Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.
Legea cu privire la CSM prevede ca pe pagina web a instituţiei să fie publicate declaraţiile judecătorilor cu privire la venituri şi proprietate, dar şi declaraţiile de interese personale. În prezent însă pe site-ul CSM sunt publicate doar declaraţiile de avere, însă cele de interese ale magistraţilor nu au fost făcute publice niciodată.
Deşi juriştii au atras atenţia încă acum doi ani asupra acestei probleme, CSM nu se grăbeşte să respecte prevederile legislative. „Într-un raport din 2013 am menţionat că pagina web nu conţine anumite informaţii pe care CSM este obligat să le publice. Printre acestea sunt declaraţiile de interese ale judecătorilor şi actele de control ale CSM privind activitatea instanţelor judecătoreşti. Constatăm că informaţia lipseşte. Recomandăm CSM să publice informaţia care nu este plasată pe site, fiindcă aceasta este o obligaţie prevăzută de lege”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul prezentării documentului analitic „Organizarea şedinţelor şi transparenţa CSM – provocări şi perspective”.
CSM se plânge de muncă în zadar
CSM însă afirmă că scanarea declaraţiilor de interese personale presupune o muncă foarte mare, care, în opinia instituţiei, nu îşi are rostul. ”Care este sensul să publicăm aceste declaraţii? Am avut mult de muncă şi la publicarea declaraţiilor de avere, ascunderea datelor cu caracter personal, apoi plasarea lor pe site. Nu ştiu dacă vor fi publicate declaraţiile de interese personale. Am să discut cu membri CSM şi cu preşedintele şi vă voi spune care este poziţia lor. Nu am un răspuns acum”, a declarat pentru Moldova Curată Ioana Chironeţ, şefa aparatului CSM.
Menţionăm că pe site-ul CSM la rubrica „Declaraţii de avere” sunt doar declaraţiile de venituri şi proprietate ale judecătorilor de la instanţele de fond, ai celor de la curţile de apel, ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi ai membrilor CSM. Aici sunt publicate declaraţiile din anul 2008 şi până în anul 2014. Declaraţiile de interese lipsesc însă.
Ca şi în declaraţia de avere, în cea de interese personale subiectul indică pe propria răspundere informaţii privind activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare. Totodată în declaraţia de interese personale sunt menţionate şi relaţiile declarantului cu organizaţiile internaţionale.
CRJM subsemnează scrisoarea organizațiilor societății civile adresată Ministerului Sănătății în care se solicită adoptarea unei poziții ferme privind descurajarea inițiativei de amplasare a monumentului „Memorialul Copilului Nenăscut” într-un spațiu public.
ONG-urile semnatare apreciază acest act drept exercitare a presiunii simbolice și psihologice asupra femeilor din Republică Moldova pentru ca acestea, indiferent de cauze și consecințe, să nu recurgă la întreruperi de sarcină. „Femeile recurg la întreruperi de sarcină din cauze diverse, cum ar fi: violul, starea de sănătate, viața pusă în pericol, sărăcia etc., însă apariția monumentului nu face diferență între aceste cauze și are menirea să le determine pe femei să se simtă vinovate”, se menționează în scrisoare.
Textul integral al scrisorii poate fi descărcat aici.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat miercuri, 10 iunie, un studiu ce vizează modul de organizare a şedinţelor şi transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Experţii au monitorizat activitatea CSM în perioada ianuarie 2014 – aprilie 2015 şi vin cu o serie de recomandări referitoare la modul de organizare a şedinţelor CSM şi înregistrarea audio-video a acestora, informaţia disponibilă pe pagina web, deliberările, modul de adoptare a hotărârilor, motivarea şi contestarea lor.
Documentul relevă, între altele, faptul că în cadrul a 12 şedinţe a CSM au fost discutate 320 de subiecte, fiecare cu o durată de circa trei ore. Pentru fiecare chestiune din agendă, membrii CSM au acordat câte şapte minute de discuţii, ceea ce, potrivit experţilor, „sugerează că chestiunile sunt examinate în grabă, iar numărul lor trebuie redus”.
Printre recomandări se numără publicarea pe pagina web a CSM a declaraţiilor de interese personale ale judecătorilor, a proiectelor de hotărâri, a proceselor verbale ale şedinţelor, fapt obligatoriu prin lege. Totodată, se recomandă înregistrarea audio-video a şedinţelor şi transmiterea online în direct a acestora. „În anul 2013 a fost procurat un echipament, care a fost instalat, iar în 2014 CSM-ul şi-a schimbat sediul, dar echipamentul nu a fost instalat în noua locaţie”, a atenţionat Ion Guzun, unul dintre autorii studiului.
Totodată, juristul a accentuat că divizarea agendei şedinţelor în agenda propriu-zisă, „diverse” şi agenda suplimentară trezeşte de multe ori confuzii. „O agendă suplimentară care se publică chiar în ziua şedinţei CSM nu permite analiza detaliată a subiectelor ce urmează a fi discutate şi, de multe ori, se creează impresia că doar cel care raportează cunoaşte subiectul, nu şi ceilalţi”, mai explică consilierul juridic CRJM.
O altă lacună, în opinia experţilor, este lipsa pe pagina web a informaţiei detaliate despre fiecare subiect discutat. „Dacă nu eşti prezent la şedinţa CSM sau dacă nu citeşti ulterior hotărârea Consiliului, nu înţelegi despre ce s-a discutat, aspect care ar fi important pentru public ca să înţeleagă cu ce se ocupă CSM-ul, ce hotărăşte şi care ar fi impactul”, a adăugat Ion Guzun.
În cadrul şedinţei a fost discutată şi actualitatea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată încă în anul 1996 şi care nu a suferit schimbări esenţiale timp de aproape 20 de ani. „Astăzi, cerinţele faţă de transparenţă sunt altele decât cele din ‘96. Orice lege este o reflecţie a realităţii şi ea trebuie adaptată la realitatea zilei de azi”, a comentat Vladislav Gribincea, preşedintele CRJM.
Juristul se întreabă cât de adecvată mai este procedura de deliberare practicată de magistraţi (examinarea anumitor chestiuni cu uşile închise). „CSM este unicul organ administrativ în care mai este prezentă luarea deciziilor cu uşile închise. În Parlament totul se discută public, în Guvern se discută public, la Consiliul Superior al Procurorilor nu există practica luării deciziilor în lipsa părţilor vizate. Deliberarea este justificată doar în cazul procedurilor disciplinare, o practică răspândită în Europa. Impactul luării deciziilor cu uşile închise, adică inclusiv fără accesul Secretariatului, se reflectă în calitatea motivării acestor decizii, scrise de către Secretariat şi care, deşi sunt logice, sunt greu de înţeles din simpla citire a motivaţiei”, a mai spus Gribincea. Astfel, autorii studiului recomandă modificarea legislaţiei, renunţarea la practica deliberărilor şi examinarea în şedinţă închisă doar a subiectelor „care cu adevărat merită să fie examinate în secret”.
Totodată, preşedintele CRJM a atenţionat asupra cvorumului pentru adoptarea hotărârilor, “o chestie sensibilă”. Potrivit legii, hotărârile sunt adoptate de către Consiliu cu votul majorităţii membrilor săi. “Înţeleg că se presupune majoritatea membrilor aleşi, nu a celor prezenţi la şedinţă. În 2010, CSM a adoptat o hotărâre ce stabilea că cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor este de minim şapte din totalul de 12 membri. Noi am constatat o serie de cazuri, când hotărârile au fost luate cu votul a şase membri sau a majorităţii celor prezenţi la şedinţă. Dacă decizia a fost luată, ea trebuie respectată. Dacă considerăm că cvorumul este prea mare, putem modifica legea, altfel, e necesară conformarea la lege, dacă se doreşte sporirea încrederii în CSM”, a declarat Vladislav Gribincea.
Raisa Botezatu, judecătoare în demisie onorată, care a participat la elaborarea Legii cu privire la CSM, recunoaşte că studiul confirmă necesitatea modificării legislaţiei. „Cu paşii rapizi care se produc astăzi în societate, desigur că legea este depăşită, iar studiul este un punct de pornire foarte bun pentru a revedea legislaţia, a înţelege ce piedici există şi a racorda complet prevederile de astăzi la cele ale legislaţiei internaţionale ”, a declarat fosta judecătoare la Consiliul Superior al Magistraturii.
Membrul CSM Dumitru Visterniceanu, a comentat că activitatea Consiliului se desfăşoară exclusiv conform legii, „fapt care nu poate fi anulat de nicio matematică sau logică”. „Dacă am fi avut sursele financiare necesare, vă asigur că şedinţele demult ar fi fost online, dar sistemul vechi nu ne permite deocamdată. Noi suntem de acord şi nu îi ţinem pe jurnalişti în coridor, iar dacă am întreba presa cum e mai bine – online sau cu acces în sala de şedinţe – ei categoric ar fi împotrivă ca să vadă ceea ce se întâmplă pe un monitor”, a mai spus Visterniceanu.
Colegul său, Teo Cârnaţ, susţine că activitatea CSM s-a îmbunătăţit simţitor în ultimii ani. „Sunt de acord cu recomandările ce privesc motivarea deciziilor, dar pagina web e mult mai transparentă, mai des accesată de justiţiari, toate comunicatele de presă sunt publicate. Dacă comparăm varianta 2012 cu cea din 2015, este cerul şi pământul. Toate organizaţiile neguvernamentale constată că CSM implementează principiul transparenţei”, crede membrul CSM.
La 10 iunie 2015, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat documentul „Organizarea ședințelor și transparența Consiliului Superior al Magistraturii – provocări și perspective”. Acesta conține o analiză a modului de organizare a ședințelor și de adoptare a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din perspectiva transparenței, precum și recomandări pentru sporirea transparenței CSM.
Documentul a fost elaborat în urma monitorizării a 42 de ședințe a CSM (în perioada ianuarie 2014 – mai 2015) și a analizei informațiilor disponibile pe pagina web a CSM. Scopul documentului este de a analiza activitatea instituției, inclusiv a evalua felul în care au fost transpuse în viață recomandările pentru CSM din Raportul CRJM privind eficiența și transparența CSM lansat în anul 2013. Documentul vizează, în principal, publicarea informației pe pagina web a instituției și înregistrarea ședințelor, modalitatea de întocmire a agendei ședințelor CSM, desfășurarea ședințelor, precum și modul de adoptare a deciziilor și de motivare a hotărârilor de către CSM.
CRJM recomandă întocmirea unei agende mai detaliate a ședințelor, respectarea legii și publicarea pe pagina web a CSM a proiectelor de hotărâri și a materialelor care urmează a fi supuse examinării, a proceselor-verbale ale ședințelor CSM, a actelor de control ale Inspecției Judiciare, dar și a declarațiilor de interes personal ale judecătorilor. Totodată, pentru a asigura o mai mare transparență, se recomandă transmisia în direct și înregistrate audio și video a ședințelor CSM și îmbunătățirea calității motivării hotărârilor. CRJM mai recomandă CSM renunțarea la luarea deciziilor cu ușile închise. Implementarea principalelor recomandări presupune modificarea legislației, însă unele recomandări pot fi transpuse în viață de către CSM și fără modificarea cadrului legal existent.
La eveniment au participat membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Președinției, precum și reprezentanți ai societății civile. Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă online.
Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova.
19 organizații ale societății civile au făcut publică opinia cu privire la inițiativa de modificare a legislației în domeniul justiției lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) în mai 2015. Organizațiile susțin integral doar propunerea CRSJ de a prevedea prin lege posibilitatea de a încadra în statele de personal ale INJ a formatorilor din țările membre ale Uniunii Europene. Alte 5 propuneri sunt susținute de principiu, dar nu în forma și conținutul propuse de CRSJ, și anume: revizuirea jurisdicției Curții de Apel Chișinău, crearea unei comisii permanente pentru supravegherea executării hotărârilor judecătorești, reorganizarea Inspecției judiciare, obligarea judecătorului de a media și reducerea imunității judecătorilor. Organizațiile semnatare cer renunțarea la celelalte propuneri înaintate de CRSJ.
Organizațiile își exprimă surprinderea cu privire la propunerile înaintate de CRSJ în legătură cu faptul că majoritatea dintre ele nu sunt prevăzute sau vin, într-o oarecare măsură, în contradicție cu Strategia de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) pentru anii 2011-2016, aprobată prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011. SRSJ este un document de politici publice care ar trebui să ghideze toți factorii de decizie în domeniul reformelor din sectorul justiției. Mai mult decât atât, implementarea SRSJ constituie și obligații în vederea implementării Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Suportul bugetar care urma să fie acordat Republicii Moldova în vederea implementării SRSJ deja este redus din cauza restanțelor la implementare din partea Republicii Moldova. Orice deraiere de la implementarea SRSJ este în detrimentul țării în primul rând.
Totodată, ONG-urile semnatare subliniază că o lacună majoră a inițiativei modificare a legislației este lipsa argumentărilor și a analizei costurilor. Unele propuneri, cum ar fi perceperea taxei de stat la terminarea procesului, mărirea numărului de judecători ai Curții Constituționale și de inspectori judecători, introducerea curților cu jurați și a judecătorilor de onoare, presupun costuri esențiale pentru bugetul statului – fie prin neperceperea surselor financiare, în cazul taxei de stat, sau prin cheltuieli suplimentare, în cazul creării instituțiilor noi propuse. Este inexplicabilă și viteza promovării inițiativelor date (lansate la 20 mai, iar la 19 iunie 2015 deja vor avea loc dezbaterile finale), unele dintre care nu sunt prevăzute de SRSJ, contrazic SRSJ, nu sunt aplicabile sau sunt chiar periculoase pentru Republica Moldova.
Semnatarii opiniei menționează că inițiativele parvenite din partea judecătorilor ar putea fi direcționate spre soluționarea problemelor grave care există pot fi rezolvate doar de judecători, cum ar fi: motivarea insuficientă a hotărârilor judecătorești, repartizarea aleatorie a dosarelor, înregistrarea audio a ședințelor de judecată, răspunderea disciplinară a judecătorilor, promovarea la instanțele superioare a judecătorilor ce au luat punctaj mai mic la evaluarea Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, lipsa transparenței la numirea judecătorilor și propunerea spre numire a unor candidați asupra cărora planează suspiciuni cu privire la integritatea lor, practica judiciară neuniformă, inclusiv la CSJ. Am fost surprinși să constatăm că CRSJ nu vine cu propuneri în aceste domenii.
Semnatarii opiniei consideră că până la finele anului 2016 Republica Moldova trebuie să depună eforturi maxime pentru implementarea cu succes a SRSJ, care stagnează de mai bine de un an și cheamă CRSJ să contribuie la implementarea strategiei. În cazul în care se constată necesitatea stringentă a unor măsuri de anvergura celor propuse de CRSJ, acestea pot fi introduse în SRSJ, după care să înceapă implementarea lor.
Lista organizațiilor semnatare:
Textul integral al opiniei organizațiilor societății civile poate fi descărcat aici.
The English version of the opinion on the proposals to amend the justice sector related legislation launched by the Center for Reform in the Judicial System on 20 May 2015 is available here.
Înregistrarea live a conferinței de presă poate fi vizionată aici.