Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va acorda asistență Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în vederea fortificării capacităților sistemului judiciar din țară. În acest scop, pe data de 22 mai 2014 CRJM a semnat un Acord de colaborare cu CSM și Fundația Soros-Moldova (FSM).În contextul colaborării, CRJM și FSM vor acorda expertiza necesară pentru uniformizarea practicii judiciare, consolidarea sistemului de evaluare a performanțelor judecătorilor și pentru stabilirea unui sistem funcțional de investigare a abaterilor disciplinare comise de judecători. Totodată, CSM va primi suport în vederea creșterii eficienței și transparenței ședințelor și a procesului de adoptare a hotărârilor.Activitățile planificate sunt parte a Strategiei de reformă a sectorului justiției și vin să susțină eforturile autorităților centrale de asigurare a unei justiţii independente, funcţionale şi transparente. Activitățile se vor desfășura în cadrul proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova", implementat de CRJM și FSM.Acordul trilateral de colaborare a fost semnat de președintele CRJM, domnul Vladislav Gribincea, preşedinte interimar al CSM, domnul Dumitru Visternicean și directorul Programului de Drept al FSM, domnul Victor Munteanu. 

Contribuirea la reformarea sectorului de justiție civilă în Moldova

Sorina Macrinici, consilier juridic la CRJM vorbește despre indemnizația unică acordată judecătorilor la demisionare în cadrul emisiunii „Преступление и наказание” (MIR).[jwplayer mediaid="4119"]

Amnesty International Moldova, împreună cu alte ONG-uri din domeniul Drepturilor Omului, au organizat o Acţiune Publică, pentru a-şi exprima îngrijorarea în ceea ce priveşte evoluţia dosarului 7 aprilie 2009 şi pentru faptul ca în câteva zile expiră termenul de prescripţie pentru atragerea la răspundere a torţionarilor din aprilie 2009.Descarcă comunicatul de presă

La 4 aprilie 2014, CRJM a prezentat concluziile și recomandările Studiului cu privire la optimizarea hărții judiciare din Republica Moldova și a Studiului cu privire la specializarea judecătorilor și oportunitatea creării sistemului instanţelor de contencios administrativ în Republica Moldova.Studiul cu privire la optimizarea hărții judiciare recomandă evaluarea periodică a volumului de lucru al instanțelor de judecată și alocarea posturilor de judecător și personal non-judiciar pentru a asigura un volum de lucru uniform între judecători. Aceasta este necesar atât pentru a asigura condiții pentru creșterea calității actului de justiție, cât și pentru administrarea eficientă a fondurilor publice.În prezent, în Republica Moldova sunt 10 judecătorii cu mai puțin de 5 judecători și 29 de judecătorii cu mai puțin de 7 judecători. Instanțele mici sunt scumpe de întreținut și nu asigură un mediu adecvat pentru creșterea profesională a judecătorilor. Autorii studiului recomandă regândirea hărții judecătoriilor și curților de apel, prin comasarea instanţelor cu un volum mic de lucru. Studiul propune trei scenarii de comasare a judecătoriilor, în funcție de numărul minim de 5, 7 sau 9 judecători per instanță.În funcţie de scenariul ales, urmează a fi comasate între 10 şi 25 din cele 42 de judecătorii existente. Din cauza volumului redus de lucru, studiul recomandă lichidarea judecătoriilor militare şi celei comerciale. Studiul mai recomandă realocarea a 28 de posturi de judecător între cele 5 curți de apel și 66 posturi - între judecătorii. Numărul total de 504 de posturi de judecător urmează a fi menţinut.Volumul de lucru și complexitatea cauzelor examinate de judecători sunt în continuă creștere. Studiul cu privire la specializarea judecătorilor examinează opțiunile cu privire la specializarea judecătorilor pentru a eficientiza activitatea lor şi a creşte calitatea actului de justiţie. Acesta recomandă specializarea judecătorilor din judecătorii în cauze penale și civile, similar specializării actuale în curțile de apel la Curtea Supremă de Justiție. Pentru a asigura distribuirea aleatorie a dosarelor, studiul recomandă aplicarea specializării doar dacă numărul judecătorilor în judecătorie este mai mare de 6. Studiul mai recomandă specializarea asistenților judiciari și dezvoltarea practicilor de specializare informală a judecătorilor.În ceea ce priveşte iniţiativa de creare a instanţelor de contencios administrativ, Studiul cu privire la specializarea judecătorilor menţionează că în Republica Moldova nu există un număr suficient de cauze pentru crearea mai multor judecătorii specializate în acest domeniul. Studiul, totuşi, recomandă specializarea judecătorilor în domeniul contenciosului administrativ în instanţele cu un număr mare de dosare de acest gen.Studiul cu privire la specializarea judecătorilor recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătățirea performanței instanțelor de judecată, cum ar fi instituirea unei practici uniforme la nivelul curților de apel, introducerea măsurilor mai dure pentru ordonarea părților, citarea părților prin poșta electronică, simplificarea modului de ținere a proceselor-verbale ale ședințelor de judecată (ca rezultat al înregistrării audio a ședințelor de judecată). De asemenea, studiul recomandă excluderea din competența instanțelor de judecată a câtorva tipuri de cauze.***Studiile au fost elaborate de către CRJM în parteneriat cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru 2011-2016 (domeniul specific de intervenție 1.1.1. și 1.3.3). Studiile au fost elaborate cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.Studiile sunt disponibile și în limba engleză:Study on optimization of the judicial map in the Republic of Moldova Study on Specialization of Judges and feasibility of creating administrative courts in the Republic of Moldova

La 1 aprilie 2014, CRJM a discutat cu factori de decizie și reprezentanți ai sistemului judecătoresc și ai societății civile proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. În cadrul dezbaterii publice, organizate cu această ocazie, CRJM a prezentat Opinia sa cu privire la proiectul de Lege respectiv, referindu-se la aspectele pozitive ale documentului şi oferind recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia.CRJM consideră că proiectul de lege este deosebit de important pentru stabilirea unui mecanism eficient și transparent de investigare disciplinară a judecătorilor. Un atare mecanism va contribui, în mod direct, la responsabilizarea judecătorilor şi sporirea încrederii societății în justiţie. Legislaţia actuală conține o serie de carențe care împiedică investigarea calitativă și eficientă a abaterilor disciplinare comise de judecători. Printre acestea se numără procedura confuză de examinare preliminară a plângerilor cu privire la abaterile disciplinare; temeiurile de atragere la răspunderea disciplinară definite vag în lege; sancțiuni disciplinare cu consecințe asemănătoare sau ineficiente; posibilitatea de evitare a răspunderii disciplinare prin demisia din proprie iniţiativă până la finalizarea examinării procedurii disciplinare; prevederi insuficiente de reglementare a procedurii disciplinare în faţa Colegiului Disciplinar şi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); obligativitatea validării hotărârilor Colegiului Disciplinar de către CSM.Proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor înlătură multe dintre aceste lacune. Din considerentele expuse, proiectul de lege se recomandă a fi adoptat cât mai curând posibil.În același timp, proiectul de lege conține câteva carențe importante, care ar putea reduce semnificativ din eficiența mecanismului propus. În primul rând, proiectul de lege prevede etapa examinării admisibilității sesizărilor cu privire la abaterile disciplinare de către un complet compus din 3 membri ai Colegiului Disciplinar. O astfel de etapă va îngreuna semnificativ procesul de examinare a sesizărilor și va extinde nejustificat termenul de examinare. Mai mult, din cauza numărului mare de sesizări și a activității nepermanente a Colegiului Disciplinar, examinarea admisibilității s-ar putea transforma într-o etapă formală și va reduce din eficacitatea procedurii disciplinare în general. În examinarea sesizărilor, CRJM propune excluderea etapei respective și atribuirea unui rol mai mare Inspecției Judiciare în ceea ce privește clasarea procedurilor neîntemeiate și prezentarea acuzării în cauzele disciplinare în fața Colegiului Disciplinar. De asemenea, CRJM propune atribuirea Curții Supreme de Justiție a competenţei de a examina și fondul cauzei disciplinare, competenţă care în prezent lipseşte. CRJM susține prevederile din proiectul de lege cu privire la noua modalitate de formare a Colegiului Disciplinar, cu specificarea mai detaliată a procedurii de selectare a reprezentanților societății civile. CRJM susține, de asemenea, Opinia Comisiei de la Veneţia şi ODIHR din 24 martie 2014 cu privire la definirea mai clară a textului unor abateri disciplinare, expuse în proiectul de Lege.***La 29 octombrie 2013, proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost transmis Parlamentului spre examinare de către Guvernul Republicii Moldova. Parlamentul a votat proiectul de Lege în prima lectură și, înainte de a doua lectură, a fost solicitată opinia Comisiei de la Veneția cu privire la compatibilitatea proiectului de lege cu standardele europene ce asigură independența justiției. La 24 martie 2014, a fost făcută publică opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi ODIHR cu privire la proiectul de Lege.***Opinia CRJM privind proiectul Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

În cadrul proiectului „Atlasul Torturii” a fost publicat Raportul final privind situația din Republica Moldova.Raportul final include concluziile precum și activitățile realizate de echipa proiectului „Atlasul Torturii” în domeniul modificării cadrului legislativ național, în contextul ralierii la Convenția ONU Împotriva Torturii. Concluziile incluse în raport vizează infracțiunea de tortură, tratament inuman sau degradant, proiectul legii cu privire la avocatul poporului și mecanismul național de prevenire a torturii, reforma procedurală și instituțională cu referire la procurorii desemnați pentru examinarea cauzelor de tortură și rele tratamente, promovarea și îmbunătățirea mecanismului de responsabilizare disciplinară și penală, ș.a.Activităţile și produsele realizate în cadrul proiectului „Atlasul Torturii” au fost implementate în Republica Moldova, în perioada 2010-2013, de Institutul pentru Drepturile Omului „Ludwig Boltzmann”, în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi Institutul de Reforme Penale.Pentru mai multe detalii despre proiectul ”Atlasul Torturii” a se vedea aici.

Pentru asigurarea unui sistem judecătoresc eficient şi calitativ, este necesară reducerea numărului de instanţe de judecată din R. Moldova, astfel ca, în loc de 44 de instanțe câte există în prezent, să rămână doar o treime.Aceasta este recomandarea autorilor „Studiului de oportunitate cu privire la optimizarea hărții dislocării instanțelor judecătorești”, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.„Reducerea numărului instanţelor judecătoreşti şi formarea unor judecătorii mai mari, care ar deservi două-trei raioane, va duce la îmbunătățirea calității actului justiției și la o mai bună utilizare a fondurilor publice în domeniul justițiar”, a spus Nadejda Hriptievschi, unul dintre autorii studiului menţionat. Potrivit autorului, instanţele mai mari ar putea crea un mediu mai bun de lucru, iar unicul argument împotriva desfiinţării instanţelor mici este proximitatea acestora de comunităţile locale, care oferă cetăţenilor acces convenabil la justiţie.„Este adevărat că va fi nevoie de investiții de la zero pentru a crea aceste 15 instanțe mari, dar banii vor fi răscumpărați în timp. În schimb, vom avea o justiție corectă. Pentru o optimizare eficientă, am propus mai multe scenarii de comasare a instanțelor”, a afirmat Veaceslav Gribincea, şi el unul dintre autorii studiului.Viceministrul Justiției, Nicolae Eşanu, a afirmat, însă, că ministerul nu vrea „să dea în bară cu implementarea unor noi reforme” şi că va studia mai întâi recomandările făcute de experţi.Studiul face parte din acțiunile Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției (2011-2016) și a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, cu susţinerea financiară din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Plecată din septembrie 2020Rodica a activat în calitate de asistentă administrativă în cadrul CRJM din iunie 2020 până în septembrie 2020, asistând la coordonarea activităților Asociației și contribuind logistic la realizarea acestora.Anterior a activat în calitate de asistentă a Înaltului Consilier al UE în Servicii Financiare, în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice. Rodica are o experiență de 7 ani de lucru în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova.Rodica a obținut diploma de licență în Informatică și Limbi Moderne Aplicate și diploma de master în Business și Administrarea Afacerilor în cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălți.Rodica vorbește fluent româna (nativă), rusa, engleza și la nivel intermediar franceza.

Instanţele de judecată trebuie optimizate pentru a asigura o justiţie calitativă şi un sistem judecătoresc eficient. Aceasta este recomandarea autorilor „Studiului de oportunitate cu privire la optimizarea hărţii dislocării instanţelor judecătoreşti”, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.„Reducerea numărului instanţelor judecătoreşti şi formarea unor judecătorii mai mari, care ar deservi două-trei raioane, va duce la îmbunătățirea calității actului justiției și la o mai bună utilizare a fondurilor publice în domeniul justițiar”, a spus Nadejda Hriptievschi, autoarea studiului.Potrivit ei, instanţele mai mari ar putea crea un mediu mai bun de lucru, iar unicul argument împotriva desfiinţării instanţelor mici este proximitatea acestora de comunităţile locale, care oferă cetăţenilor acces convenabil la justiţie.Autorii studiului au venit cu propunerea ca în loc de 44 de instanțe, care există în prezent, să fie doar o treime. „Este adevărat, va fi nevoie de investiții de la zero pentru a crea aceste 15 instanțe mari, dar banii vor fi răscumpărați în timp. În schimb, vom avea o justiție corectă. Pentru o optimizare eficientă, am propus mai multe scenarii de comasare a instanțelor”, a notat Veaceslav Gribincea, unul dintre autorii studiului.Prezent la discuții, viceministrul Justiției, Nicolae Eşanu, a declarat că Ministerul va analiza recomandările studiului, dar nu va grăbi lucrurile pentru a nu da în bară cu implementarea unor noi reforme.În cadrul aceleiași mese rotunde a fost prezentat și „Studiul cu privire la oportunitatea specializării judecătorilor pe anumite cauze specifice, inclusiv oportunitatea creării sistemului de instanțe administrative”. Studiul conține și un sondaj, care arată că 76% dintre magistrații respondenţi consideră că un judecător specializat ar adopta hotărâri mai bune decât unul nespecializat. Autorii au precizat că specializarea judecătorilor poate fi implementată doar în instanţe judecătoreşti de o mărime suficientă.Ambele studii reprezintă acțiuni din Strategia de Reformare a Sectorului Justiției (2011-2016) și au fost elaborate de Centrul de Resurse Juridice, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii.

В этом году их начнут укрупнять и закрыватьМинюст в рамках реформы системы юстиции планирует сократить количество судов в Молдове. Эксперты Центра юридических ресурсов, привлеченные к подготовке процесса оптимизации, предложили ведомству три вариантa действий. Самый радикальный из них предполагает сокращение судов почти в три раза: с ныне действующих 44 до 17. В минюсте пока не определились с оптимальной численностью судебных органов. Между тем процедура упразднения лишних из них начнется уже в этом году.Вслед за школами власти Молдовы намерены провести сокращение количества судов. Это предусмотрено Стратегией реформы юстиции на 2011-2016 годы. Кроме того, оптимизация судебных органов в зависимости от степени их загруженности рекомендована экспертами Центра юридических ресурсов (ЦЮР), исследовавших ситуацию в этой сфере в Молдове.Эксперт ЦЮР Надежда Хриптиевски в беседе с «Ъ-MD» пояснила, что сохранять нынешнюю ситуацию, когда в некоторых районных судах работают всего три судьи, а количество рассматриваемых дел там в десятки раз меньше, чем в кишиневских,— недопустимо. Также центр рекомендует упразднить Военный суд, где сейчас работают два судьи, и Окружной экономический суд, где трудятся три судьи.ЦЮР предложил минюсту и Высшему совету магистратуры (ВСМ) три сценария оптимизации судов. Первый предполагает объединение 13 районных судов и упразднение специализированных инстанций — Военного и Окружного экономического судов. В этом случае после оптимизации останется 31 суд из действующих 44. Второй сценарий предполагает оставить «в живых» 26 инстанций, а третий — самый радикальный — всего 17 на 32 района страны. В последнем случае на несколько районов предлагается оставить один суд: к примеру, предлагается, чтобы Бричанский, Окницкий, Дондюшанский и Единецкий районы обслуживал один суд в Единцах. В Кишиневе предлагается оставить четыре суда, упразднив суд Чекан. Примечательно, что количество судей при любом из вариантов должно остаться прежним — 343.Необходимость сокращения количества судов эксперты обосновывают тем, что многие из них не оправдывают своего содержания в связи с небольшим объемом работы. Так, в 39 судах из 44 сейчас работают по пять-семь судей в каждом. Количество рассматриваемых ими ежегодно дел также невелико. К примеру, если на рассмотрении судьи кишиневского района Буюканы ежегодно находится 1140 дел, а судьи столичного района Центр — 1218, то судья Бельц рассматривает в год 555 дел, Вулканешт — 228 дел, Дубоссар — 273 дела. На судью Военного суда и вовсе приходится 41 дело в год, а судья Экономического окружного суда ежегодно рассматривает не более 130 дел.Эксперты также указывают на необходимость перераспределения должностей судей между инстанциями. Например, отмечается в исследовании ЦЮР, в суде Яловен не хватает шести должностей, тогда как в Бельцах, наоборот, пять лишних. Если не перераспределить судейский корпус, отмечают в ЦЮР, в системе возникнет серьезный дисбаланс, чреватый падением качества судопроизводства из-за высокой нагрузки на одних судей на фоне недозагруженности других.Эксперты ЦЮР также пришли к выводу, что укрупнение судов создаст благоприятную среду для работы судей, так как они получат возможность обмена опытом. Также это позволит полностью внедрить систему автоматического распределения дел между судьями, что упразднит человеческий фактор и, следовательно, понизит коррупционные риски. Кроме того, говорят в ЦЮР, в крупных судах возможна узкая специализация судей, что также повышает качество судопроизводства. За специализацию, как минимум гражданскую и уголовную, в ходе исследования высказалось более 70% судей.Главным и, по сути, единственным аргументом против упразднения небольших судов является их приближенность к населенным пунктам, что облегчает доступ граждан к юстиции. Впрочем, отмечают эксперты, по мере улучшения инфраструктуры и транспортной сети этот аргумент становится все менее весомым.По словам эксперов, на основании исследования минюст и ВСМ должны определиться, какой из вариантов наиболее приемлем, чтобы не тратить деньги на реконструкцию небольших судов, которые в конечном счете будут закрыты, а инвестировать в их укрупнение.Замглавы минюста Николае Ешану признает, что оптимизация судов необходима, но отмечает, что торопиться в этом вопросе не следует, чтобы «не наделать ошибок при осуществлении реформы». И.о. председателя ВСМ Думитру Вистерничану отмечает, что на проблему нужно смотреть не только с точки зрения работников системы юстиции, но и учитывать позицию граждан и адвокатов, которым должно быть удобно добираться до инстанций. Более того, по его словам, тяжело реформировать один сектор системы юстиции без того, чтобы не затронуть и другие: «Без оптимизации прокуратур, полиции и других правоохранительных органов будет сложно».Так или иначе, но к оптимизации минюст и ВСМ должны приступить в ближайшее время. Стратегия реформы юстиции предписывает начать этот процесс в 2014 году и завершить в 2016-м. Расходы на оптимизацию утвердят после того, как станет ясен объем работы. В 2013 году, напомним, на строительство новых и реконструкцию старых зданий судов было потрачено 22,6 млн леев.

Instanţele de judecată trebuie optimizate pentru a asigura o justiție calitativă și un sistem judecătoresc eficient. De această părere sunt autorii “Studiului de oportunitate cu privire la optimizarea hărții dislocării instanțelor judecătorești”, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi publicat datorită susținerii financiare din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite. Despre aceasta se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei publicat joi, 13 februarie.“Reducerea numărului instanţelor judecătoreşti şi formarea unor judecătorii mai mari, care ar deservi două-trei raioane, va duce la îmbunătățirea calității actului justiției și la o mai bună utilizare a fondurilor publice în domeniul justițiar”, a declarat Nadejda Hriptievschi, coautoarea studiului. Potrivit ei, instanţele mai mari ar putea crea un mediu mai bun de lucru, iar unicul argument împotriva desfiinţării instanţelor mici este proximitatea acestora de comunităţile locale.Autorii studiului au venit cu propunerea ca în locul celor 44 de instanțe existente, să fie înfiinţate altele 15, mai mari. “Este adevărat, va fi nevoie de investiții de la zero pentru a crea aceste 15 instanțe mari, dar banii vor fi răscumpărați în timp. În schimb, vom avea o justiție corectă. Pentru o optimizare eficientă, am propus mai multe scenarii de comasare a instanțelor”, a notat Veaceslav Gribincea, unul dintre autorii studiului.Prezent la discuţii, viceministrul Justiției, Nicolae Eşanu, a declarat că “Ministerul va analiza recomandările studiului, dar nu va grăbi lucrurile pentru a nu da în bară cu implementarea unor noi reforme”.