Societatea civilă condamnă lipsa de transparență și încălcarea procedurilor legislative în cazul amendării Codul audiovizualului la 26 februarie 2016, calificând aceste acțiuni drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media.Într-o declarație deschisă, ONG-urile de media precizează că proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost votat la 26 februarie 2016, în 2 lecturi, la doar 9 zile după ce a fost înregistrat ca inițiativă legislativă de către un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor.Potrivit notei explicative la proiectul de lege și raportului elaborat de Comisia parlamentară pentru mass-media, scopul amendamentelor este de a reduce monopolizarea mass-media. Astfel, era propusă modificarea articolului 66, al. (3), în vederea reducerii de la 5 până la 2 a numărului de licențe pe care le poate deține o persoană fizică sau juridică în aceeași unitate teritorial-administrativă. De asemenea, amendamentele iniţiale vizau art. 66, al. (4), prin reducerea de la 2 la 1 a numărului de radiodifuzori de diferite tipuri în care o persoană poate fi acționar majoritar sau investitor.„Atragem atenţia asupra faptului că proiectul de lege nu a fost însoțit de avizul Guvernului, iar reprezentanții societății civile care fac parte din grupul consultativ pe lângă comisia parlamentară de profil nu au fost informați despre examinarea acestui proiect de lege în comisie. Singura informație disponibilă, la care au făcut referire şi majoritatea instituţiilor mass-media care au reflectat acest subiect, a fost proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului. Însă la 26 februarie 2016, în plenul Parlamentului a fost examinat şi un amendament la acest proiect de lege, propus de unul dintre autori, prin care textul inițial a fost modificat”, se arată în declarația ONG-urilor de media.Noul amendament prevede şi termenul de valabilitate pentru licențele care sunt în vigoare, precizând că actualii proprietari de media vor trebui să se conformeze prevederii referitoare la numărul de licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licențelor pe care le dețin la momentul actual.Totodată, noul amendament stabileşte că o persoană fizică sau juridică poate fi acţionar majoritar la cel mult 2 radiodifuzori. Astfel, autorii proiectul au revenit la formula din actualul cod din care, însă, au exclus noţiunea de „investitor”. La modul practic, această modificare va crea condiţii pentru continuarea monopolizării pieţei media, or, proprietarii reali ai companiilor audiovizuale vor putea să se conformeze formal prevederilor legii şi să-şi păstreze doar două licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor pe care le deţin acum, în schimb să rămână „investitori” la un număr nelimitat de radiodifuzori.Organizaţiile neguvernamentale de media susţin reducerea concentrării pe piaţa mass-media şi în ultimii ani au făcut mai multe demersuri în acest sens. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului trebuie reglementat legal, atât prin limitarea numărului de licenţe pe care le poate deţine o persoană, cât şi prin interzicerea utilizării numelui altor persoane de către proprietarii reali ai companiilor audiovizuale, prin limitarea cotei de piaţă şi reglementarea situaţiilor care pot genera poziţiile predominante ale unor radiodifuzori în formarea opiniei publice etc. Graba cu care a fost votat la 26 februarie 2016 proiectul de lege de modificare a Codului audiovizualului, lipsa de transparență în procesul de examinare şi prevederile ambigue care se conţin în textul proiectului, intensifică sentimentul de neîncredere în sinceritatea intențiilor guvernanților de a limita concentrarea mass-media.„Argumentul preşedintelui Parlamentului că proiectul e în corespundere cu recomandările Consiliului de Miniștri al UE nu este justificat, or, aceste recomandări trebuie implementate cu bună-credinţă şi în strictă concordanță cu normele de asigurare a transparenței procesului decizional. Calificăm această acțiune a parlamentarilor drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media şi solicităm Preşedintelui Republicii Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului audiovizualului, adoptată la 26 februarie 2016, întorcând-o în Parlament pentru reexaminare”, se mai arată în declarația ONG-urilor.Semnatarii declarației sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice APEL, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul „Acces-Info”, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Comitetul pentru Libertatea Presei, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Organizațiile neguvernamentale de media condamnă lipsa de transparență și încălcarea procedurilor legislative în cazul amendării Codului audiovizualului la 26 februarie 2016, calificând aceste acțiuni drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media.Precizăm că proiectul de lege privind modificarea și completarea Codului audiovizualului a fost votat la 26 februarie 2016, în 2 lecturi, la doar 9 zile după ce a fost înregistrat ca inițiativă legislativă de către un grup de deputați ai Partidului Socialiștilor. Potrivit notei explicative la proiectul de lege și raportului elaborat de Comisia parlamentară pentru mass-media, scopul amendamentelor este de a reduce monopolizarea mass-media. Astfel, era propusă modificarea articolului 66, al. (3), în vederea reducerii de la 5 până la 2 a numărului de licențe pe care le poate deține o persoană fizică sau juridică în aceeași unitate teritorial-administrativă. De asemenea, amendamentele iniţiale vizau art. 66, al. (4), prin reducerea de la 2 la 1 a numărului de radiodifuzori de diferite tipuri în care o persoană poate fi acționar majoritar sau investitor.Atragem atenţia asupra faptului că proiectul de lege nu a fost însoțit de avizul Guvernului, iar reprezentanții societății civile care fac parte din grupul consultativ pe lângă comisia parlamentară de profil nu au fost informați despre examinarea acestui proiect de lege în comisie. Singura informație disponibilă, la care au făcut referire şi majoritatea instituţiilor mass-media care au reflectat acest subiect, a fost proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului. Însă la 26 februarie 2016, în plenul Parlamentului a fost examinat şi un amendament la acest proiect de lege, propus de unul dintre autori, prin care textul inițial a fost modificat. Noul amendament prevede şi termenul de valabilitate pentru licențele care sunt în vigoare, precizând că actualii proprietari de media vor trebui să se conformeze prevederii referitoare la numărul de licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licențelor pe care le dețin la momentul actual. Totodată, noul amendament stabileşte că o persoană fizică sau juridică poate fi acţionar majoritar la cel mult 2 radiodifuzori. Astfel, autorii proiectul au revenit la formula din actualul cod din care, însă, au exclus noţiunea de „investitor”. La modul practic, această modificare va crea condiţii pentru continuarea monopolizării pieţei media, or, proprietarii reali ai companiilor audiovizuale vor putea să se conformeze formal prevederilor legii şi să-şi păstreze doar două licenţe după expirarea termenului de valabilitate a licenţelor pe care le deţin acum, în schimb să rămână „investitori” la un număr nelimitat de radiodifuzori.Organizaţiile neguvernamentale de media susţin reducerea concentrării pe piaţa mass-media şi în ultimii ani au făcut mai multe demersuri în acest sens. Regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului trebuie reglementat legal, atât prin limitarea numărului de licenţe pe care le poate deţine o persoană, cât şi prin interzicerea utilizării numelui altor persoane de către proprietarii reali ai companiilor audiovizuale, prin limitarea cotei de piaţă şi reglementarea situaţiilor care pot genera poziţiile predominante ale unor radiodifuzori în formarea opiniei publice etc. Graba cu care a fost votat la 26 februarie 2016 proiectul de lege de modificare a Codului audiovizualului, lipsa de transparență în procesul de examinare şi prevederile ambigue care se conţin în textul proiectului, intensifică sentimentul de neîncredere în sinceritatea intențiilor guvernanților de a limita concentrarea mass-media. Argumentul preşedintelui Parlamentului că proiectul e în corespundere cu recomandările Consiliului de Miniștri al UE nu este justificat, or, aceste recomandări trebuie implementate cu bună-credinţă şi în strictă concordanță cu normele de asigurare a transparenței procesului decizional.Calificăm această acțiune a parlamentarilor drept o încercare de a mima reformele şi a proteja interesele private ale unor proprietari de media şi solicităm Preşedintelui Republicii Moldova să nu promulge legea de modificare a Codului audiovizualului, adoptată la 26 februarie 2016, întorcând-o în Parlament pentru reexaminare.Printre semnatarii declarației se numără Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice APEL, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul ”Acces-Info”, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Comitetul pentru Libertatea Presei, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația „Promo-Lex”.Declaraţia este deschisă pentru semnare/aderare din partea instituţiilor şi organizaţiilor care împartăşesc opinia organizaţiilor semnatare și e disponibilă aici:  http://www.api.md/news/view/ro-declaratie-societatea-civila-solicita-presedintelui-republicii-moldova-sa-nu-promulge-legea-de-modificare-a-codului-audiovizualului-1124

 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) îndeamnă factorii de decizie să modifice legislația cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor prin consolidarea statutului și responsabilizarea Inspecției Judiciare și reducerea etapelor și organelor implicate în examinarea sesizărilor cu privire la abaterile disciplinare ale judecătorilor.CRJM a analizat Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și practica de aplicare a acesteia în primul an de implementare și a elaborat documentul de politici publice “Evaluarea necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului”. Documentul evidențiază mai multe lacune ale sistemului actual de răspundere disciplinară a judecătorilor, care se datorează atât cadrului legal imperfect, cât și practicii problematice de aplicare a acestuia.Legea nr. 178 a creat un mecanism prea complicat de răspundere disciplinară a judecătorilor. Astfel, o sesizare privind abaterile disciplinare ale judecătorilor poate trece prin cinci organe - Inspecția Judiciară, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar, Plenul Colegiului Disciplinar, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție - dintre care, la o etapă sau alta, fiecare din acestea poate să anuleze decizia organului care a examinat anterior cauza disciplinară. Potrivit datelor oficiale, 72% din toate sesizările depuse în anul 2014 au fost respinse de Inspecția Judiciară ca vădit neîntemeiate. Dintre acestea doar 28% au fost contestate la completele de admisibilitate ale Colegiului Disciplinar. Deciziile de respingere emise de Inspecția Judiciară nu sunt publicate iar contestațiile împotriva acestora sunt respinse în proporție de 97%. La o examinare mai atentă a sesizărilor respinse ca vădit neîntemeiate se pare că Inspecția Judiciară, deși nu se încadrează în termenul legal prevăzut pentru respingerea sesizărilor ca vădit neîntemeiate, respinge un număr mare de sesizări din dorința de a reduce volumul de lucru al completelor de admisibilitate și al Plenului Colegiului Disciplinar. Într-un asemenea sistem, riscul de a respinge sesizări, care de fapt, sunt întemeiate, este mare.În același timp, Inspecția Judiciară nu are competențe expres prevăzute de lege de a încadra faptele juridice imputate în sesizare și a înainta acuzarea disciplinară judecătorului. În rezultat, deseori membrul raportor al Colegiului Disciplinar este nevoit să acționeze ca acuzator împotriva judecătorului, deși ar trebui să fie neutru, iar reprezentantul Inspecției Judiciare are o prezență formală la ședință.  Un asemenea sistem afectează atât drepturile judecătorului cât și capacitatea sistemului de a se auto-responsabiliza.În primul an de implementare a Legii nr. 178, statistica a arătat că rata de intentare a procedurilor disciplinare, în anul 2015, a scăzut cu aproape 27% în comparație cu anul 2014, deși cercul subiecților care depun sesizări s-a extins. Astfel, dacă în anul 2014 era intentată o cauză la fiecare 48 de petiții disciplinare, atunci în anul 2015 s-a intentat o cauză la fiecare 61 de sesizări. Mai mult, și rata de sancționare a judecătorilor a scăzut de patru ori. În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, în jur de 75% din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară. La adoptarea Legii nr. 178 nu au fost luate în considerație recomandările Comisiei de la Veneția, precum și a unor experți naționali și internaționali. După un an de implementare, este oportună implicarea factorilor de decizie în evaluarea și îmbunătățirea sistemului de răspundere disciplinară a judecătorilor, astfel ca acesta să asigure într-un mod eficient responsabilizarea judecătorilor și să ajute la creșterea credibilității justițiabililor în justiție. Documentul “Evaluarea necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului” include o serie de recomandări. Acestea se referă în special la acordarea unei autonomii funcționale a Inspecției Judiciare față de CSM, a competenței de a verifica sesizările depuse și a le respinge pe cele care nu conțin indicii unei abateri disciplinare, precum și a prezenta învinuirea pe cauzele disciplinare direct în Plenul Colegiului Disciplinar. Pentru asigurarea responsabilității Inspecției Judiciare, dispozițiile de respingere a sesizărilor sau clasare a procedurilor disciplinare ale Inspecției Judiciare urmează a fi publicate pe pagina sa web și urmează a fi contestate la Completele Colegiului Disciplinar. În vederea asigurării unei proceduri echitabile și în termeni rezonabili, hotărârile Colegiului Disciplinar urmează a fi contestate direct la Curtea Supremă de Justiție.În acest context, în documentul de politici publice “Evaluarea necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului”, Centrul de Resurse Juridice din Moldova propune un nou model al mecanismului de răspundere disciplinară a judecătorilor.Documentul de politici publice “Evaluarea necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului” va fi lansat în cadrul unei mese rotunde la care sunt invitați reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Colegiului Disciplinar, Curții Supreme de Justiție, ai comunității donatorilor și societății civile.Textul integral al documentului poate fi descărcat aici.Evenimentul este gândit pentru a iniția discuții cu factorii de decizie și a impulsiona în acest fel procesul de îmbunătățire al legislației în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor.***Documentul de politici „Evaluarea necesităților de îmbunătățire a cadrului legal privind răspunderea disciplinară a judecătorului ” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova””, cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova.

La 26 ianuarie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o hotărâre prin care a propus Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de judecător, la Judecătoria Centru din mun. Chișinău, a dnei Lucia Bagrin. Cu o motivare sumară, CSM a aprobat candidatura propusă, numind-o pe dna Bagrin în funcția de judecător, la una dintre cele mai râvnite instanțe din Republica Moldova, pe un termen de 5 ani.De menționat este faptul că în octombrie 2014, Președintele Republicii Moldova, a refuzat numirea în funcția de judecător a dnei Bagrin invocând argumente precum: existența unor indicii și suspiciuni rezonabile legate de integritatea și reputația candidatului, în special existența unor informații care se referă la averi nedeclarate, conflicte de interese, relații cu persoane controversate etc.Cu toate acestea, CSM a aprobat candidatura dnei Bagrin, fără a face vreo referință la refuzul Președintelui din octombrie 2014 și nici nu a combătut în vreun fel argumentele invocate de șeful statului în respectivul refuz. În același timp, din Hotărârea CSM rezultă că dna Bagrin a fost propusă cu votul majorității deși legea prevede expres că propunerea repetată se face cu votul a 2/3 din membrii CSM.În acest context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a expediat Președintelui Republicii Moldova un apel în care solicită verificarea candidaturii dnei Lucia Bagrin dar și verificarea procedurii de adoptare a hotărârii CSM, exprimându-și în acest fel și îngrijorarea cu privire la lipsa transparenței în activitatea CSM și lipsa sistemică a motivării hotărârilor ce țin de cariera judecătorilor.Totodată reamintim că în septembrie 2014, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte treisprezece ONG-uri, a expediat Președintelui Republicii Moldova un apel în care solicită verificarea informaţiilor despre candidaţii la funcţia de judecători şi admiterea în sistem doar a celor cu reputaţie ireproşabilă. Apelul a fost expediat spre informare Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate.Textul integral al apelului este disponibil aici.

 La 23 februarie 2016, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis hotărârea în cauza Mozer c. Moldovei şi Rusiei. CtEDO a constatat că, în lipsa unor informații convingătoare cu privire la organizarea şi funcţionarea „sistemului judiciar din regiunea transnistreană”, arestarea unei persoane prin acte emise de acest sistem este contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). CtEDO consideră că orice limitare a drepturilor garantate de CEDO printr-un act emis de „sistemul judiciar transnistrean” este contrară CEDO. Aceasta înseamnă că nici căile de recurs interne prevăzute de „legislaţia transnistreană” nu trebuie epuizate. CtEDO a reiterat că acţiunile „autorităţilor transnistrene” sunt imputabile Federației Ruse.(i) Faptele cauzeiLa 24 noiembrie 2008, reclamantul a fost reținut de autoritățile transnistrene pentru pretinse fraude comise în compania în care acesta era angajat. Detenția reclamantului în arest preventiv a fost prelungită de mai multe ori. La 1 iulie 2010 reclamantul a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu suspendare pentru cinci ani. Ulterior reclamantul s-a refugiat și a cerut azil în Elveția.În timpul detenției reclamantul a fost diagnosticat cu astm și i-a fost recomandat tratament spitalicesc, însă autoritățile transnistrene au refuzat să-l transfere la spital. Din cauza stresului și a condițiilor proaste de detenție, starea de sănătate a reclamantului s-a înrăutățit și acesta a avut în repetate rânduri crize de asfixiere. La 15 februarie 2010, un colegiu de medici a constatat agravarea stării de sănătate a reclamantului și a menționat că speranța acestuia de supraviețuire era scăzută, iar detenția preventivă a acestuia era dificilă din cauza condițiilor inadecvate de tratament. În aceeași zi, reclamantul a fost transferat într-un centru de detenție unde condițiile de detenție erau și mai proaste decât în izolatorul precedent.În perioada noiembrie 2008 – mai 2009, reclamantului i-au fost interzise întrevederile cu părinții. Ulterior, la cele câteva întrevederi ale reclamantului cu părinții, acestora le-a fost interzis să vorbească în limba maternă (germană). Ei au fost obligați să vorbească limba rusă, cu riscul întreruperii întrevederii. De asemenea, a fost interzisă întrevederea reclamantului cu pastorul său. Ulterior, când pastorul a reușit totuși să-l viziteze pe reclamant, un paznic a stat în cameră pe tot parcursul discuției.Reclamantul s-a plâns la CtEDO că a fost reținut și arestat ilegal de autoritățile transnistrene  (art. 5 CEDO); că acestuia nu i-a fost acordă asistența medicală necesară și că a fost deținut în condiții inumane (art. 3 CEDO); că i-au fost îngrădite întâlnirile cu părinții și pastorul (art. 8 și 9 CEDO); și că nu a avut un recurs efectiv pentru a se plânge de încălcarea acestor drepturi (art. 13 CEDO).(ii) Constatările principale ale CtEDOÎn privința Republicii Moldova, CtEDO a menționat că aceasta în continuare nu deține control asupra regiunii separatiste şi că și-a îndeplinit obligațiile pozitive ce rezultă din art. 1 CEDO (a întreprins măsuri diplomatice și juridice suficiente pentru a asigura respectarea drepturilor reclamantului garantate de CEDO). Curtea a mai constatat că CEDO nu impune obligaţia pentru Republica Moldova de a compensa prejudiciile cauzate de „RMN” şi nici cele cauzate de imposibilitatea de a executa pe deplin deciziile autorităţilor moldoveneşti în această regiune.În privința Federației Ruse, CtEDO a constatat că, fără suportul militar, economic şi politic al acesteia, „RMN” nu ar fi supraviețuit şi că aceasta deține în continuare controlul de facto asupra regiunii. Din acest motiv, chiar dacă nu le controlează direct, încălcările drepturilor omului comise de autoritățile transnistrene îi sunt imputabile. Prin urmare, toate violările de mai jos au fost constatate doar în privința Federației Ruse.Importanţa cauzei Mozer se referă la dezvoltarea jurisprudenţei CtEDO privind conformitatea cu CEDO a actelor emise de „sistemul judiciar” din regiunea transnistreană. Poziția luată în cauza respectivă va servi drept precedent la examinarea cauzelor viitoare. CtEDO a reiterat jurisprudența sa anterioară potrivit căreia simplul fapt că anumite acte sau decizii ce restrâng drepturile persoanelor sunt emise de autorități ale unor regiuni nerecunoscute la nivel internațional nu duce automat la incompatibilitatea acestora cu standardele CtEDO (de ex: Cipru c. Turciei, §231, 236, 237). Contează dacă sistemul din care fac parte aceste autorităţi reflectă ”tradițiile judiciare compatibile cu CEDO”. În cauza Ilaşcu, CtEDO a constatat că această condiţie nu a fost întrunită, însă nu a exclus că situaţia a evoluat între timp. CtEDO nu deţine informaţii (nu au fost prezentate de părţi, deşi au fost solicitate, şi nici nu au putut fi obţinute prin alte mijloace în mod oficial) care să confirme că sistemul judiciar din regiune reflectă astfel de tradiţii. Din acest considerent, CtEDO a constatat că „instanțele transnistrene” și orice alte „autorități transnistrene” nu sunt parte dintr-un sistem care reflectă tradiţiile judiciare compatibile cu CEDO, și, respectiv, nu puteau să dispună „detenția potrivit căilor legale” a reclamantului în sensul art. 5 § 1 lit. c) CEDO.Constatarea din paragraful precedent sugerează că, pentru moment, CtEDO consideră că orice limitare a drepturilor garantate de CEDO printr-un act emis de „sistemul judiciar transnistrean” este contrară CEDO. Aceasta înseamnă că nici căile de recurs interne prevăzute de „legislaţia transnistreană” nu trebuie epuizate. Cu toate acestea, CtEDO ar putea să-şi revadă poziţia din paragraful precedent în cauzele ulterioare, dacă vor fi prezentate informaţii oficiale că, după condamnarea „grupului Ilaşcu” în anul 1992, „sistemul judiciar transnistrean” a evoluat şi că la moment reflectă ”tradițiile judiciare compatibile cu CEDO”.CtEDO a constatat, de asemenea, violarea art. 3 CEDO, pentru faptul că reclamantului nu i-a fost acordată asistența medicală necesară și pentru că a fost deținut în condiții inumane și degradante; violarea art. 8 CEDO pentru îngrădirea întâlnirilor cu rudele, precum și a art. 9 CEDO pentru îngrădirea vizitelor pastorului la reclamant. De asemenea, CtEDO a constatat violarea art. 13 coroborat cu art. 3, 8 și 9 din cauza lipsei unui remediu efectiv.CtEDO a obligat Federația Rusă să-i achite reclamantului EUR 5,000 pentru prejudicii materiale, EUR 20,000 pentru prejudiciul moral și EUR 4,000 pentru costuri și cheltuieli. În faţa CtEDO reclamanții au fost reprezentaţi de Alexandru POSTICĂ, Doina-Ioana STRĂISTEANU şi Pavel POSTICĂ.

 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) apreciază înalt eforturile depuse de Ministerul Justiției pentru elaborarea proiectului de lege cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești. Optimizarea hărții judiciare din Republica Moldova reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă, asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) pentru 2011 – 2016.Realizarea optimizării hărții judiciare va crea condiții necesare pentru sporirea calității actului de justiție și eficientizarea costurilor sistemului judiciar.Proiectul de lege este bine argumentat atât juridic, cât și din punct de vedere economic-financiar, însă în pofida celor menționate, proiectul mai are nevoie de modificări. În acest context, CRJM vine cu cîteva propuneri de îmbunătățire a proiectului, în vederea asigurării principiului independenței și inamovibilității judecătorilor, precum și clarității și previzibilității legii.Propunerile CRJM pot fi accesate aici.Reamintim că pentru determinarea modalității de reorganizare a hărții judiciare au fost efectuate mai multe studii și anume:Studiul cu privire la optimizarea hărții judiciare din 2013-2014;Studiul cu privire la specializarea judecătorilor;Studiul de fezabilitate privind optimizarea hărții instanțelor judecătorești din Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) va organiza un training pentru avocați, cu durata de 3 zile, în afara mun. Chișinău, în perioada 24-26 martie 2016.Compania selectată va oferi servicii de închiriere a sălii de conferințe, inclusiv echipament tehnic, servicii de alimentație, cazare pentru 22 persoane, precum și va respecta alte condiții necesare unei bune desfășurări a activității preconizate.Compania trebuie să întrunească următoarele criterii:a. Cerințe față de condițiile de cazare:-          cazare pe noapte (11 camere DBL cu paturi separate) și condiții adecvate de ședere;-          alte comodități (TV, aer condiționat etc.) vor constitui un avantaj. b. Cerințe pentru desfășurarea evenimentului: -          sală de conferințe cu un spațiu adecvat numărului indicat de participanți (cca 22 persoane);-          echipament necesar: proiector, ecran, flipchart;-          servicii de alimentație, la cerere: mic dejun, prânz, pauze de cafea, cină;-          asigurarea cu apă minerală plată (1l pe zi per persoană) pe toată durata evenimentului;-          conexiune la Internet;-          locuri de parcare.c. Oferta financiară Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare, semnătura persoanei responsabile și amprenta ștampilei);Oferta financiară (completată după modelul atașat la prezenta solicitare). Prețurile vor fi indicate în MDL, cu includerea tuturor taxelor și impozitelor, inclusiv TVA. Prețul indicat în ofertă va fi final și nu va putea fi ajustat după termenul limită de prezentare a ofertelor. Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelorOferta va fi expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev 33, MD-2001, mun.Chișinău, Republica Moldova) până pe 26 februarie 2016, orele 16:00.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 sau la adresa de e-mail: [email protected] de referință ai concursului pot fi descărcați aici.Anexa pentru prezentarea ofertei financiare poate fi descărcată aici.

CRJM va contracta (pentru perioada 01 martie 2016 - 01 martie 2018) o companie specializată în comercializarea și livrarea materialelor de vizibilitate identificate conform condițiilor indicate în prezenta solicitare de oferte şi în baza contractului de prestare servicii semnat între părţi (compania selectată şi CRJM).Materialele solicitate: Agendă datată (8.5 x 15.5), Agendă datată (A5), Carnete / bloc note, Calendar de masă, Mape de hârtie, Bloc de foi pentru notițe, Pixuri, Memory-stick – brățară, Sacoșă, Sacoșă, Umbrelă, Cană, Polo shirt, men și women, Hanorac, Vestă fără mâneci. (Detaliile tehnice sunt indicate în documentul anexat).Cantitatea indicată ar putea fi modificată în funcție de costuri și suma maximă disponibilă.Pe toate materialele de vizibilitate va fi imprimat logo-ul CRJM.Criteriile de selecție:Experiența ofertantului: prezența pe piață, clienți fideli/referințe;Preț competitiv, inclusiv cu respectarea raportului preț-calitate;Prezentarea mostrelor/portofoliu;Termeni optimi de executare.Oferta  trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A.Șciusev nr.33, MD-2001, mun. Chișinău), până pe 26 februarie 2016, orele 16:00. Termenii de referinţă ai concursului pot fi descărcaţi aici.Anexa pentru prezentarea ofertei financiare poate fi descărcată aici.

Organizațiile societății civile își exprimă îngrijorarea, într-un apel public, în legătură cu numirea în funcție și promovarea unor judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 26 ianuarie 2016. Semnatarii Apelului susțin că la adoptarea hotărârilor CSM din data respectivă nu au fost respectate principiile meritocrației și integrității.Semnatarii își exprimă nedumerirea cu privire la modalitatea desfășurării a trei concursuri organizate de CSM, și îngrijorarea că CSM nu propune spre numire și promovare Parlamentului și, respectiv, Președintelui Republicii Moldova, cei mai buni candidați. În particular:Concursul pentru suplinirea funcției vacante de vice-președinte al CSJ, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Adoptarea soluției CSM în acest caz nu este clară, în condițiile în care dna Răducanu a fost unicul candidat într-un concurs care a fost anunțat de trei ori, iar experiența ei profesională este vastă și notorie. Mai mult, în acest caz nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârii (șapte), iar doi membri ai CSM nu au participat la vot din motive obiective.Concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător al CSJ au participat șase candidați. CSM a decis să propună Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcția de judecător la CSJ a dnei Mariana PITIC (judecător la Judecătoria sect. Centru (mun. Chișinău)). În acest caz, având în vedere faptul că CSM a selectat și propus spre promovare la CSJ un judecător care nu a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor și care avea cea mai mică experiență în funcția de judecător dintre toți candidații.Propunerea CSM către Președintele Republicii Moldova de numire în funcția de judecător în Judecătoria Centru (mun. Chișinău) a dnei Lucia BAGRIN și numirea în funcția de președinte al Curții de Apel Comrat pe un termen de 4 ani a dlui Serghei GUBENCO. Anterior, Președintele Republicii Moldova a refuzat numirea în funcția de judecător a dnei BAGRIN și promovarea dlui GUBENCO în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. În aceste două cazuri s-a invocat existența unor elemente ale factorilor de risc și necorespunderii unor criterii obligatorii pentru accederea în funcția de judecător.Semnatarii apelului solicită: -          Consiliului Superior al Magistraturii:să revină la chestiunea ce ține de ocuparea funcției de vice-președinte al CSJ și să adopte o hotărâre motivată cu votul deschis al membrilor săi;să indice criteriile în baza cărora a fost decisă promovarea dnei Mariana PITIC în funcția de judecător la CSJ și să motiveze hotărârea adoptată;să indice dacă dna Lucia BAGRIN a întrunit numărul necesar de voturi (opt voturi) pentru propunerea repetată către Președintele Republicii Moldova de numire în funcția de judecător, conform prevederilor art. 19 alin. (4) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;să indice dacă au intervenit careva schimbări în circumstanțele invocate anterior de Președintele Republicii Moldova în privința dnei Luciei BAGRIN și dlui Serghei GUBENCO.-          Parlamentului Republicii Moldova și deputaților din Parlament: să verifice dacă candidatul propus de CSM pentru numirea în funcția de judecător la CSJ corespunde criteriilor de integritate și dacă este cel mai bun candidat, conform criteriilor de evaluare a performanțelor, de selecție și carieră a judecătorilor.-          Președintelui Republicii Moldova: să verifice informaţiile despre candidaţii la funcţia de judecător sau funcții administrative în cadrul instanțelor de judecată şi să-i numească în funcţie doar pe cei cu reputație ireproșabilă;să motiveze refuzurile de numire în funcția de judecător sau de promovare, și să renunțe la practica de a nu motiva refuzurile pe motiv că informațiile ce au stat la baza refuzului constituie secret de stat.Organizațiile semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)Asociația „Promo-LEX”Transparency International Moldova (TI-Moldova)Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Asociația Presei Independente (API)Institutul de Politici Publice (IPP)Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.The English version of the Appeal can be downloaded here.

CRJM solicită oferte de la experți (persoane fizice sau juridice) pentru elaborarea unei analize a prevederilor Codului Fiscal care se aplică activității organizațiilor neguvernamentale, inclusiv privind regimul de impozitare a terților care fac donații în favoarea organizațiilor neguvernamentale (în continuare „analiza”), precum și participarea la lansarea analizei în cadrul unui eveniment public.Descrierea sarcinii:Expertul selectat va elabora o analiză cuprinzătoare, prin care va evalua prevederile Codului Fiscal aplicabile activității organizațiilor neguvernamentale, inclusiv cele referitoare la regimul de impozitare a terților care fac donații în favoarea organizațiilor neguvernamentale; va elabora anexe, studii de caz relevante pentru analiză; va oferi concluzii și va identifica prevederile Codului Fiscal care nu avantajează și care nu contribuie la sustenabilitatea financiară a organizațiilor neguvernamentale; și va oferi un set de concluzii și recomandări de îmbunătățire a cadrului legal analizat.Analiza va fi efectuată în coordonare cu CRJM. Expertul selectat va propune o metodologie fezabilă pentru analiză, care urmează să fie aprobată de CRJM.Sarcina urmează a fi executată în perioada martie - 31 mai 2016.Cerințe față de candidați:  -          Studii în domenii relevante: Economie / Contabilitate / Finanțe;-          Experiență de minimum 3 ani în domeniul fiscal / domenii conexe;-          Cunoașterea legislației și practicii fiscale din Republica Moldova;-          Abilități analitice, gândire critică, utilizarea metodelor calitative și cantitative de cercetare;-          Experiență în elaborarea și scrierea studiilor analitice.Depunerea cererii de participareVă rugăm să expediați oferta datată și semnată prin e-mail la adresa: [email protected] sau să o depuneți direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, mun. Chișinău), până la 4 martie 2016, ora 16:00. Oferta va include:O propunere scurtă privind metodologia de cercetare și schița materialului (maxim 2 pagini);Oferta financiară care să includă numărul de zile prevăzute și rata zilnică în MDL (costul plasării sondajului pe pagina web specializată va fi acoperit de CRJM). În cazul persoanelor fizice va fi indicat prețul net per zi. Persoanele juridice vor indica prețul per zi cu aplicarea TVA la cota zero (CRJM va prezenta ulterior documentele justificative persoanei juridice contractate). Compararea ofertelor financiare se va face în MDL. Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Pentru persoanele fizice - CV-ul actualizat al candidatului;Pentru persoanele juridice - copia certificatului de înregistrare/licenței, cu anexarea CV-ului actualizat al persoanei care va efectua analiza;Exemple de analize / studii similare elaborate de persoana care va efectua analiza.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843 601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun candidat în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor formulate. Doar persoanele fizice/juridice selectate vor fi contactate. Dosarele incomplete nu vor fi evaluate.Textul integral al termenilor de referință poate fi descărcat aici.