În perioada 28-30 iunie 2018, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop instruirea avocaților și avocaților-stagiari în domeniul regulilor de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), aspectelor cu privire la echitatea procedurilor penale, garanțiile art. 6 CEDO privind acuzațiile în materie penală și contradictorialitatea procedurilor penale.  Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost dedicate simulării procedurii în fața CtEDO în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului”, „observațiile Reclamantului”, au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat „hotărâri CtEDO” în baza fiecărei spețe. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în fiecare speță.Seminarul a găzduit 23 avocați și 1 avocat-stagiar și a fost desfășurat în colaborare cu Centrul de instruire a avocaților și a fost posibil datorită sprijinului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

La 27 iunie 2018, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 2226 (2018) și Recomandarea 2134 (2018) privind noile restricții ce țin de activitățile ONG-urilor din cadrul statelor membre ale Consiliului Europei.Aceste documente au fost adoptate în baza unui raport al Comitetului pentru afaceri juridice și drepturile omului, care descrie climatul ostil în care activează ONG-urile în unele state membre ale Consiliului Europei. Raportul menționează și tentativa autorităților din Republica Moldova din 2017 de a introduce prevederi restrictive privind finanțarea ONG-urilor.Adunarea Parlamentară a cerut statelor membre ale Consiliului Europei, printre altele:să revizuiască și să abroge sau să modifice legislația care împiedică activitatea liberă și independentă a ONG-urilor și să se asigure că această legislație este în conformitate cu instrumentele internaționale privind drepturile omului în ceea ce privește drepturile la libertatea de asociere, de întrunire și de exprimare;să nu adopte noi legi care să ducă la restricții și sarcini financiare inutile și disproporționate asupra activităților ONG-urilor;se asigure că ONG-urile pot căuta, primi și utiliza fonduri transparente și alte resurse, indiferent dacă sunt domestice sau străine, fără discriminare sau impedimente nejustificate;să se asigure că ONG-urile sunt implicate efectiv în procesul de consultare privind noua legislație care le privește și alte aspecte de o importanță deosebită pentru societate, cum ar fi protecția drepturilor omului;să asigure un mediu favorabil pentru societatea civilă, în special prin abținerea de orice hărțuire (judiciară, administrativă sau fiscală), discurs public negativ, campanii de scandal împotriva ONG-urilor și intimidarea activiștilor societății civile.Una dintre recomandările Adunării Parlamentare către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei este de a institui un mecanism de primire a alertelor privind restricțiile impuse ONG-urilor și de a consolida cooperarea cu acestea.

CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unui spot video și audio în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Centrul European pentru Drept Necomercial (ECNL), prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova implementat de FHI 360.Spotul video/ audio va reprezenta în manieră grafică avantajele desemnării procentuale și procesul de redirecționare a 2% din impozitul pe venit, de către contribuabili, în folosul organizațiilor necomerciale.Persoana juridică selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți. Spoturile urmează a fi predate beneficiarului în variantă finală pe data de 30 august 2018.   Sarcinile față de Prestator:Compania media selectată va asigura:Elaborarea scenariului, în colaborare cu echipa CRJM. Ofertantul va prezenta cel puțin 2 concepte diferite pentru scenariul spotului.Testarea prealabilă a scenariului selectat de CRJM (e.g. 1 focus-grup cu participarea persoanelor care nu cunosc  mecanismul 2%) și, în cazul în care rezultatele focus-grupului vor sugera necesitatea unor modificări, efectuarea acestor modificări.Elaborarea spotului video cu elemente de grafică creativă (e.g. Animație 3D), în limba română (+ subtitrare în rusă) și versiunea sonorizată a spotului în limba rusă cu durata de până la 45 secunde. Pentru elaborarea spotului urmează a fi utilizate tehnologii avansate și actuale de producție care vor fi descrise de ofertant în propunerea sa.Elaborarea spotului audio pentru difuzarea la radio (în limba română + versiunea sonorizată în limba rusă) pe baza spotului video final, cu durata de până la 30 secunde.Pregătirea a 5 fotografii-cover cu secvențele cheie din spot care urmează a fi utilizate ca instrumente de promovare a spotului.Adaptarea spotului pentru cele mai uzuale formate solicitate de TV și radio.Predarea tuturor surselor aferente spotului.Criteriile de selecție:Experiența de realizare a spoturilor video (va constitui un avantaj experiența de realizare a spoturilor cu conținut social)Oferta financiarăTermenele de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși va constitui un avantaj);Portofoliul companiei și profesionalismul lucrărilor prezentate/ utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție;Reputația și imaginea companiei.Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:Date despre companie (denumirea, adresa poștală, datele bancare, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă );Copia certificatului de înregistrare a companiei/extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice;Conceptul general de realizare a produsului;Oferta financiară (completată în conformitate cu modelul atașat), care va include 2 prețuri:  prețul pentru realizarea unui spot audio de 30 secunde și un prețul pentru realizarea unui spot video de 45 secunde. Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea TVA la cota 0%. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Portofoliul lucrărilor relevante elaborate în ultimii 3 ani si portofoliul de clieți, cu specificarea experienței de producere a spoturilor cu  mesaje sociale (referințele vor fi înalt apreciate);Termenele de execuție, cu respectarea perioadei indicate mai sus;În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la [email protected] sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până pe 5 iulie 2018.Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: [email protected]. 

Funcția: Consilier juridic;Contract: pe perioadă nedeterminată;Localitatea: Chişinău, Republica Moldova;Data de începere: preferabil din 1 august 2018.Cerinţe: studii universitare în domeniul dreptului;posedarea cunoştinţelor bune în domeniul justiţiei şi drepturilor omului;cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;abilități bune de comunicare, prezentare, planificare, organizare.Atribuții:Principalele sarcini ale juristului țin de:Cercetare și analiză; Advocacy;Activități de instruire;Reprezentare a organizației.Fișa de post a funcției este anexată aici.Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant, care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;timp de muncă cu program deplin;regim de muncă flexibil.Persoanele care corespund cerințelor sunt rugate să expedieze prin email o scrisoare de motivare și CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 8 iulie 2018, la adresa: [email protected] candidatului va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obţinute la aceeași adresă de email sau la tel.: 022 843 601. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate de candidat.ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică publicului larg conflictul de interese și procedura de sesizare a autorităților în astfel de situații. Spotul vine să sublinieze obligația demnitarilor sau a funcționarilor publici de a evita sau declara conflictul de interese în exercitarea funcției publice.Spotul a fost lansat cu scopul de a spori nivelul de cunoștințe al publicului privind conflictul de interese și procedura de sesizare a autorităților. Totodată, spotul  îndeamnă cetățenii să sesizeze conducătorul organizației publice în care activează sau Autoritatea Națională de Integritate, dacă cunosc cazuri când funcționarii publici se află în conflict de interese, contribuind în acest fel la reducerea numărului conflictelor de interese nedeclarate.Spotul este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă) și poate fi vizionat mai jos:Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, finanțat de Departamentul de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

35 de organizații ale societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, fără să admită amendamente care ar schimba conceptual proiectul de lege, în special privind aspectele care țin de limitarea libertății de exprimare, a posibilității de a promova politici publice sau accesare a fondurilor externe. Un apel public în acest sens a fost transmis Parlamentului la 16 mai 2018.Lucrul asupra proiectului noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale a început cu doi ani în urmă, în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern fără modificări și, pe 3 mai 2018, a fost adoptat în prima lectură de către Parlament.Documentul rezultat limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale (ONC) și exclude interdicțiile existente în actuala lege pentru constituirea ONC de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul scurtează termenul de înregistrare a ONC, exclude posibilitatea refuzurilor abuzive de înregistrare și limitează posibilitatea lichidării forțate nejustificate a ONC. Documentul nu conține nicio limitare pentru finanțarea externă a ONC. La fel, proiectul oferă o discreție largă membrilor ONC în ceea ce privește modul de organizare internă, competențele organelor de conducere și activitatea organizației. Proiectul de lege instituie interdicția absolută pentru ONC-uri de a susține candidații în alegeri, însă nu interzice critica onestă a candidaților și a platformelor acestora.Totodată, organizațiile semnatare notează că în cadrul discuțiilor din 3 mai 2018 în plenul Parlamentului deputații au avut numeroase obiecții la proiectul de lege. De asemenea, din postările de pe rețelele de socializare ale unor politicieni, rezultă că ar putea fi propusă modificarea proiectului în sensul limitării posibilității finanțării externe a organizațiilor necomerciale care promovează politici publice.Organizațiile societății civile îndeamnă Parlamentul să adopte proiectul Legii cu privire la ONC în lectură finală, iar orice propunere de modificare a proiectului de lege să fie promovată transparent și cu implicarea reprezentanților sectorului non-guvernamental în discuțiile pe marginea pregătirii proiectului pentru adoptare în a doua lectură.Textul integral al apelului este disponibil aici. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.Anual CRJM pregătește pentru înstrăinare lista echipamentului tehnic uzat. Valoarea echipamentului uzat este stabilită de un specialist/evaluator extern, în funcție de valoarea de piață a acestuia la momentul evaluării.Echipamentul tehnic uzat este prezentat pentru înstrăinare persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova. Conform procedurilor interne ale CRJM prioritatea va fi acordata ONG-urilor din RM, după principiul primul venit – primul servit. Urmare acestei proceduri, propunem spre vânzare:Echipamentul Cisco Small Business NSS3000: https://goo.gl/bHgg1wDenumirea BunuluiBrand/ ModelNumăr de inventarSerial NoDonator/nr. contractului de grantData procurăriiPretul de vânzare pentru ONG-uri / MDLPretul de vânzare pentru alte persoane/ MDLStareaEchipament CiscoSmall Business NSS300004/OSI4T602J40001AFoundations Open Society Institute / OSI -ZUG G225304.11.20111440,001800,00FuncționalăToate solicitările de procurare urmează a fi transmise prin email, la adresa: [email protected] până la data de 22 mai 2018.Transferul pentru procurarea echipamentului va fi efectuat în baza facturii eliberate de CRJM.După achitare, echipamentul va fi ridicat de la sediul CRJM (str. A.Sciusev 33).   

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM intenționează să organizeze seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.Seminarul va avea loc în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților, mun. Chișinău, în perioada 28-30 iunie 2018. Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului vor fi acoperite de CRJM.Vor fi selectați 25 de avocați și/sau avocați stagiari. Prioritate va fi acordată avocaților specializați în domeniul penal, care dețin cunoștințe în domeniul aplicării CEDO (având în vedere că seminarul va fi la nivel avansat) și care sunt disponibili pentru implicare pe întreaga durată a seminarului. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Formatori în cadrul seminarului vor fi Președintele CRJM și un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului.Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar pot expedia CV-ul și scrisoarea de motivare în limba română sau engleză prin e-mail la: [email protected], până la 25 mai 2018, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi luate în considerație. Persoanele selectate vor fi notificate până la 31 mai 2018.Prin depunerea dosarelor de participare, avocații își dau consimțământul pentru participarea obligatorie pe întreaga perioadă a seminarului. În caz contrar, aceștia vor rambursa CRJM costurile pentru instruirea lor.Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.

La 2 octombrie 2013, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi l-a propus statelor pentru ratificare. La 12 aprilie 2018, a fost depus al 10-lea instrument de ratificare al Protocolului nr. 16, ceea ce înseamnă că acesta va intra în vigoare la 1 august 2018, însă doar pentru statele care l-au ratificat.Protocolul nr. 16 la CEDO permite Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) să emită avize consultative cu privire la interpretarea CEDO. Scopul Protocolului nr. 16 este de a unifica jurisprudența statelor părți în chestiunile privind drepturile prevăzute de CEDO și de a reduce implicit numărul de cereri adresate CtEDO. Avizele consultative vor putea fi solicitate CtEDO de către cele mai înalte tribunalele (care vor fi nominalizate de fiecare stat parte, printr-o declarație). Solicitarea avizului este un drept și nu o obligație a tribunalului național.Cererea trebuie să vizeze chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de CEDO şi protocoalele sale. Acele chestiuni de principiu trebuie să se afle în legătură directă cu problemele de drept dintr-o cauză care se află pe rolul instanței care solicită avizul. Nu este obligatoriu ca cererea să fie redactată în una din limbile oficiale ale CtEDO (engleza sau franceza).Cererea de aviz consultativ va fi examinată în prealabil de un colegiu format din 5 judecători, care se pronunță motivat asupra admisibilității cererii. Dacă solicitarea de aviz este considerată admisibilă, Marea Cameră a CtEDO (17 judecători) va emite avizul consultativ.Avizul consultativ va fi motivat, se va publica și se va comunica instanței naționale care l-a solicitat.  Acesta nu va avea caracter obligatoriu. Cu toate acestea, în practică, acest aviz va avea o forţă juridică importantă, având în vedere că este emis de Marea Cameră, “instanţa supremă” din sistemul CtEDO. Orice cerere individuală adresată CtEDO care ar fi motivată contrar soluției/argumentaţiei dintr-un aviz consultativ al Marii Camere, va fi în mod real, lipsită de şanse mari de reuşită.Pentru a facilita aplicarea Protocolului nr. 16, Consiliul Europei a aprobat și o notă informativă cu privire la interpretarea acestuia.La 3 martie 2017, Republica Moldova a semnat Protocolul nr.16 la CEDO, însă nu și l-a ratificat.Din anul 1997 până în prezent, CtEDO a primit peste 13,400 de cereri și a pronunţat peste 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti.

Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles. Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri). Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse. Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:- în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului). Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.- în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate. În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești. Anterior, CRJM a analizat practica CSJ cu privire la sancțiunile în cauzele de corupție și cu privire la litigiile privind majorarea retroactivă a plăților vamale. Uniformizarea practicii judiciare este o sarcină importantă a sistemului justiției și a fost unul din domeniile de intervenție a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.Documentul „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă după următorul link:https://www.privesc.eu/arhiva/80879/Lansarea-documentului-analitic-privind-uniformitatea-practicii-Curtii-Supreme-de-Justitie-in-admiterea-cererilor-de-revizuire-in-cauzele-civile