Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic „Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au realizat raportul final de monitorizare a Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare. Experții au constatat că doar jumătate (55%) din acțiunile asumate au fost realizate fără deficiențe, 28% au fost realizate cu deficiențe și aproximativ 17% nu au fost realizate. Cele mai importante restanțe rămân reforma CNA, adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului, derularea lentă a anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de reformă a BNM și eșecul la negocierea celui mai avantajos preț de furnizare a energiei electrice.

Conform Foii de parcurs, depășirea crizei urma să fie atinsă prin canalizarea eforturilor guvernării spre două obiective majore: instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept; dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piață funcționale. În total au fost monitorizate 69 de acțiuni pe care urma să le întreprindă guvernarea (Guvernul, Parlamentul şi un șir de alte instituții publice) în 5 luni (1 martie – 31 iulie 2016). Experții au luat în considerare și acțiunile întreprinse în luna august 2016.  Pe cele două dimensiuni, instituțiile abilitate au asigurat îndeplinirea fără deficiențe a 55% dintre acțiuni (38 la număr), 28% (19 dintre acțiuni) cu deficiențe și aproximativ 17% (12 la număr)  nu au fost realizate.

La estimarea îndeplinirii prevederilor Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare accentul a fost pus pe calitatea actelor adoptate/acţiunilor întreprinse și mai puțin pe respectarea termenelor de realizare, deoarece acestea deseori au fost ireal de restrânse. Atribuirea calificativului de realizat cu deficiențe presupune că în procesul de realizare a acțiunii au fost depistate probleme ce țin de: respectarea prevederilor legale cu privire la procedura legislativă, transparența în procesul decizional, conținutul actului adoptat sau acțiunile întreprinse nu sunt conforme spiritului sau scopului acțiunii sau sunt contrare angajamentelor internaționale.

Printre principalele realizări înregistrate pot fi menționate: promulgarea legilor cu privire la procuratură și a pachetului de legi cu privire la integritate, reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și optimizarea controalelor de stat pentru întreprinderi, adoptarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor 2016-2020, inițierea procesului de reformare a sectorului bancar prin alinierea la principiile Basel 3, „dezghețarea” procesului de negocieri privind un potențial program cu FMI, inițierea reformei administrației publice, și, nu în ultimul rând, procesul relativ transparent și inclusiv de selectare a Guvernatorului BNM și a membrilor Consiliului de Supraveghere.

Ținem să accentuăm că marea majoritate a acțiunilor incluse în Foaia de parcurs sunt de natură legislativă sau prevăd adoptarea unor strategii/planuri. Asemenea acțiuni sunt cel mai simplu de realizat. Chiar și la nivel legislativ, au rămas restanțe importante. Acestea includ lipsa inițiativelor de reformare a Centrului Național Anticorupție (CNA), neadoptarea unui nou Cod al Audiovizualului (una din marile restanțe ale tuturor guvernelor din 2011 și până în prezent), derularea lentă a anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de reformă a BNM în vederea sporirii independenței și competențelor acesteia, și procesul lent de implementare a Agendei de Asociere. În domeniul energetic, din cauza lipsei de transparență în legătură cu reînnoirea contractului cu furnizorul din regiunea transnistreană și respingerea ofertei furnizorului ucrainean, nu a fost negociat cel mai avantajos preț de furnizare a energiei electrice. Au fost adoptate unele legi sau modificări problematice, care lasă spațiu de abuz dacă nu vor fi implementate cu bună credință, cum ar fi Legea privind evaluarea integrității instituționale și limitarea discreției judecătorilor în procedurile civile, care ar putea duce la încălcarea principiului publicității ședințelor de judecată.

Totodată, atenționăm asupra faptului că Guvernul în cadrul propriei evaluări a Foii de parcurs a operat cu cifra de 82 de acțiuni, în locul celor 69 incluse în document. Cele 12 acțiuni suplimentare au rezultat din dezagregarea acțiunilor 1.2, 1.3 și 10.1 și evaluarea separată a sub-acțiunilor, fapt ce a influențat rezultatul final raportat de către Guvern. Nu este clar după ce criteriu s-a condus Guvernul în selectarea acțiunilor care au fost dezagregate și evaluate fragmentat, din moment ce Foaia de parcurs conține mai multe acțiuni complexe.

În afară de evaluarea nivelului de realizare a Foii de parcurs, efortul de monitorizare a urmărit evaluarea contextului de realizare a Foii de parcurs, semnalarea problemelor ce țin de implementarea măsurilor asumate și formularea recomandărilor, care ar impulsiona realizarea reformelor inițiate și ar asigura sustenabilitatea acestora. În acest sens, instituțiile abilitate sunt îndemnate să analizeze recomandările și să le aplice, demonstrând astfel o veritabilă deschidere față de societatea civilă și voință politică de a continua reformele. Raportul include o serie de recomandări prioritare, pe care autoritățile urmează să le implementeze până la sfârșitul anului 2016, cât și unele recomandări pe termen mediu.

Rezultatele monitorizării implementării Foii de parcurs pot fi vizualizate online în aplicația interactivă disponibilă în română, rusă și engleză,  aici: http://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/FP-RO-02.08.swf. Raportul final de monitorizare este disponibil aici.

Exercițiul de monitorizare a fost realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID.

Organizațiile societății civile solicită autorităților responsabile de desemnarea membrilor Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate să numească persoanele printr-un proces transparent și incluziv, care ar asigura desemnarea candidaților competenți și integri.

Conform Legii nr. 132  din  17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI în continuare),  Consiliul de Integritate  al ANI este constituit din 7 membri. Până în prezent doar un membru în Consiliul de Integritate a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, iar Ministerul Justiției a demarat procesul de elaborare și consultare publică a Regulamentului privind selectarea reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate. Celelalte autorități care trebuiau să numească câte un reprezentant, nu au difuzat nicio informație cu privire la modul de desemnare a membrului Consiliului de Integritate al ANI.

Consiliul de Integritate al ANI este un organ esențial în sistemul de integritate, de activitatea căruia va depinde într-o mare măsură succesul întregii reforme a sistemului de integritate. Având în vedere experiența neinspirată a Comisiei Naționale de Integritate, în special privind lentoarea cu care a fost formată și au fost numiți membrii acesteia, societatea civilă cheamă autoritățile responsabile de desemnarea membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să dea dovadă de corectitudine și diligență în desemnarea unor membri selectați pe criterii de profesionalism și integritate și nu doar pe criterii politice. Pentru a evita eventuale blocaje în reformarea sistemului de integritate, este important ca procesul de desemnare a membrilor în Consiliul de Integritate al ANI să se încheie până la sfârșitul lunii septembrie.

Organizațiile semnatare consideră că un proces public și transparent de desemnare a membrilor Consiliului de Integritate al ANI constituie o garanție importantă în vederea desemnării celor mai potrivite persoane. Legea permite autorităților responsabile să nu se limiteze în desemnarea reprezentanților săi doar la persoanele din interiorul sistemului/autorității. De aceea, semnatarii recomandă autorităților să identifice persoanele competente, integre și motivate să activeze în cadrul Consiliului de Integritate al ANI, prin organizarea unor concursuri publice. În cazul în care autoritatea care desemnează nu dispune de timpul și resursele necesare pentru organizarea interviurilor, concursul public se poate rezuma la selectarea persoanei în baza CV-urilor și scrisorii de intenție.

SEMNATARII APELULUI SOLICITĂ PARLAMENTULUI, GUVERNULUI, CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ȘI CONGRESULUI AUTORITĂȚILOR LOCALE DIN MOLDOVA:

1. Organizarea unor procese publice și transparente de desemnare a membrilor Consiliului de Integritate al ANI pe criterii de profesionalism și integritate;
2. Desemnarea membrilor Consiliului de Integritate al ANI până la sfârșitul lunii septembrie, pentru a permite derularea proceselor necesare implementării efective a Legii nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare: