La 2 octombrie 2013, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi l-a propus statelor pentru ratificare. La 12 aprilie 2018, a fost depus al 10-lea instrument de ratificare al Protocolului nr. 16, ceea ce înseamnă că acesta va intra în vigoare la 1 august 2018, însă doar pentru statele care l-au ratificat.
Protocolul nr. 16 la CEDO permite Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) să emită avize consultative cu privire la interpretarea CEDO. Scopul Protocolului nr. 16 este de a unifica jurisprudența statelor părți în chestiunile privind drepturile prevăzute de CEDO și de a reduce implicit numărul de cereri adresate CtEDO. Avizele consultative vor putea fi solicitate CtEDO de către cele mai înalte tribunalele (care vor fi nominalizate de fiecare stat parte, printr-o declarație). Solicitarea avizului este un drept și nu o obligație a tribunalului național.
Cererea trebuie să vizeze chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de CEDO şi protocoalele sale. Acele chestiuni de principiu trebuie să se afle în legătură directă cu problemele de drept dintr-o cauză care se află pe rolul instanței care solicită avizul. Nu este obligatoriu ca cererea să fie redactată în una din limbile oficiale ale CtEDO (engleza sau franceza).
Cererea de aviz consultativ va fi examinată în prealabil de un colegiu format din 5 judecători, care se pronunță motivat asupra admisibilității cererii. Dacă solicitarea de aviz este considerată admisibilă, Marea Cameră a CtEDO (17 judecători) va emite avizul consultativ.
Avizul consultativ va fi motivat, se va publica și se va comunica instanței naționale care l-a solicitat. Acesta nu va avea caracter obligatoriu. Cu toate acestea, în practică, acest aviz va avea o forţă juridică importantă, având în vedere că este emis de Marea Cameră, “instanţa supremă” din sistemul CtEDO. Orice cerere individuală adresată CtEDO care ar fi motivată contrar soluției/argumentaţiei dintr-un aviz consultativ al Marii Camere, va fi în mod real, lipsită de şanse mari de reuşită.
Pentru a facilita aplicarea Protocolului nr. 16, Consiliul Europei a aprobat și o notă informativă cu privire la interpretarea acestuia.
La 3 martie 2017, Republica Moldova a semnat Protocolul nr.16 la CEDO, însă nu și l-a ratificat.
Din anul 1997 până în prezent, CtEDO a primit peste 13,400 de cereri și a pronunţat peste 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti.
Numărul revizuirilor hotărârilor judecătorești civile irevocabile rămâne destul de înalt, iar practica Curții Supreme de Justiție (CSJ) în acest domeniu nu este întru totul uniformă. Multe casări ale hotărârilor judecătorești civile irevocabile ale CSJ sunt greu de înțeles. Acestea sunt principalele concluzii ale documentului analitic „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În cadrul cercetării au fost analizate hotărârile CSJ privind admiterea cererilor de revizuire adoptate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 (70 de hotărâri). Juriștii CRJM au ales pentru analiză acest domeniu fiind impulsionați de cele 20 de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru casarea nejustificată prin revizuire a hotărârilor judecătorești civile irevocabile (conform datelor la 31 decembrie 2017).
Autorii analizei au stabilit că, în pofida numeroaselor condamnări la CtEDO și a legislației clare, în ultimii 12 ani, numărul cererilor de revizuire primite de CSJ nu a scăzut simțitor. Anual CSJ primește 500-700 de cereri de revizuire și majoritatea sunt respinse. Totuși, rata cererilor de revizuire admise de CSJ a fluctuat între 2.7% în anul 2011 și 5.4% în anul 2015.
Totodată, în 28 din cele 70 de hotărâri analizate (40%) juriștii CRJM au avut dubii serioase în privința existenței cu adevărat a temeiurilor de revizuire. Dintre acestea:
– în 20 de hotărâri CSJ a invocat drept temei de revizuire apariția circumstanțelor noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute de revizuent anterior. Din cele 20 de hotărâri în care a fost invocată apariția circumstanțelor noi, 12 vizează, în esență, greșelile comise de instanțele judecătorești (calcularea incorectă a termenului de apel sau recurs, neexaminarea în recurs a unor înscrisuri esențiale pentru cauză, judecarea cauzei de către un judecător care nu putea participa la soluționarea cazului). Niciunul dintre aceste motive nu poate fi temei de admitere a revizuirii. Se pare că CSJ a admis cererile de revizuire pentru a înlătura orice dubii cu privire la echitatea procedurii, însă, după revizuire, a menținut soluția din hotărârea casată. În celelalte opt cauze revizuite în baza apariției circumstanțelor noi, se pare că revizuirea era, mai degrabă, un apel deghizat. Majoritatea acestor cauze erau cu interese financiare majore sau cu implicarea unor actori influenți.
– în ultimele opt cauze în care sunt dubii privind existența temeiurilor de revizuire au fost invocate diferite motive, dar se pare că revizuirea, la fel, era un apel deghizat.
În pofida numărului mic al revizuirilor admise nejustificat comparativ cu numărul cererilor de revizuire examinate (28 din 1,638 sau 1.7%), acesta este important, deoarece prin revizuire CSJ revede nejustificat propriile hotărâri irevocabile. Aceasta subminează însăși fundamentul justiției – caracterul ireversibil al justiției efectuate. În plus, asemenea practici încurajează depunerea în continuare a cererilor de revizuire neîntemeiate, mărind implicit sarcina de muncă a judecătorilor.
Autorii analizei speră că documentul va impulsiona uniformizarea practicii judecătorești. Anterior, CRJM a analizat practica CSJ cu privire la sancțiunile în cauzele de corupție și cu privire la litigiile privind majorarea retroactivă a plăților vamale. Uniformizarea practicii judiciare este o sarcină importantă a sistemului justiției și a fost unul din domeniile de intervenție a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Documentul „Admiterea cererilor de revizuire în cauzele civile – este oare uniformă practica Curții Supreme de Justiție?” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă după următorul link:
(Actualizare) Termenul limită pentru depunerea dosarelor pentru participare la Forumul ONG a fost extins până luni, 23 aprilie, ora 12.00.
Consiliul ONG organizează ediția a IX-a a Forumului Organizațiilor Neguvernamentale din Republica Moldova (Forumul ONG), care va avea loc la 27 aprilie 2018 (vineri). În cadrul acestei ediții vor fi discutate rezultatele activității Consiliului ONG, ales la ediția a VIII-a a Forumului ONG care a avut loc în noiembrie 2015 (Rezoluția Forumului ONG din noiembrie 2015 este disponibilă la https://goo.gl/QigHRQ). În același timp, în cadrul Forumului urmează a fi adoptată o nouă Rezoluție și vor fi aleși noii membri ai Consiliului ONG.
În cadrul evenimentului, participanții vor avea posibilitatea să-și promoveze cele mai relevante produse. În cazul în care organizația dvs. este interesată să-și expună produsele, vă rugăm să luați în considerare că spațiul disponibil este limitat, iar organizațiile vor amenaja de sine stătător produsele lor înainte de începerea evenimentului.
Pentru a asigura prezența la Forum, precum și reprezentativitatea ONG-urilor, reprezentanții ONG-urilor sunt rugați să completeze un formular de participare.
Principalele criterii de selectare a participanților sunt: echilibru de gen, reprezentativitate geografică (se va acorda prioritate organizațiilor locale), reprezentativitate pe domenii de interes, implicare în activitățile Consiliului ONG, precum și alte criterii relevante. Organizatorii încurajează desemnarea organizațiilor de coaliții, rețele sau adunări ale organizațiilor de la nivel național și/sau local. ONG-urile participante trebuie să fie organizații independente, care respectă valorile unui stat democratic, care au o activitate relevantă în promovarea rolului societății civile prin responsabilitate, transparență, integritate, reforme și dialog.
Organizatorii încurajează delegarea unei singure persoane per organizație și maxim 7 persoane din partea coalițiilor, rețelelor sau adunărilor organizațiilor de la nivel național și/sau local. În cazul în care participanții sunt desemnați de coaliții, rețele sau adunări ale organizațiilor, vă rugăm să anexați la formular și actul confirmativ de delegare.
Participanții ediției a IX-a a Forumului ONG vor alege între 9 și 11 membri ai Consiliului ONG. Organizațiile / rețelele de organizații pot înainta candidați pentru a fi aleși în calitate de membri ai Consiliului ONG. Pentru a facilita informarea participanților despre candidați, aceștia sunt invitați să anexeze la formularul de înregistrare scrisoarea de susținere din partea organizației / coaliției care desemnează candidatul, o scurtă descriere a experienței lui, precum și programul organizației / coaliției care propune un candidat (maximum o pagină). Vă rugăm să vă asigurați că aveți aceste documente scanate înainte de completarea formularului de participare. Această informație va fi expediată în prealabil participanților la Forum și va fi plasată pe site-ul Consiliului ONG pentru informare. Pentru mai multe informații despre criteriile înaintate față de membrii Consiliului ONG, vă rugăm să consultați Regulamentul Consiliului ONG, disponibil la http://www.consiliulong.md/councils-regulation/. Candidații vor putea fi înaintați și după data-limită de depunere a formularului, inclusiv în ziua desfășurării Forumului, dar programul lor și alte documente anexate nu vor fi plasate din timp pe pagina web a Consiliului ONG.
Participanții la Forum vor achita de sine-stătător cheltuielile de transport. Acestea vor fi considerate o contribuție indirectă la desfășurarea Forumului. Numărul maxim de participanți este de cel mult 120 de persoane delegate de organizații / rețele de organizații.
Termenul-limită pentru completarea formularului este 19 aprilie 2018 (joi), ora 23.59. Formularele incomplete sau completate ulterior nu vor fi acceptate.
Persoanele / organizațiile selectate vor primi o notificare privind confirmarea participării până pe 23 aprilie 2018 (luni).
Forumul ONG a fost constituit ca un mecanism democratic de participare a ONG-urilor în analiza, discutarea, formularea recomandărilor privind problemele importante cu care se confruntă societatea civilă în Republica Moldova. Din 1997 și până acum, au avut loc opt ediții ale Forumului ONG.
La fiecare ediție a Forumului ONG se adoptă o Rezoluție, care urmează a fi implementată de Consiliul Național al ONG-urilor (Consiliul ONG). Consiliul ONG este constituit din 9 – 11 membri, care se aleg de participanții la Forum. Rezoluțiile adoptate la edițiile anterioare ale Forumului ONG sunt disponibile la https://goo.gl/2Bs15Y. Consiliul ONG activează în baza unui Regulament, disponibil la https://goo.gl/a329U8.
Acest eveniment este organizat de Consiliul Național al ONG-urilor și este posibil datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă” implementat de FHI 360 și a proiectelor: „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și „Consolidarea unei societăți civile durabile și susținerea procesului de integrare europeană”, implementat de Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP).
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc doar prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM intenționează să organizeze seminarul „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale” pentru avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova.
Seminarul va avea loc în cadrul Centrului de Instruire a Avocaților, mun. Chișinău, în perioada 28-30 iunie 2018. Cheltuielile de cazare pentru avocații din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții pe durata seminarului vor fi acoperite de CRJM.
Vor fi selectați 25 de avocați și/sau avocați stagiari. Prioritate va fi acordată avocaților specializați în domeniul penal, care dețin cunoștințe în domeniul aplicării CEDO (având în vedere că seminarul va fi la nivel avansat) și care sunt disponibili pentru implicare pe întreaga durată a seminarului. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Formatori în cadrul seminarului vor fi Președintele CRJM și un jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului.
Avocații și avocații-stagiari care doresc să participe la seminar pot expedia CV-ul și scrisoarea de motivare în limba română sau engleză prin e-mail la: mihaela.cibotaru@old2.old.crjm.org, până la 25 mai 2018, ora 18.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi luate în considerație. Persoanele selectate vor fi notificate până la 31 mai 2018.
Prin depunerea dosarelor de participare, avocații își dau consimțământul pentru participarea obligatorie pe întreaga perioadă a seminarului. În caz contrar, aceștia vor rambursa CRJM costurile pentru instruirea lor.
Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați pe emailul indicat mai sus.