Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat, în 39 cauze, condițiile proaste de detenție în mai multe locuri de detenție din Republica Moldova, cel mai frecvent vizat fiind Penitenciarul nr. 13 (mai mult de 25 cauze). Autoritățile încă nu au soluționat problemele date.
Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei supraveghează executarea hotărârilor pronunțate de CtEDO. Cauzele cu constatări similare, de obicei, se grupează pentru supravegherea implementării hotărârilor. În grupul de cauze Ciorap și alții, care include 14 hotărâri, CtEDO a constatat următoarele probleme principale cu privire la condițiile de detenție în Penitenciarul nr.13: suprapopularea (extremă), condițiile nesanitare și lipsa igienei, insuficiența și calitatea proastă a hranei servite. Totodată CtEDO a constatat că legislația moldovenească nu dă dreptul instanţelor de judecată sau oricărui organ administrativ care examinează o plângere să dispună îmbunătăţirea imediată a condiţiilor de detenţie a unei persoane, îmbunătăţire care depinde de alocarea resurselor de la bugetul de stat (pentru detalii a se vedea comunicarea CRJM din 2016 și dezbaterile cu privire la acest subiect).
La 11 ianuarie 2018, Guvernul Republicii Moldova a prezentat un Plan de Acțiuni revizuit pentru executarea hotărârilor în grupul de cauze Becciev, Ciorap și Paladi. Guvernul se referă în principal la introducerea unui remediu nou restaurator și compensator, care însă a intrat în vigoare parțial (unele prevederi de la 20 decembrie 2017, altele din 2019).
La 19 februarie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare actualizată, care analizează impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea redresării condițiilor de detenție din Penitenciarul nr. 13.
CRJM recomandă autorităților moldovenești să grăbească construcția unui nou penitenciar în Chișinău care va înlocui Penitenciarul nr. 13. Până atunci, însă, autoritățile urmează să ia măsuri necesare pentru a reduce suprapopularea în acest penitenciar. Acest lucru se poate face prin extinderea practicii de aplicare a măsurilor non-privative de libertate și transferul deținuților condamnați de la Penitenciarul nr. 13 în alte penitenciare. De asemenea, autoritățile urmează să mărească substanțial fondurile alocate pentru hrana deținuților și să instruiască autoritățile naționale competente pentru a asigura implementarea eficientă a noului remediu intern restaurator si compensator pentru detenția în condiții proaste.
Recomandările date au fost prezentate de reprezentanta CRJM, Nadejda HRIPTIEVSCHI, la 5 martie 2018 în cadrul unei ședințe de informare trimestrială a reprezentanților delegațiilor statelor membre de către reprezentanții societății civile privind executarea hotărârilor CtEDO, organizată de European Implementation Network.
În perioada 13-15 martie 2018, a fost organizată cea de-a 1310-a Reuniune a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. În ceea ce privește măsurile generale de executare a grupului de cauze Ciorap și alții, a fost luate următoare decizii :
- a fost salutată adoptarea legislației care introduce noi căi de atac preventive și compensatorii pentru condițiile de detenție, fiind constatat că acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2019 și respectiv au fost invitate autoritățile să furnizeze informații cu privire la măsurile luate în vederea oferirii de despăgubiri între timp deținuților care se plâng de condițiile de detenție, inclusiv în cauzele aflate pe rolul CtEDO;
- a fost cerut insistent autorităților naționale să-și intensifice eforturile de combatere a supraaglomerării, în conformitatea cu standardele Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) și reieșind din recomandările relevante ale Comitetului de Miniștri, informând, astfel Comitetul despre progresele înregistrate;
- autoritățile naționale au fost încurajate să-și continue eforturile în construirea unui nou penitenciar și, până când această va deveni operațional, a fost reiterată importanța respectării recomandărilor CPT pentru a se asigura că Penintenciarul nr. 13 oferă condiții acceptabile de detenție;
- autoritățile naționale au fost invitate să furnizeze informații cu privire la măsurile luate pentru a asigura că cele șase centre de detenție ale MAI, care au fost redeschise în decembrie 2016, după o perioadă de suspendare de trei ani, respectă condițiile de detenție in conformitate cu CEDO;
- autoritățile naționale au fost invitate în continuare să furnizeze informații cu privire la măsurile luate pentru a remedia încălcările art. 8 CEDO din cauza cenzurii corespondenței deținuților și a interdicțiilor vizitelor de familie; privind furnizarea de hrană pentru deținuți, condiții sanitare, și activitățile deținuților în afara celulelor în instituțiile penitenciare și de poliție; plasarea persoanelor în locurile de detenție ale poliției mai mult de 72 de ore legale; întrebări legate de constatarea încălcării art. 34 CEDO.
Cu exact doi ani în urmă, Ministerul Justiției a început elaborarea noii Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Acest proiect este inclus în Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Proiectul a fost elaborat în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile. Apreciem mult faptul că, în ultimele luni, executivul a dat dovadă de o deschidere deosebită în transpunere, fără rezerve, în această lege a celor mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere.
Proiectul legii limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și exclude interdicțiile absurde existente în prezenta lege pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. De asemenea, proiectul scurtează termenul de înregistrare a acestor organizații și practic exclude posibilitatea refuzurilor abuzive de înregistrare. Proiectul nu conține nicio limitare pentru finanțarea externa a organizațiilor necomerciale și nici nu impune reînregistrarea acestora. În ceea ce privește activitatea politică, acesta instituie interdicția absoluta de a susține candidații în alegeri, însă nu interzice criticarea candidaților și a platformelor acestora. Proiectul a fost supus repetat consultărilor publice și a fost îmbunătățit în urma acestora. Putem declara cu fermitate că proiectul corespunde pe deplin standardelor europene cu privire la libertatea de asociere.
Recent proiectul de lege a fost transmis Guvernului de către Ministerul Justiției pentru aprobare. Acesta urmează a fi discutat în cadrul ședinței Guvernului de astăzi. Solicităm Guvernului să aprobe astăzi proiectul de lege, fără a fi modificat. Aceasta va reprezenta cea mai buna confirmare a dorinței Guvernului de a îmbunătăți mediul de activitate al sectorului necomercial. Admitem că proiectul ar putea necesita ajustări nesemnificative, însă acestea pot fi operate în cadrul procedurilor parlamentare.
Apelul integral disponibil aici.
Organizațiile Semnatare:
- Amnesty International Moldova
- Asociația „Promo-LEX”
- Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și responsabilă (AGER)
- Centrul „Acces-info”
- Centrul Analitic Independent „Expert Grup”
- Centrul de Drept al Femeilor
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
- Comunitatea „WachDog.MD”
- Fundația Est-Europeană
- Institutul de Politici Publice (IPP)
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
###
Centrul de Resurse Juridice salută aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova, în cadrul ședinței de astăzi, a proiectului noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale. Proiectul, ce corespunde pe deplin standardelor europene cu privire la libertatea de asociere, a fost elaborat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova în strânsă colaborare cu reprezentanții societății civile.
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 31 martie 2017, Amnesty International Moldova, împreună cu alte organizații neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, au organizat o acțiune publică, care a avut ca scop de a le aminti guvernanților că victimele din 7 aprilie 2009 încă mai așteaptă să li se facă dreptate și că în 9 ani nu s-a făcut nici un efort pentru a-i pedepsi pe cei vinovați de maltratarea protestatarilor.
La 7 aprilie 2009, demonstrațiile post electorale din capitala Republicii Moldova, Chișinău, au escaladat și câteva sute de persoane violente dintre miile de manifestanți pașnici au pătruns cu forța în sediul Președinției și cel al Parlamentului. Poliția a reținut în total peste 600 de protestatari și sute au fost bătuți în timpul reținerii și în secțiile de poliție aglomerate.
Evenimentele traumatizante din aprilie 2009 au scos la lumină mai multe probleme sistemice subiacente, care facilitează tortura și alte rele tratamente în Republica Moldova. Eșecul de a face dreptate, la 9 ani de la abuzurile flagrante din aprilie 2009, este o dovadă clară că problema fundamentală a impunității pentru cazurile de tortură, tratamentele inumane și degradante rămâne nerezolvată.
Organizațiile semnatare CONSTATĂ că la nouă ani de la aceste evenimente, Guvernanții aleg amnezia selectivă.
Asociațiile semnatare CONDAMNĂ inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relele tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009, condamnă nerespectarea drepturilor, discriminarea și ignorarea constantă a victimelor torturii până în prezent.
Organizațiile semnatare sunt ÎNGRIJORATE că persoanele cu funcții de răspundere, implicate în organizarea sau favorizarea acțiunilor de tortură din aprilie 2009, au rămas la putere, în diferite forme și/sau beneficiază de impunitate, fiind în mod surprinzător achitate de către instanțele de judecată: polițistul Ion Perju, învinuit de omorârea protestatarului Valeriu Boboc, a evadat, iar persoanele cu funcții de răspundere, care au admis tortura în masă, rămân a fi promovate în funcții. Generalul Gheorghe Papuc s-a făcut bancher, comisarul Valentin Zubic a ajuns în slujba unui partid politic, șeful poliției municipale Vladimir Botnari asigură securitatea Î.S. „Moldtelecom”, iar Petru Corduneanu, Artur Reșetnicov și alții s-au făcut aleși de popor.
Asociațiile semnatare DEZAPROBĂ neexecutarea Hotărârii Parlamentului nr. 159, din 08.07.2010, „Asupra raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor și a consecințelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009”, prin care instanțelor competente li s-a ordonat „să verifice legalitatea acțiunilor fiecărui polițist, procuror și judecător, care a judecat protestatarii pașnici în comisariatele de poliție și au admis tortura în masă”, însă nu s-a făcut nimic pentru executarea acestei hotărâri:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=335365
Este profund REGRETABIL că zeci și sute de victime ale torturii au rămas traumatizate pe viață și fără niciun suport real din partea statului, cu excepția unor compensații bănești, care au fost stabilite incomparabil de mici comparativ cu prejudiciul cauzat. Legea Nr. 137/2017 „Cu privire la reabilitarea victimelor” s-a dovedit a fi ineficientă și rămâne doar pe hârtie, fără mecanisme de implementare. Iar Comentariul General nr. 3/2012 la art. 14 al Convenției ONU împotriva torturii (CAT) al Comitetului ONU împotriva torturii, tratamentelor inumane și degradante a fost ignorat. Este inadmisibil, ca multiplele obligații internaționale ale Republicii Moldova în vederea „toleranței zero” față de tortură rămân a fi ignorate până în prezent indiferent de recomandările și standardele din diverse rapoarte anuale internaționale cu privire la Republica Moldova.
Acțiunea publică de astăzi este o acțiune de comemorare. Atâta timp cât dreptatea pentru victimele din aprilie 2009 rămâne o problemă nerezolvată, autorii acțiunilor de tortură și alte rele tratamente vor beneficia în continuare de impunitate. Cazul recent al regretatului Andrei Brăguță a demonstrat încă odată că nimic nu s-a schimbat, iar eforturile raportate la ONU și Consiliul Europei sunt cu regret nule, nu au nici un efect, deoarece sistemul a mai omorât un om în august 2017 în condiții similare. Ne întrebăm, cine este următorul, dragă STAT de (ne)DREPT?
Organizațiile semnatare: