиты прав человека, реформы юстиции, борьбы с коррупцией, свободы прессы, а также в реализации проевропейских реформ и реорганизации социальных и медицинских услуг.Предпринятые нападки копируют методы дискредитации, характерных для тоталитарных режимов, обычно применяемых для устранения противника:Представление противника в качестве врага народа и Республики Молдова: Богдан Цырдя лживо и клеветнически утверждает, что гражданское общество действует как «армия, финансированная извне», которая «участвует в определенных информационных войнах», «действует в интересах определенных партнеров против национальных интересов», и, в то же время, «заявляет», что борется за «демократизацию, мониторинг, права человека».Культивирование страха, недоверия и неприязни к общественному врагу, определяемому как гражданское общество: Богдан Цырдя лживо манипулирует общественным мнением, утверждая, что гражданское общество контролирует молдавское государство.Культивирование ненависти к гражданскому обществу и внесение раскола в общество, на основе беспринципного манипулирования феноменом бедности, с которым сталкивается Республика Молдова: все публичное выступление Богдана Цырдя разворачивается в этом ключе, но манипуляция финансовыми данными, ошибочные и злонамеренные сравнения с бюджетами государственных учреждений направлены именно на достижение данного результата.Дискредитация гражданского общества и лидеров общественного мнения, посредством переноса негативного имиджа и скандалов, которые дискредитировали политический класс: коррупция, олигархия, кража миллиарда евро - на которую правосудие еще не пролило свет, позволяя политикам «обвинять» по своему усмотрению своих противников, посредством публичных заявлений.Дискредитация партнеров по развитию, и стран, поддерживающих демократизацию Республики Молдова и Европейский союз, с которыми наша страна заключила Соглашение об ассоциации, которое четко предусматривает развитие гражданского общества и сотрудничество между государством и неправительственным сектором, в качестве элементов построения и укрепления правового государства.Претендуя на то, что его клеветнические утверждения на самом деле являются результатом комплексных научных исследований, с тем, чтобы предотвратить обоснованную критику относительно дезинформации, манипулирования данными, и интерпретации реального состояния дел в ложном ключе. Помимо распространения ложной информации и данных о неправительственных организациях, подвергшихся нападкам, для отстаивания своих принципов и несмотря на его заявления о проведении исследования о гражданском обществе Республики Молдова, депутат Богдан Цырдя ни разу не упомянул так называемые «благотворительные фонды» политиков, участвующие в их избирательных кампаниях. В том числе супруга президента Игоря Додона руководит таким фондом, и трудно поверить, что серьезное научное исследование могло бы упустить такой факт.Обещание, что выступление не является единичным случаем и что он продолжит нападки, указывает на комплексную и хорошо срежиссированную акцию, которая, по всей вероятности, имеет целью ослабление и возможно даже разрушение гражданского общества. Презентация так называемой Книги в рамках пресс-конференции в полный разгар предвыборной кампании, фактически, за несколько дней до президентских выборов, является диверсией, призванной отвлечь общественное внимание от недавних расследований, появившихся в СМИ о президенте Игоре Додоне и с целью вовлечения гражданского общества в политическую борьбу, вопреки его желания.Мы, подписавшие этот общественный призыв, обращаем внимание всего общества Республики Молдова и внешних партнеров нашей страны на то, что нападки со стороны депутата Богдана Цырдя - это не просто упражнение в ораторском искусстве в тоталитарном стиле.  На самом деле - это нападки на Конституцию Республики Молдова, на ее законодательные основы, правопорядок, основные права и свободы граждан, поскольку:Организации гражданского общества создаются на основе фундаментальных прав граждан на свободное выражение своего мнения и свободу ассоциаций, которые гарантированы Конституцией Республики Молдова. Любой гражданин имеет право принимать участие в решении общественно важных вопросов по своему усмотрению. Любой гражданин имеет право действовать, критиковать, осуществлять мониторинг действий государства. Государство не может быть превыше граждан; граждане имеют право создавать организации, с тем, чтобы иметь возможность действовать профессионально и эффективно.Организации гражданского общества обязаны соблюдать требования действующего законодательства, а в случае каких-либо отклонений, государственные учреждения обладают полномочиями и обязаны принимать меры, с тем, чтобы гарантировать соблюдение закона. В соответствии с законом, ответственность является индивидуальной, а не коллективной.Организации гражданского общества призваны дополнять работу и экспертизу государства в тех областях, в которых существует такая необходимость для предоставления более качественных услуг гражданам страны.Организации гражданского общества играют ключевую роль в защите прав человека, реформировании правосудия, демократизации Республики Молдова для сближения с Европейским Союзом - согласно воле подавляющего большинства населения страны. Тот факт, что осуществление демократических реформ не прошло так быстро, как того желали граждане Молдовы, чтобы покончить с нищетой и неуверенностью в завтрашнем дне, можно объяснить завидным упорством, с которым политический класс затягивал процесс.Организации гражданского общества получают внешнее финансирование для продвижения демократии и прав человека, поскольку эти сферы недостаточно развиты в Республике Молдова. Как только Республика Молдова станет на путь действующей демократии, внешние партнеры сократят финансирование данных сфер, как это произошло в странах, осуществивших переход от тоталитаризма к демократии. Таким образом, политики, выступающие против демократизации Республики Молдова, - это те, кто передает партнерам сигнал о том, что необходимо и далее поддерживать гражданское общество и процесс демократизации.Наличие гражданского общества является необходимым условием демократии в любой стране мира. Если граждане не могут объединиться в ассоциации и бороться за то, что их волнует, то в такой стране нет демократии.Деньги, привлеченные гражданским обществом от доноров, на самом деле способствовали достижению тех целей финансирования, которые государственный бюджет Республики Молдова не может себе позволить, что обеспечило нашей стране доступ к экспертизе, услугам и проектам, которые в противном случае были бы невозможны. Кроме того, НПО направили часть полученного финансирования в государственный бюджет через выплату налогов и создание рабочих мест.Соглашение об ассоциации Республика Молдова-Европейский Союз четко предусматривает необходимость укрепления гражданского общества. Восточное партнерство, участником которого является Республика Молдова, также охватывает механизмы развития гражданского общества на региональном уровне. Таким образом, государство взяло на себя международные обязательства способствования развитию гражданского общества.В этих условиях, организации, подписавшие этот общественный призыв:Призываем Парламент, Правительство, Президента Республики Молдова Игоря Додона, ПСРМ и другие политические силы, дистанцироваться и отказаться от манипуляций, запущенных депутатом ПСРМ Богданом Цырдя, а также не поддерживать и не перенимать таковые. Учитывая роль Президента в государстве, занимаемая им позиция имеет решающее значение для публичного подтверждения соблюдения им Конституции и законов Республики Молдова. Разъяснение Президентом своей личной позиции приобретает особую важность в свете того, что он способствовал продвижению так называемой книги Богдана Цырдя.Призываем политический класс прекратить нападки и клевету, направленные против гражданского общества. Нищета и низкий уровень развития Республики Молдова существуют не благодаря НПО, а тем, кто выступает против демократизации, реформы юстиции, борьбы с коррупцией, соблюдения прав и свобод человека!Требуем, чтобы депутат ПСРМ Богдан Цырдя прекратил свею кампанию по дискредитации НПО и снять так называемую книгу с рынка, поскольку она основана на подтасовке фактов, клевете и манипуляции. Призываем депутата ПСРМ Богдана Цырдя выступить с опровержением ложных данных, которыми он оперировал на пресс-конференции от 21 октября 2020 года.Просим СМИ тщательно проверять заявления политиков, которые осуществляют нападки на гражданское общество, тем более, что мы находимся в преддверии выборов, и борьба, похоже, переместилась в плоскость фундаментальных свобод. Как только происходит ограничение свободы ассоциации со стороны политических деятелей, под видом защиты национальных интересов и государства, все остальные свободы находятся в опасности, в том числе свобода прессы. Подписано:Всеми организациями - членами Национальной Платформы Форума гражданского общества Восточного партнерства (92 организации): https://www.eap-csf.md/membrii-eap-moldova/Другие организации:Amnesty International MoldovaАссоциация журналистов-расследователей редакционной безопасности "RISE Moldova"АО "Media Alternativa”Институт устной истории Молдовы (IIOM)Mold-Street.comПосольство Прав ЧеловекаMoldova.orgCentrul de Analiză și Prevenire a CorupțieiIM Swedish Development Partner”Partnership for Every Child” („Parteneriate pentru Fiecare Copil”Список желающих подписаться открыт. Чтобы подписать общественный призыв, пожалуйста, пишите на почту [email protected]. Национальная Платформа Форума Гражданского Общества Восточного Партнерства была создана в 2011 году и на данный момент насчитывает 92 организации, 7 из которых являются головными организациями для 255 других организаций. Миссия Платформы заключается в укреплении процесса европейской интеграции и демократического развития Республики Молдова, содействие процессу адвокаси и мониторинга для реализации Соглашения об ассоциации между РМ-ЕС и других документов, касающихся Восточного партнерства и отношений РМ-ЕС. Более подробную информацию о Платформе вы можете найти на сайте: https://www.eap-csf.md/ru/. Контактные данные Национальной Платформы: https://www.eap-csf.md/ru/kontakt/  
«« 7 8 9 »»