Organizațiile civile își exprimă îngrijorarea, într-un apel public, față de lipsa de răspuns a Guvernului la decizia Comisiei pentru selectarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, prin care s-a propus candidatura dlui Veaceslav ZAPOROJAN, pentru numire în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Semnatarii consideră o asemenea tergiversare ca fiind nejustificată și susceptibilă de a crede că amânarea este făcută intenționat.În octombrie 2015, Guvernul Republicii Moldova a adoptat un Regulament privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională și a numit o Comisie pentru selectarea candidaților la funcția de judecător.Astfel, la concursul lansat pentru funcția vacantă de judecător la Curtea Constituțională s-au înregistrat 7 persoane, care au fost admise la proba scrisă. În urma probei scrise, dl Veaceslav ZAPOROJAN a fost singurul candidat care a cumulat numărul de puncte necesar (54 puncte din minim 45) pentru a fi promovat la următoarea probă. În urma interviului public, Comisia a constatat că dl ZAPOROJAN a promovat cu succes concursul și l-a propus Guvernului pentru a fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională.Organizațiile semnatare accentuează faptul că o astfel de procedură de selectare a unui judecător la Curtea Constituțională a avut loc pentru prima dată în istoria Republicii Moldova. Selectarea a avut loc potrivit unor reguli și criterii transparente și publice. Atât proba scrisă, cât și interviul public au fost transmise în direct de mass-media.Însă, după finalizarea concursului, informația privind regulile concursului și etapele desfășurării acestuia au fost plasate și menținute pe pagina web a Cancelariei de Stat o perioadă scurtă de timp. După renovarea paginii web a Cancelariei de Stat, aceste informații au fost șterse de pe pagina web și nu mai sunt disponibile publicului.În această ordine de idee, organizațiile semnatare solicită:Prim-ministrului și Cabinetului de Miniștri – adoptarea unei decizii privind candidatura dlui Veaceslav ZAPOROJAN -  fie numirea acestuia în funcția de judecător la Curtea Constituțională fie respingerea candidaturii selectate cu o motivare adecvată;Prim-ministrului și Cancelariei de Stat – asigurarea transparenței procesului de selectare a candidatului la funcția de judecător la Curtea Constituțională prin plasarea pe pagina web a Cancelariei de Stat a tuturor documentelor produse de Comisia pentru selectarea candidaților la funcția de judecător.Textul integral al apelului este disponibil aici.Organizații semnatare:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM);Institutul de Politici Publice (IPP);Transparency-International Moldova;Amnesty International Moldova;Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT);Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER);Asociația Presei Independente (API);Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC);Asociația „Promo-LEX”;Ambasada Drepturilor Omului.

 În perioada 24-26 martie, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop instruirea unui grup de avocați și avocați-stagiari în domeniul noilor reguli de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și a unor aspecte ale dreptului la un proces echitabil (art. 6 CEDO) și dreptului la viața privată și de familie (art. 8 CEDO). Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost dedicate simulării procedurii în fața CtEDO în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului”, „observațiile Reclamantului”, și-au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat „hotărâri CtEDO” în baza fiecărei spețe. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în fiecare speță.Seminarul a găzduit 12 avocați și 3 avocați-stagiari și s-a desfășurat în Agro Pensiunea „Butuceni”, la Orheiul Vechi.Evenimentul a fost organizat cu suportul financiar al Foundation Open Society Institute, în cooperare cu Human Rights Initiative al Open Society Foundations, în cadrul proiectului Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice  solicită oferte de la companii de logistică și organizare a evenimentelor pentru promovarea și organizarea a 7 proiecții de film în perioada 1 – 31 mai 2016, precum și elaborarea/distribuția materialelor de vizibilitate, conform cerinţelor specificate în termenii de referință anexați.Ofertele urmează a fi expediate prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 15 aprilie 2016, ora 16:00. Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected].

Moldtelecom și Unite refuză să ofere detalii despre costurile concertului cu vedete internaționale organizat la 6 septembrie 2015, zi în care Platforma Civică "Demnitate și Adevăr" și-a propus să organizeze un protest de amploare în centrul Capitalei. Demersuri privind resursele folosite pentru eveniment, catalogat de membrii platformei drept o diversiune a omului de afaceri Vlad Plahotniuc, au fost făcute de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Organizația și-a propus să afle sursa exactă de finanțare, ce a stat la baza acestei decizii și cine nemijlocit a luat-o, dar și de ce au fost invitați interpreți de peste hotare.Reprezentanții Moldtelecom, instituție al cărei fondator și acționar unic este statul, a invocat secretul comercial și datele cu caracter personal. Ulterior, CRJM a solicitat Curții de Conturi, singura autoritate publică din Moldova care poate efectua controale în cazul agenților economici cu capital social de stat mai mare de 50%, să verifice ce cheltuieli a suportat compania Unite pentru organizarea concertului. Potrivit răspunsului oferit de Curtea de Conturi, programul activităților de audit a fost deja aprobat pentru anul 2016, iar demersul CRJM nu poate servi drept temei pentru modificarea acestuia. "Nicio altă autoritate publică nu poate solicita sau obliga Curtea de Conturi să modifice programul activității de audit, să efectueze sau să sisteze acțiunile de audit, cu excepția solicitărilor parvenite de la Parlament sau fracțiunile parlamentare", se arată în răspuns.Curtea de Conturi a transmis însă reclamația CRJM pentru examinare la Inspecția Financiară, instituție subordonată Ministerului Finanțelor. La 17 martie 2016, Inspecția Financiară a oferit un răspuns prin care a invocat imposibilitatea de a da curs petiției CRJM întrucât a fost stabilit “moratoriu asupra controlului de stat la persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, inclusiv antreprenori speciali, în al căror capital social statul deține acțiuni, prin analogia legii, ca societățile pe acțiuni în al căror capital social statul deține cotă-parte”.Și deputatul socialist Bogdan Țîrdea a făcut anterior un demers similar la Moldtelecom, încercând să afle cât a costat organizarea evenimentului. "Costurile exacte de realizare a evenimentului și, respectiv, documentația aferentă reprezintă secretul comercial al companiei, dar și conține date confidențiale, care constituie obiectul protejării în baza normelor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal", se arată în răspuns.Reprezentanții Moldtelecom au precizat însă că organizarea concertului a costat de câteva ori mai puțin decât s-a vehiculat în presă. Totodată, șefii companiei au subliniat că evenimentul a fost parte a unui plan bine determinat și nu a fost pus la punct spontan.Anunțul despre concertul organizat la Centrul de expoziții "Moldexpo" a fost făcut cu doar două zile înainte, iar membrii Platformei Civice "Demnitate și Adevăr" au calificat evenimentul drept o diversiune a controversatului om de afaceri Vladimir Plahotniuc. Unite își propunea să sărbătorească lansarea unor abonamente noi și a promis că în scenă vor apărea Dan Balan, Ştefan Banică Junior, Alexandra Stan, Vera Brejneva, Dima Bilan, Filip Kirkorov. Ulterior, în urma mai multor mesaje lansate de internauți, majoritatea vedetelor au anunțat că refuză să cânte. În scurt timp, organizatorii au întocmit o altă listă, iar în scenă a urcat Natalia Gordienko, Naguale, Alex Velea, Antonia, Narcotic Sound, Marcel Pavel, Kaira, Delia, Nicolai Baskov, Morandi, Alexandra Stan, Filip Kirkorov etc.

Mai multe organizaţii neguvernamentale au lansat un apel public prin care solicită judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în şedinţe publice. Semnatarii afirmă că examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie. Potrivit lor, caracterul public a acestor şedinţe ar clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar, transmite IPN.În opinia semnatarilor, caracterul public al şedinţelor de judecată este o garanţie procesuală esenţială a dreptului la un proces echitabil al inculpatului. Acest fapt ar proteja părţile aflate în litigiu de înfăptuirea justiţiei în secret, fără un control din partea publicului şi, respectiv, de exerciţiul abuziv al puterii de stat. Totodată, dreptul la audiere publică este un instrument de asigurare a încrederii publicului în actul de justiţie şi reprezintă un important mijloc de menţinere a încrederii în instanţele judecătoreşti. La fel, caracterul public al şedinţelor de judecată asigură controlul public asupra puterii judiciare şi previne eventualele abuzuri, precum şi asigură accesul la informaţii de interes public celor interesaţi.De asemenea, organizaţiile semnatare menţionează că unele capete de acuzare pe numele ex-premierului Vlad Filat, învinuit de acte de corupţie de proporţii şi fraudele în sistemul bancar, au fost expediate în instanţa de judecată la sfârşitul lunii decembrie 2015. ONG-urile consideră că dosarul include informaţii cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. În pofida acestui fapt, şedinţele de judecată în această cauza au fost declarate închise.În apel se mai spune că apărarea a făcut mai multe declaraţii publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise. Totodată, din informaţiile transmise în public nu este clară motivaţia şi insistenţa procuraturii pe examinarea cauzei în şedinţe închise. Acestea au făcut referire şi la mesajele transmise de către Vlad Filat care denotă dorinţa acestuia de a beneficia de dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale.ONG-urile semnatare consideră că examinarea publică a cauzei este crucială, având în vedere finalizarea urmăririi penale, rezonanţa cauzei, gravitatea acuzaţiilor, precum şi speculaţiile cu privire la caracterul orchestrat al procedurilor. În opinia semnatarilor, examinarea în continuare a cauzei în şedinţe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei. În apel se mai spune că protecţia martorilor nu poate servi drept justificare suficientă pentru examinarea aceste cauze penale cu uşile închise.În acest context, organizaţiile cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce ţin de examinarea cauzei în şedinţă închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în şedinţe închise sunt convingătoare, cer explicarea lor publică şi analizarea posibilităţii examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.Apelul public a fost semnat de către: ADEPT, Amnesty International Moldova, Asociaţia Micului Business, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri, BIOS,Business Consulting Institute, IDIS Viitorul, Institutul Politici Publice, Centru Aarhus EcoContact, Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrului Naţional al Romilor, Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Resurse DIALOG-Pro, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Clubul Politic al femeilor 50/50, Institutul de Rezolvare a Conflictelor „InReCo”, Eco-TIRAS, Fundaţia Est Europeană, HABITAT, Promo-LEX, REC Moldova, Terra 1530, Mişcarea Ecologistă din Moldova, Transparency International – Moldova, Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova, Fundaţia Soros-Moldova, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova.

 Organizațiile societății civile solicită, într-un apel public, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice.Examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie, de a clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi de a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar.Organizațiile argumentează că ședințele de judecată desfășurate în mod public sunt o garanție procesuală esențială a dreptului la un proces echitabil al inculpatului, iar dreptul la audiere publică este un instrument de asigurare a încrederii publicului în actul de justiție și reprezintă un important mijloc de menținere a încrederii în instanțele judecătorești. Astfel, se asigură controlul public asupra puterii judiciare și previne eventualele abuzuri, precum și asigură accesul la informații de interes public celor interesați.Societatea civilă semnalează că fostul premier Vlad Filat a fost învinuit de acte de corupție de proporţii și fraude în sistemul bancar, iar dosarul conține informații cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. Cu toate acestea, ședințele de judecată în această cauză au fost declarate închise chiar dacă apărarea a făcut mai multe declarații publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise.Având în vedere finalizarea urmăririi penale, rezonanţa cauzei, gravitatea acuzaţiilor, precum şi speculaţiile cu privire la caracterul orchestrat al procedurilor, societatea civilă consideră că examinarea publică a cauzei este crucială, iar informațiile de acest gen sunt de interes public și nu trebuie ascunse. Mai mult decât atât, examinarea, în continuare, a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.În acest context, organizațiile semnatare cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce țin de examinarea cauzei în ședință închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În plus, în cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în ședințe închise sunt convingătoare, acestea urmează a fi explicate public şi analizată posibilitatea examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.Textul integral al apelului este disponibil aici. Organizațiile semnatare:Amnesty International MoldovaAsociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltare DurabilăAsociația Femeilor Profesioniste și de AfaceriAsociația Micului BusinessAsociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Asociaţia Presei IndependenteBusiness Consulting InstituteCentru AarhusEcoContactTerra 1530Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu DizabilitățiCentrul de Investigații JurnalisticeCentrul de Resurse DIALOG-PROCentrul de Resurse Juridice din MoldovaCentrul pentru Analiză și Prevenire a CorupțieiCentrul pentru Jurnalism IndependentCentrul Pentru Politici și Analize în SănătateCentrului Național al RomilorClubul Politic al Femeilor 50/50Eco-TIRASBIOSFundația Est EuropeanăHABITATIDIS ViitorulInstitutul de Rezolvare a Conflictelor „InReCo”Institutul Politici Publice REC MoldovaMișcarea Ecologistă din MoldovaPromo-LexTransparency International – MoldovaUniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova

 La 17 septembrie 2015, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a expediat în adresa companiei Unité și Moldtelecom, o solicitare de informații privind organizarea concertului de la 6 septembrie 2015, desfășurat la Centrul de expoziții „Moldexpo”, din Chișinău. CRJM și-a propus să afle informații privind costurile evenimentului, sursa exactă de finanțare, ce a stat la baza acestei decizii și cine nemijlocit a luat-o, dar și de ce au fost invitați interpreți de peste hotare.La 8 octombrie 2015, Moldtelecom a expediat, în adresa CRJM, un răspuns general și ambiguu, care nu oferea nicio informație din cele solicitate. Reprezentanții Moldtelecom au invocat respectarea secretului comercial, precum și datele cu caracter personal care nu pot fi făcute publice.Ulterior, CRJM a solicitat Curții de Conturi să verifice ce cheltuieli a suportat compania Unité  pentru organizarea concertului de la 6 septembrie 2015. Potrivit răspunsului oferit de Curtea de Conturi, programul activităților de audit a fost deja aprobat pentru anul 2016, iar petiția CRJM nu poate servi drept temei pentru modificarea acestuia. Conform legii, Curtea de Conturi este singura autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare a finanțelor publice și care poate efectua controale în cazul agenților economici cu capital social de stat mai mare de 50%. Fondatorul și acționar unic al Moldtelecom S.A.este statul.Curtea de Conturi a transmis reclamația CRJM pentru examinare la Inspecția Financiară, instituție subordonată Ministerului Finanțelor. La 17 martie 2016, Inspecția Financiară a oferit un răspuns prin care a invocat imposibilitatea de a da curs petiției CRJM întrucât a fost stabilit „moratoriu asupra controlului de stat la persoanele care desfășoară activitatea de întreprinzător, inclusiv antreprenori speciali, în al căror capital social statul deține acțiuni, prin analogia legii, ca societățile pe acțiuni în al căror capital social statul deține cotă-parte””.

 La 15 martie 2016, Plenul CSM a examinat în ședință publică demersul doamnei Raisa Apolschii, Președintele Comisiei Juridice, numiri și imunități, referitor la avizarea proiectului de Lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești.În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege nr. 68, unii membrii ai CSM au făcut mai multe declarații care vizează activitatea CRJM, dintre care menționăm:[La elaborarea studiului privind optimizarea hărții judecătorești] nu a fost consultată opinia corpului judecătoresc...,” ;[Proiectul de Lege cu privire la reorganizarea hărții judecătorești] este elaborat de CRJM…”;[La elaborarea studiilor privind optimizarea hărții judecătorești] au fost realizate acțiuni de spălare de bani…”.CRJM consideră regretabile declarațiile lansate de către unii membri ai CSM în ședința Plenului CSM din 15 martie 2016. Acestea nu corespund adevărului și induc în eroare atât corpul judecătoresc, cât și societatea în general.În acest context, CRJM  a transmis către membrii CSM o scrisoare deschisă în care oferă anumite precizări cu privire la procesul de elaborare a proiectului de lege. CRJM îndeamnă membrii CSM să analizeze mai detaliat proiectul de lege nr. 68 cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și să vină cu recomandări de îmbunătățire a acestuia. În același timp, solicităm respectuos membrului CSM care a făcut declarații cu privire la spălarea de bani, să dezmintă această alegație, în următoarea şedinţă în Plen a CSM.Textul integral al scrisorii este disponibil aici.***Vă aducem la cunoștință că, urmând solicitării noastre, astăzi, 22 martie 2016, membrul CSM, dl. Gheorghe Avornic, a adus scuzele de rigoare echipei CRJM, în legătură cu alegațiile făcute în ședința CSM, din 15 martie 2016, cu privire la acțiunile de spălare de bani la realizarea de către CRJM a studiului privind optimizarea hărții judiciare.

Apel Public: „În mai 2014 s-a desfă­şu­rat Recen­sămân­tul popu­la­ţiei şi al locu­inţe­lor din R. Mol­dova, însă până în pre­zent rezul­ta­tele aces­tuia aşa şi nu au fost făcute publice. Con­si­de­răm că, peri­oada de timp de peste un an şi 10 luni este exce­siv de mare şi nu jus­ti­fică ina­cţiu­nile Biro­u­lui Naţio­nal de Sta­tis­tică pri­vind publi­ca­rea rezul­ta­te­lor recen­sămân­tu­lui.Conş­ti­en­ti­zăm fap­tul că, orga­ni­za­rea recen­sămin­te­lor este impor­tantă pen­tru ela­bo­ra­rea cer­ce­tă­ri­lor, acti­vi­tă­ţi­lor de mar­ke­ting şi pla­ni­fi­care. Mai mult decât atât, con­si­de­răm că rezul­ta­tele recen­sămin­te­lor sunt extrem de impor­tante pen­tru asi­gu­ra­rea şi con­tro­lul lega­li­tă­ţii unor ast­fel de exer­ci­ţii demo­cra­tice pre­cum ple­bis­ci­tele şi ale­ge­rile, eva­lu­a­rea ris­cu­ri­lor pri­vind secu­ri­ta­tea naţio­nală etc. În acest con­text, cerem Guver­nu­lui Repu­bli­cii Mol­dova să urgen­teze pre­zen­ta­rea publi­cu­lui larg a rezul­ta­te­lor Recen­sămân­tul popu­la­ţiei şi al locu­inţe­lor din Repu­blica Mol­dova din 2014.Sem­na­tari: ADEPT Aso­ci­a­ția Feme­i­lor Pro­fe­si­o­niste și de Afa­ceri Aso­ci­a­ţia Feme­i­lor pen­tru Pro­te­cţia Mediu­lui şi Dezvol­ta­rea Dura­bilă Aso­ci­a­ția Micu­lui Busi­ness Aso­ci­a­ția Poli­tici Externe Aso­ci­a­ția Pre­sei Inde­pen­dente BIOS Cen­trul de Resurse Juri­dice din Mol­dova Cen­tru Dialog-Pro Cen­trul Naţio­nal al Romi­lor Fun­da­ția Est Euro­peană IDIS Vii­to­rul Insti­tu­tul Poli­tici Publice Miș­ca­rea Eco­lo­gică din Mol­dova Plat­forma Națio­nală de Mediu și Săna­tate Promo-Lex REC Mol­dova TERRA-1530 Trans­pa­rency Inter­na­tio­nal – Mol­dova

 Organizațiile societății civile solicită, într-un apel public, Prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip, să urgenteze prezentarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014, întrucât recensământul a avut loc încă în mai 2014, însă, până în prezent, rezultatele acestuia aşa şi nu au fost făcute publice.Societatea civilă consideră că perioada de timp de peste un an şi 10 luni este excesiv de mare şi nu justifică inacţiunile Biroului Naţional de Statistică privind publicarea rezultatelor recensământului.Semnatarii apelului conștientizează faptul că organizarea recensămintelor este importantă pentru elaborarea cercetărilor, activităţilor de marketing şi planificare, iar rezultatele recensămintelor sunt extrem de importante pentru asigurarea şi controlul legalităţii unor astfel de exerciţii democratice precum plebiscitele şi alegerile, evaluarea riscurilor privind securitatea naţională etc.În acest context, societatea civilă cere Guvernului Republicii Moldova să accelereze prezentarea publicului larg a rezultatelor Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din Republica Moldova din 2014.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.Organizațiile semnatare:Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare DurabilăAsociaţia Femeilor Profesioniste şi de AfaceriAsociatia Micului BusinessAsociaţia Politici ExterneAsociaţia Presei IndependenteCentrul Naţional de MediuCentrul de Resurse Juridice din MoldovaCentru de Resurse DIALOG-ProConfederaţia Naţională a Patronatului din Republica MoldovaFundaţia Est EuropeanăIDIS ViitorulInstitutul Politici PubliceMişcarea Ecologicăa din MoldovaPlatforma Naţională de Mediu şi SănătatePromo-LexREC MoldovaTERRA 1530Transparency International – MoldovaNotă: La ședința Guvernului din 18 martie 2016, premierul Pavel FILIP a dispus urgentarea prelucrării datelor Recensământului populaţiei şi al locuinţelor.Declarația este disponibilă pe pagina oficială a Guvernului: http://gov.md/ro/content/pavel-filip-dispus-urgentarea-prelucrarii-datelor-recensamantului-populatiei-si-al

 Organizațiile societății civile își exprimă indignarea în legătură cu atacurile la persoană, etichetările şi intimidările la care este supus domnul Mihail Sirkeli, directorul Asociaţiei „Piligrim-Demo” din UTA Gagauz Yeri, din partea conducerii Adunării Populare a autonomiei găgăuze.Atacurile verbale și ofensele personale, lansate de către aleșii poporului, la adresa dl Sirkeli, au început să apară pe pagina web oficială a Adunării Populare, după ce un grup de organizaţii neguvernamentale, regionale şi naţionale, au publicat o scrisoare deschisă, adresată doamnei Irina Vlah, Başcanul UTA Gagauz Yeri, cu solicitarea să nu semneze Legea locală a audiovizualului, deoarece acest proiect încalcă legislaţia naţională şi limitează libertatea de exprimare a mass-mediei în regiune, precum şi a unei analize a proiectului adoptat.Mai mult decât atât, preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a catalogat demersurile Asociaţiei „Piligrim-Demo” drept „discuţii de subsol”, iar alţi doi deputaţi, Ivan Topal, şi Ivan Burgudji, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Adunării Populare, l-au învinuit pe dl Sirkeli în „acţiuni de discreditare a autonomiei găgăuze şi a conducerii autorităţilor publice din regiune”, fiind etichetat drept „agent de influență plătit pentru promovarea politicii Centrului de lichidare a drepturilor şi competenţelor autonomiei”.Organizaţiile neguvernamentale califică apariţia acestor declaraţii pe pagina oficială a Adunării Populare drept o campanie orchestrată de  intimidare pentru critică a unui reprezentant al societăţii civile şi cer persoanelor care se fac vinovate de aceasta să-şi prezinte scuze publice în faţa lui Mihail Sirkeli pe pagina web www.halktoplushu.md şi să înceteze atacurile asupra persoanelor care au un alt punct de vedere.În plus, semnatarii declarației consideră regretabil faptul că pagina oficială a autorităţii publice, contrar prevederilor legale, a fost transformată într-o platformă de răfuială a deputaţilor cu reprezentanţii societății civile, care au un cuvânt de spus referitor la carenţele procesul decizional din autonomia găgăuză.Organizațiile societății civile solicită conducerii Adunării Populare să examineze această situaţie în structurile de etică ale Adunării Populare şi să nu admită utilizarea resurselor administrative (pagina web oficială) pentru acţiuni ilegale de intimidare.În cazul în care scuzele publice nu vor fi prezentate, organizațiile semnatare ale declarației îl încurajează pe dl. Mihail Sirkeli să acţioneze în judecată pentru a-şi apăra onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională (Codul Civil, articol 16).Totodată, organizaţiile semnatare îşi reconfirmă apelul către Başcanul UTA Gagauz Yeri, doamna Irina Vlah, să nu semneze proiectul legii locale a audiovizualului şi să  întoarcă documentul Adunării Populare pentru a fi reexaminat.Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.Organizațiile semnatare:Asociaţia Presei Independente;Centrul pentru Jurnalism Independent;Gagauzmedia.md;Centrul pentru Inițiative Regionale;Consiliul Național al ONG. 

 În hotărârea Morari c. Moldovei, din 8 martie 2016, reclamantul a fost condamnat pentru confecționarea și vânzarea unui act de identitate fals (pașaport românesc). CtEDO a constatat că reclamantul a fost, de fapt, provocat de agenții statului, contrar art. 6 § 1 CEDO. În această hotărâre CtEDO a detaliat modul în care judecătorii trebuie să examineze argumentele cu privire la provocarea unei infracţiuni.În faptÎn ianuarie 2008, poliția din or. Bălți, a plasat un anunț, într-un ziar, cu textul „Ajutor în obţinerea paşaportului român-bulgar”, urmat de un număr de telefon. Anunţul urmărea scopul de a captura un grup criminal specializat în falsificarea documentelor oficiale. Reclamantul dorea să obţină un paşaport străin şi a înţeles anunţul ca pe o ofertă de asistenţă pentru aceasta. El a telefonat la numărul de telefon din anunţ, la care a răspuns E., un ofițer sub acoperire. El a înţeles de la E. că şi acesta dorea să-şi facă paşaport. Cei doi s-au înțeles să ia legătura dacă vor găsi o modalitate mai ușoară de obținere a pașaportului românesc. Ulterior, un prieten al reclamantului l-a recomandat pe Z., care putea facilita obținerea pașaportului românesc. Fiind sunat mai târziu de E., reclamantul i-a comunicat despre Z şi i-a propus lui E. să-l contacteze direct. E, însă, a refuzat pe motiv că nu are bani și i-a recomandat o altă persoană, T., un alt ofițer sub acoperire, care avea nevoie de pașaport românesc. E. i-a propus reclamantului ca acesta să fie intermediarul între Z. și T. contra unei sume de bani.În ziua în care reclamantul a transmis pașaportul lui T., primul a fost reținut. La 17 decembrie 2008, Judecătoria Bălți, l-a găsit vinovat pe reclamant de participarea la falsificarea și vânzarea unui pașaport românesc și i-a aplicat o amendă de EUR 200. Instanțele superioare au menținut sentința și au respins argumentele reclamantului cu privire la faptul că acesta a fost provocat. Judecătorii au refuzat să audieze agenţii sub acoperire în instanţă şi şi-au rezumat poziţia prin faptul că reclamantul primul a sunat la anunţul din ziar.În dreptReclamantul a pretins că a fost provocat să comită infracţiunea de către agenții statului, contrar art. 6 § 1 CEDO. CtEDO a subliniat că admiterea de către instanțele de judecată unor probe (de ex. probe obținute în urma maltratării sau a provocării de către poliție) poate duce la un proces inechitabil. În acest sens contează considerentele din care s-a decis iniţierea măsurii speciale, comportamentul agenţilor statului, precum şi modul de examinare a cauzei în judecată.CtEDO a reiterat că incitarea la comiterea unei infracțiuni are loc atunci când agenții statului nu au un comportament pasiv, ci incită la comiterea unei infracţiuni o persoană care altfel nu ar fi comis-o. Potrivit CtEDO, nu reprezintă un comportament pasiv: (1) preluarea inițiativei de a contacta reclamantul, (2) propunerea repetată în pofida refuzului inițial, (3) încurajarea insistentă, (4) promisiunea unui câștig financiar de genul măririi prețului peste media de pe piață, (5) sau apelarea la compasiunea reclamantului.În cauza Ramanauskas c. Lituaniei, CtEDO a stabilit că, atunci când inculpatul invocă faptul că a fost provocat să comită o infracțiune, instanța de judecată este obligată să examineze minuțios proba obținută astfel, or, potrivit art. 6 § 1 CEDO, orice probă obținută ca rezultat al provocării urmează a fi exclusă din dosar. În cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării faptului că provocarea nu a avut loc, cade pe umerii autorităţilor. Potrivit CtEDO, examinarea judiciară trebuie să includă: (1) motivele care au determinat operațiunea sub acoperire, (2) gradul de implicare al poliției în comiterea infracțiunii, (3) și natura oricărei incitări sau presiuni exercitate asupra reclamantului.În cauza Morari, CtEDO a constatat că reclamantul a fost contactat în repetate rânduri de agentul sub acoperire. Atunci când dl. Morari a propus agentului sub acoperire să îl contacteze direct pe Z, primul a refuzat și dlui Morari i-a fost promis un câștig bănesc pentru a intermedia confecţionarea paşaportului pentru T. În același timp, din materialele dosarului nu rezulta că infracțiunea ar fi avut loc fără intervenția autorităților (acestea nu dispuneau de informații că reclamantul a fost anterior implicat în producerea sau vânzarea documentelor false). CtEDO a menționat că aceste fapte erau suficiente pentru a constata violarea art. 6 § 1 CEDO. Totuși ea a analizat şi cum instanțele de judecată au examinat argumentul dlui Morari cu privire la provocare. CtEDO a indicat că prima instanță a ignorat acest argument, iar instanțele superioare s-au limitat la constatarea faptului că reclamantul a fost primul care a sunat la telefonul din anunţ.De asemenea, instanțele au refuzat să audieze agenții sub acoperire, deși, în opinia CtEDO, acest lucru era crucial în circumstanțele cauzei date. Spre deosebire de alte operaţiuni speciale, în acest caz reclamantul i-a văzut în faţă pe ambii agenţi sub acoperire. În caz că identitate lor nu era adevărată, ei puteau fi audiaţi sub aceeaşi identitate, fără a divulga numele lor adevărat. CtEDO a subliniat că art. 6 CEDO cere audierea agenților sub acoperire cu privire la circumstanțele provocării, iar apărarea trebuie să aibă dreptul să le pună întrebări. Ca excepţie, audierea ar putea să nu aibă loc, însă pentru aceasta urmează a fi aduse motive detaliate.În fața CtEDO reclamantul a fost reprezentat de Vladislav GRIBINCEA și Nadejda HRIPTIEVSCHI, avocați în Chișinău.

 Centrul de Resurse Juridice din Moldova a prezentat astăzi, în cadrul unui eveniment, climatul legal aplicabil asociațiilor obștești din Republica Moldova.Discuțiile au avut loc sub forma unor consultații publice pe marginea analizei-draft „Legea cu privire la asociațiile obștești – soluții pentru un cadru legal adecvat necesităților organizațiilor necomerciale”,  finanțată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova, implementat de FHI 360.La discuții au participat reprezentanți ai societății civile, comunității donatorilor internaționali și partenerilor, precum și reprezentanți ai autorităților publice. În urma discuțiilor purtate în cadrul evenimentului, studiul va fi completat și făcut public.Chiar dacă, de la prima sa adoptare, din 1996, și până acum, Legea cu privire la asociațiile obștești a fost modificată de 14 ori, ea nu oferă soluții care ar corespunde necesităților curente ale sectorului necomercial, iar anumite rigori ale Legii limitează posibilitățile persoanelor în exercitarea dreptului fundamental la asociere.Analiza se referă la mai multe chestiuni care necesită amendamente, cum ar fi divizarea asociațiilor obștești în locale, regionale și naționale și limitarea ariei de activitate a acestora; limitarea unor categorii de persoane, cum ar fi persoanele fără capacitate de exercițiu deplină, unele categorii de funcționari publici, nerezidenții și persoanele juridice, de a fonda, a fi membri și conducători ai asociațiilor obștești; imposibilitatea de a stabili diferite categorii de membri ai asociațiilor obștești; unele cerințe suplimentare la înregistrarea asociațiilor, cum ar fi confirmarea denumirii asociației, confirmarea dreptului de proprietate sau folosință a sediului și avizul unui organ de specialitate; amânarea și refuzul înregistrării statutului, precum și anumite reguli de transparență față de public și autorități și controlul și răspunderea asociațiilor. Autorii analizei s-au referit, de asemenea, și la noile modificări propuse de Guvern într-un proiect de lege adoptat în februarie 2016.Elaborarea studiului a fost realizată prin combinarea mai multor metode de cercetare, autorii examinând practicile  comparative (principalele standarde internaționale și europene privind libertatea de asociere, jurisprudența relevantă a CtEDO, documentele emise de către organizațiile internaționale de profil), cadrul legal național și un chestionar tematic cu ajutorul căruia au fost colectate părerile organizațiilor necomerciale.Societatea civilă a fost consultată prin distribuirea, în toamna anului 2015, a unui chestionar on-line, care conținea 22 de întrebări ce se refereau la principalele prevederi ale Legii cu privire la asociațiile obștești și, în special, la aspectele ce țin de constituirea asociațiilor obşteşti, înregistrarea statutului asociațiilor obștești, controlul activității asociațiilor obștești, precum și statutul de utilitate publică.Pe lângă întrebările adresate, respondenții au avut ocazia să formuleze propuneri de modificări pe care le consideră necesare pentru a îmbunătăți cadrul legal actual și activitatea organizațiilor societății civile, în special asociațiilor obștești.

 Unul dintre obiectivele Planului de acțiuni al Guvernului pentru 2015-2018 este cel de a aplica „Legea 2%”, însă până în prezent nu a fost elaborat un mecanism de implementare a acesteia.Având în vedere aceste circumstanțe, consilierii juridici ai Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au întocmit, în primăvara anului 2015, un document de politici, denumit „Impactul Legii 2% asupra durabilității financiare a organizațiilor societății civile”, unde au prezentat recomandări pentru elaborarea unui mecanism eficient de implementare a Legii 2%.Totodată, în luna noiembrie 2015, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerului Justiției, însoțiți de Sorina MACRINICI și Ilie CHIRTOACĂ, consilieri juridici la Centrul de Resurse Juridice din Moldova au realizat o vizită de studiu în Ungaria și Slovacia unde s-au informat cu privire la bunele practici de implementare a mecanismului de desemnare procentuală. Vizita de studiu a fost organizată de Centrul European de Drept Necomercial (ECNL) din Budapesta, Ungaria. Obiectivul vizitei de studiu a fost identificarea celor mai bune soluții pentru aplicarea efectivă în practică a „Legii 2%” în Republica Moldova și stabilirea rolului autorităților publice responsabile de punerea în aplicare a mecanismului 2%, studiind experiența Ungariei și Slovaciei, țări în care mecanismul este implementat de peste un deceniu.Reîntorși acasă și având la bază experiența dobândită în cadrul vizitei de studiu și documentul de politici elaborat anterior, reprezentanții societății civile au invitat la o discuție, în cadrul unei mese rotunde, autoritățile de resort ale țării în vederea discutării implementării mecanismului de desemnare procentuală în Moldova.Masa rotundă a adunat în jurul ei reprezentanți ai Ministerului Finațelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ministerului Justiției și Inspecției Financiare și a avut loc  la 10 martie 2016. Scopul mesei rotunde a fost cel de a discuta cu autoritățile statului etapele ulterioare necesare de parcurs în vederea implementării mecanismului de desemnare procentuală, precum și procedura de direcționare a desemnărilor de către contribuabilii persoane fizice și transferul sumelor către beneficiari, utilizarea desemnărilor de către beneficiari, dar și despre cum ar trebui să se desfășoare campaniile de informare astfel încât un număr cât mai mare de persoane să afle despre noul mecanism de desemnare procentuală.Totodată, în cadrul dialogului dintre societatea civilă și autorități, au fost stabiliți și pașii ulteriori, necesari pentru elaborarea Regulamentului de implementare a mecanismului de desemnare procentuală.